Comments on: Nu există sedentari

By: lila

lila — Wed, 06 May 2009 05:40:07 +0000

da, s-ar putea sa nu compenseze. eu ma refeream mai curand la gandire: pui banii la banca, da’ banca are grija sa-ti dea si dobanda, spre deosebire de oala de sub pamant care nu dospeste neam. acum, chestia asta depinde de conjunctura pietei, corect. nu mereu iesi in avantaj.

By: Pinocchio

Pinocchio — Tue, 05 May 2009 11:38:00 +0000

Ntz. Vorbesc de exact acelasi lucru ca si tine. Intrebarea e, vroiam sa spun (poate prea serios pentru discutia asta), daca dobinda compenseaza cu adevarat inflatia. Asta se spune des adica spune banca si nici nu te poti astepta sa spuna altceva. Iar in perioada de criza, cum spune Vlad, foarte probabil ca avantajul sa fie de partea bancii. Iar atunci, vezi, Vlad are dreptate cu oala cu bani.

By: lila

lila — Tue, 05 May 2009 10:57:37 +0000

Pinocchio, io vorbii de pus bani in cont si primit dobanda de la banca pt sederea banilor in cont.
tu vorbesti ca faci credit la banca si astia iti cer dobanda pe el.
mancare de peste diferita ce zici tu acolo.

By: Pinocchio

Pinocchio — Tue, 05 May 2009 08:00:15 +0000

*LOL*
…si la banca ti se da o dobinda de, vorba aia, nu poti s-o duci. Si fac banii aia la pui… ehehei…

By: lila

lila — Tue, 05 May 2009 06:12:13 +0000

la 2 m subt tarana nu-ti da nimeni dobanda, sa se-mpuiasca banii. of, ma…

By: Vlad Stroescu

Vlad Stroescu — Tue, 05 May 2009 06:08:40 +0000

În vreme de criză nu se pune la bancă, ci se îngroapă oala cu bani de aur. Aşa am auzit.

By: lila

lila — Tue, 05 May 2009 06:00:08 +0000

:) pai da, bre, da’ ce sa stie artistii astia…
Vlade, coane, ai cont in banca pt timpuri grele, de criza, a propos?

By: Pinocchio

Pinocchio — Mon, 04 May 2009 11:34:16 +0000

Ntz ntz, Vlad, nu “hî”, vorbeste frumos, ca iar te mai ia careva de urechi. (Uite-asa, ca pe mine saptamina trecuta…)

;-)

By: Vlad Stroescu

Vlad Stroescu — Mon, 04 May 2009 11:21:55 +0000

Hî?

By: Pinocchio

Pinocchio — Mon, 04 May 2009 10:40:39 +0000

Scurt si la obiect *LOL*

By: lila

lila — Mon, 04 May 2009 10:32:57 +0000

pai e simplu cu banii-ti cumperi 1 teren, iti faci o casa si te muti in ea. bine, banii poti sa-i furi sau sa fie din greu truditi; cand sunt mai greu truditi, satisfactia e mai mare. rezulta c-avem nevoie de obstacole, degeaba ne tot plangem noi din cauza lor, in general, asa.
acuma mnah stiu ca voi nu vreti solutii, ci doar sa va lamentati. eram si io-n trecere, deh… sper ca nu v-am deranjat.

By: almanahe

almanahe — Sun, 03 May 2009 17:48:19 +0000

Sunt destul “de acasă” oriunde, încât să ştiu când mă rătăcesc…

By: Ingrid

Ingrid — Fri, 01 May 2009 17:01:50 +0000

Mi-ai amintit de “Pianistul”-viata ca o trecere de la o ascunzatoare la alta.
Oare, pe acest drum, atat de departe de casa, sa existe doar dimensiunea supravietuirii?!

By: yol

yol — Wed, 29 Apr 2009 14:43:38 +0000

\”Casa\” mea e ca un fel de cuib, in mijlocul scaunului din birou. din fata calculatorului. Tocmai observa zilele trecute ca respectivul scaun a cam luat forma fundului meu. Obisnuiesc sa aterizez in scaunul asta in fiecare zi, dupa ce vin de la serviciu, cu pachetul de tigari si un ceai negru cu lapte, iar scaunul obisnuieste sa se ataseze ca un magnet de fundul meu pentru cel putin cateva ore. Ciudat e ca ieri mi-am dat seama ca a cam venit priavara si ca daca nu imi misc naibii cuibul pe undeva mai pe la soare s-ar putea sa fac deficit de vitamina D :P

By: B. de Comp.

B. de Comp. — Wed, 29 Apr 2009 13:19:56 +0000

Drumul – fara pulbere – sau calea, imaginea reprezentând drumul spre desavârsire pentru aproape un continent. Iata ceva tentant pentru momentele postprandiale ! Mai ales ca furnicarul si piticul ratacitor ne-au lasat de izbeliste. In realitate, diferenta si diferendul provenind, dupa umila mea opinie din modul de a interpreta notiunile de border si frontier. Asta înseamna ca toti putem fi considerati drept calatori de-a lungul unor linii imaginare – paralele, concurente sau – trist – fara nici un punct comun. Punct pe care, de altfel îl revendicam toti, mai ales când nu ne lasam coplesiti de un instinct gregar. A l’ataque ! :)

By: trix

trix — Tue, 28 Apr 2009 22:26:12 +0000

departe de casa, mereu pe un drum, prin nestiut, si totusi ca intr-o asteptare… nu-s oare rasfrangeri in oglinzi diferite ale aceluiasi lucru, ale aceleiasi senzatii? ca pe un peron – poate mereu in alta gara, intre trenuri, intre oameni, as zice intre straini… dar nu. artistu’, plecaciuni!

By: Sidon

Sidon — Tue, 28 Apr 2009 08:46:25 +0000

Sintem toti in pielea goala si nu exista nimic in afara de noi.
Stau in pat citeodata, la etajul sase, si imi dau seama cit de ridicol e. Dar ridicolul ar fi relevat daca pentru un moment zidurile si mobila ar fi invizibile. Deci ce caut eu in aer?

By: Andre

Andre — Mon, 27 Apr 2009 20:03:15 +0000

bag si eu “esplicatia la santiment” : acasa suntem acolo in interiorul sufletului impacat cu noi insasi. nah… ca tranti si eu 2 parole… sa mearga comentariu.

By: nusitatu

nusitatu — Mon, 27 Apr 2009 18:15:17 +0000

Ei, Vlad, acu nu stiu daca ma bucur din tot sufletul mereu, ba mai mult, banui ca nu sunt tot timpul acasa nici cand sunt acasa, dar tot ma tin de povestea ca acasa e mai mult decat un spatiu fizic, ceea ce insemneaza ca e, practic, o iluzie, asa cum bine zici si matale. Deci nu divergem prea mult in opinie, numa in nuante. Io uneori sunt acasa in mijlocu drumului si alteori sunt departe de casa cand ma trezesc in patul meu binestiut. Imi aduc aminte ca am mai dezbatut problema vara trecuta.

Da’ uneori zau ca mi se face dor de acasa, ceea ce mai poate insemna ca acasa nu e ceva care emana din noi, cum am zis altadata, altfel ar fi mereu la indemana, ci mai degraba o entitate independenta, confortabila dar capricioasa, care isi vede de trebile ei in timp ce noi bantuim cautand cu desperare cheia potrivita ca sa intram inauntru.

By: mack

mack — Mon, 27 Apr 2009 17:33:30 +0000

să stai în moara dintr-un dud şi să bei benedictină, mmmm