Mă gândisem, înainte să apară probleme tehnice la ordpres, să zic ceva de Kantemiroglu, inspirat de manelele lui Gavagai. Dar mie, când îmi vine o idee, dacă n-o scriu imediat, îmi iese şi mai proastă decât era. Dar fiindcă am promis, iată. Kantemiroglu era un prinţ de origine obscură (mongolă? moldavă? turcă? rusă?), care, printre multe alte activităţi, se ocupa cu muzica. Expert în cea turcească, a popularizat-o în Apus şi i-a inventat un sistem de notaţie, ilustrat în manuscrisul Kitab-ı İlmü’l-musiki ala vechi’l-hurufat, pe care l-a dăruit sultanului Ahmet al II-lea (Fig.1) şi care, până azi, e un izvor nepreţuit pentru istoria muzicii şi pentru programele de muzică turcească clasică. Am ascultat zilele trecute discul Orient-Occident, din 2006, al celor de la Hesperion XXI. Un amestec de muzici exotice, in care am regăsit trei piese notate de Kantemiroglu, care se regăseşte şi pe ultimul album, Ludi Musici, al legendarei trupe pe care am putut să o ascultăm toamna asta la Bucureşti. In Occident, interesul pentru muzica Orientului apropiat a crescut constant în ultimii 10 ani, şi nu numai pentru muzică, din moment ce şi Nobelul a luat-o într-acolo. La noi, interesul pentru muzica Orientului apropiat e împărţit: unii cântă manele, alţii le dispreţuieşte. Despre Kantemiroglu nu a auzit nimenea aici; şi de ce ar auzi, doar fiindcă la un moment dat am crezut eu că o fi vreo legătură cu Dimitrie Cantemir? Însă nu se poate: Dimitrie Cantemir era un voevod foarte viteaz care a scris Descripţio Moldovei şi aia cu hieroglife şi atât.
Fig.1 : Extras din Kitab-ı İlmü’l-musiki ala vechi’l-hurufat
În Turcia, formaţia Bezmara a întreprins să cânte peşrevuri de-ale lui Kantemiroglu. Am ascultat câte ceva din extraordinara lor transpunere (link de pe un forum turcesc). Mai puteţi găsi ceva din opera acestui obscur prinţ muzicant din Orientul apropiat sau de pe acolo în locul unde prinţii muzicanţi din Orientul apropiat sau de pe acolo se duc să moară: YouTube.
Pfuaa, cred că Zaza o să leşine când o să citească…
Sunt convins că ai dat şi tu peste asta, s-o punem însă aici pentru doritori. Prima piesă, sârba, mi se pare minunată.
O chestie, însă, peste care nu ai dat, este cântecul ăsta trist, care ar acompania foarte bine însemnarea ta despre lăută. De citit şi comentariile de pe Youtube pentru a înţelege mai bine ce se întâmplă.
Şi eu sunt dintre cei care dispreţuiesc manelele: pentru că maneaua, azi, nu mai e cea a lui Kantemiroglu, ci cea a lui Guţă.
Haaa, nu dădusem peste aia de zici dumneata. O stranie coincidenţă face să fi descoperit de câteva zile pe Lou Harrison (un album cu muzică pentru gamelan), nu ştiam că îl admiră pe Kantemiroglu. Săr’naaaaaaaa, cum ar zice Gavagai.
P.S. Nu văd nici un comment care să fi fost oprit spre moderare.
Pentru ca a indraznit sa critice guvernul egiptean si politica unor institutii pe blogul personal Abdul Kareem a fost condamnat la inchisoare. Protest vineri 9 noiembrie intre 12:00 si 14:00 in fata ambasadei Egiptului la Bucuresti, Bulevardul Dacia nr 67
Amanunte pe blogul meu (opinium)
Scuze de offtopic!
ma..da dezinforamt esti si superficial pe deasupra…nudai si tu un serch simplu pe google sa vezi cine e kantemiroglu e acceasi persoana cu dimitrie cantemir..atata am invatat si eu in scoala, ca nu era nu numai un viteaz break dar ascolit si prin imperiul otoman, unde a compus muzica o gramada si a scris zeci de carti si nu numai descriptio moldavae…
http://www.birseyogren.com/hakkinda/dimitri-kantemiroglu/
jiji, asa e, imi pare rau. numi daduse-m seama. t-e rog s-a ma ertzi. 😀
Jiji, glumeam, şi atunci şi acum. Bineînţeles că ştiam că cei doi sunt unul şi acelaşi. Era o ironie la adresa faptului că Dimitrie Cantemir e foarte prost cunoscut în propria lui ţară. Dar dacă tu te-ai apucat şi ai citit despre el, atunci însemnarea mea chiar are o însemnătate 🙂