Dragii moşului, la Marele Concurs cu Premii “fĂRĂ cANGURI”, am luat premiul pentru cel mai bun traducător dintre bloggeri. Se pare că am meritat acest premiu din cauza Albatrosului.
Chiar nu mă aşteptam la acest premiu, deşi eram singurul nominalizat. Sunt foarte emoţionat. Aş vrea să mulţumesc mai întâi tatălui meu, căruia îi place foarte mult Baudelaire. Aveam şaişpe ani când am citit Florile Mărului, Le Spleen de Paris şi Les Paradis Artificiels, într-o singură vacanţă la Mangalia, bălăngănindu-mi picioarele adolescente în apa tulbure a portului. Părinţilor miei m-au învăţat limba franceză, care pentru ei era limba îndrăgostiţilor, încă dinainte de a mă învăţa să merg la oliţă. Ferentariului, sălbatică amantă care m-a primit cu braţele larg deschise atunci când propria-mi mahala mă izgonea, şi care m-a învăţat cea mai importantă lecţie de până acum, aceea că nimeni nu e demn de dispreţul meu şi că frumuseţea cerească înfloreşte şi în şanţ. Rahovei, în tumultul fără somn al căreia mi-am petrecut cei mai frumoşi doi ani din veaţă.
Şi tuturor gagicilor care m-a tradus, şi celor pe care le-am tradus. Tuturor celor care m-a-nvăţat să fiu un Traducător, unul adevărat. Şi mai ales, celor care mă suportă şi mă iubex în ciuda acestui lucru foarte supărător.
Grăbiţi-vă să-i vedeţi şi pe ceilanţi premianţi! Dacă vreţi să ciordiţi un premiu, chiar dacă nu l-aţi câştigat, lansarea premiului are loc vineri, 20 februarie, la Casa Scriitorilor (lângă muzeul Colecţiilor), ora 14:14
Haaaa! Felicitari!
Domne, in spici ai uitat de mama, iubita si Dumnezeu. Si ai uitat sa dedici premiul (chiar daca nu e prea corect politic) balenelor albastre care traverseaza meridiane si canta.
Tu vii? Ca daca da, poate ma-nvoesc si io de la munca sa te vaz cu spiciul in direct. Si sa ciordesc cartea doamnei Verona. Si sa-i vaz si pe ailalti premianti. Ce mistoooo!
Madelin, de balene, am uitat, de mama şi iubita nu am uitat, scrie acolo, printre rânduri.
Încerc să viu, dacă scap de la spital, nu poci garanta, din păcate. De spici acolo nu se pune problema, e evenimentul scriitoarei. O să fiu doar la ciordeală.
Felicitări, Vlad. Chiar ai meritat premiul. Nu erai singurul candidat, mai era unul care a tradus Divina Commedia, dar fragmentele de pe blogul lui nu ne-au convins. Sper să poţi veni la lansare, iar dacă nu reuşeşti, vom găsi altă modalitate să-ţi dau cartea.
felicitari, domle, ar fi fost si culmea sa nu castigi cu asa o traducere.
Felicitari!
marfaaaaaaaaaa!!!!
Vlad, ai grija cu traducerile astea, sa nu te traduca prea tare mahalagiii tai, sa n-o-ncurci, alea alea. da’ tu sa fii al mai smecher traducator, nene! citeste-i, tradu-i si dovedeste-i pe toti! 🙂
Sărumâna, mulţumesc!
Vlad,
FELICITARI!
congrats! 🙂
Bravo, Vlad, felicitari si la mai multe: premii si traduceri. Sint alaturi de tine la lansare, chiar daca in realitate sint aici.
Minunata traducere! Si, noua astora virtuali total, rogu-te sa ne spui cum a fost la primirea premiului!
Inca ceva: “florile marului” e un freudian slip? 🙂 daca ai zis la misto marului in loc de raului nu m-am prins si retrag intrebarea 🙂
citind ‘your acknowledgment’ mi-am adus aminte de o faza foarte tare pe care am vazut-o la un revelion la TVR unde au facut un concurs de cultura generala cu participanti din public (nu mai tin minte cum se numea, il prezenta h.brenciu). unul dintre participanti era un domn altminteri prezentabil. concura alaturi de dl everac. intrebarea era cine a fost “pictor al naturii umane, autor al ciclului Comedia Umana?” si dl everac apasa pe buton imediat si zice: “Balzac!” La care domnul prezentabil se mira spontan (in microfon): “Asta nu era scriitor, manca-ti-as?” Am cazut de pe canapea razand.
Păi din păcate, din motive obiective, nu am reuşit să ajung la primirea premiului :(((
N-a fost una act ratat: m-am gândit că traducerea mea ar sta mai bine într-un volum intitulat “Florile Mărului”.
Mulţumesc frumos 🙂
Marul se cheama pre numele lui latinesc Malus 🙂