Despre schimbăciunea suferinţelor sufleteşti

Pentru că în clipa asta nu găsesc nimic de inventat, vă fac cadou un mic articolaş pe care l-am găsit într-un almanah “Revista Folositoare”, ce a supravieţuit eonilor ascuns într-unul din rafturile mai dosnice ale bibliotecii conacului. Almanahul nu e datat din păcate, dar aş zice că e de undeva de la începutul secolului XX.

Se cheamă “Histeria”.

” Histeria, rară la bărbaţi, se întâlneşte dimpotrivă mai ales la femei, la cari cele dintâi simptome se arată la ivirea regulelor, sau la întreruperea lor. Boala îşi are mai adesea punctul de plecare de la nervii organelor genitale şi este caracterisată prin nestatornicia şi schimbaciunea suferinţelor sufleteşti< şi modificarea repede a arătărilor bolnavicioase.

1) Impotriva acceselor şi crampelor isterice, apa de puţ, proaspată, rece, este unul din mijloacele cele mai bune şi mai active pentru întrebuinţare externă. Se moaie mâna în apa rece şi se stropeşte pe faţa bolnavului; se pun comprese umede pe regiunea stomacului şi mai sus şi se toarnă cu ajutorul unei linguriţe de ceai, apa rece ca ghiaţa in gura, sau, dacă ea este încleştată, într-o nară a bolnavului. Cei mai mulţi căzuţi în leşin histeric se deşteaptă, odată ce apa atinge înghiţitoarea.

2) Printre mijloacele foarte bune în contra histeriei se numără ceaiurile de muşetel sau ismă din cari se dă 2-3 ceşti, făcându-se în acelaşi timp şi câteva clistire.

3) În accesele histerice generalizate cu crampe, dacă se pune o mână pe regiunea stomacului şi cealaltă pe spate, se întâmplă să se obţină ca prin minune efecte linistitoare foarte repezi.

4) Tratarea radicală a histeriei se poate face prin înrâuriri fizice şi prin dietă şi prin schimbarea modului de a trăi. Ca mijloace de farmacie se pot prescrie valeriana şi diferiţi bromuri.

5) Alte mijloace dietetice de multă înrâurire asupra histeriei sunt ocupaţiunile câmpeneşti, călătorii, băi de mare şi băi reci de picioare, fricţiuni reci peste tot corpul cu pânza groasă.

6) Apele de Spaa si de Pyrmont, precum şi sursele de Eger, au înlăturat, au vindecat chiar adeseori cele mai straşnice accese histerice.

7) Pentru doamnele histerice vecinic bolnave nu este mijloc mai bun, decât să-şi caute distracţie în cercurile de ceai sau de cafea, în saloane şi în admiraţia operelor de artă, mărginindu-şi activitatea la ocupaţiunile gospodăreşti.”

V-a plăcut? Acum mă scuzaţi, mă duc să-mi găsesc nişte distracţie într-un cerc de ceai.

About The Author

4 thoughts on “Despre schimbăciunea suferinţelor sufleteşti

  1. :))) da, mi-a plăcut! m-a uns la balamale; la încheieturi, la mijloc. cu alte cuvinte, mi-a dat 1 antidot vremelnic pentru histeria mea. îţi foarte mulţumesc, doftore! 🙂

  2. liv-lila face arheologie 🙂
    Cu plăcere! Zilele astea, printre mormanele de trebşoare pe care le mai am, trebuie să-mi fac timp să fac curat în bibliotecă, că nu mai merge. Poate mai găsesc din astea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.