Urmare a postului meu precedent, am fost asaltat de un curier de sute de milioane de scrisori din toată lumea, în care voi, dragi cititori, îmi spuneţi păsul: “O, cât am vrea am vrea să chiulim, dar unde, unde?”. Ei bine, sugestia mea este, da, aţi ghicit, la bâlci.
Nu sunt multe locuri pe lumea asta ca bâlciul. Eu de acolo vin, şi împărtăşesc cu dumneavoastră impresiile mele.
După aceea, puteţi sta pe jos, pe burtă, şi privi magnificul apus de soare din parcarea bâlciului, sau, mai clasic, lacul de lângă bâlci:
Sau puteţi să mergeţi în parcul Ioanid, unde au înflorit cireşii şi corcoduşii şi amorurile:
V-am pupat.
Imaginile sunt din balciul de langa Muzeul Taranului Roman?
Multumesc 🙂
Da, doar că acela e Muzeul Satului, al lui Dimitrie Gusti. Muzeul Taranului Rom
dar pe cel de pe partea cealalta a lacului de langa restaurantul herastrau si terenurile de tenis il stiti, stimate domn?
Cu prima roata de-am vazut-o aka Roata Mare de unde se vede parcul de sus si mie mi se facea inima cat un purice cand ma vedeam in varf de roata dar mereu vroiam inapoi… stii tu cand ti se goleste stomacul si se ochii se maresc si mintea zboara si picioarele se balangane! 🙂
Desigur că
Salut , ma numesc maria si sa stii ca tu minti deoarece imaginile sunt din constanta … INCAPABIL-O! O_O
😀