…să fumez o pipă cu Nusitatu.
În jur să fie doar feţe dragi şi de demult, şi să nu trebuiască să vorbim prea mult, fiecare mişcare de pleoape având deja înţelesuri familiare pentru toţi.
Şi de vremurile alea, când parcurgeam străzile pietruite sub ploaia de noiembrie, în vechiul parpalac, şi miroseam a faţadele caselor.
Şi când ieşea Soarele, era atât de jos, că umbra mea se lăsa peste toate.
aolio, ce frumos ai scris, nu stai bine cu emotiile? :P
si chiar, ce naiba ai lately, ca parca “iti dai in petec” post dupa post si comentariu dupa comentariu, parca ti se dezordoneaza interfata cu care ma obisnuisem acilea pe blog…adica parca vorbesti ca la tine acasa. sau mi se numa pare mie.
Sărumâna, dar cum vorbesc eu la mine acasă?
Dar ai perfectă dreptate, e timpul să mai mişcăm blogul ăsta din amorţirea lui milenară şi depresoidă. Ia, hai, scularea.
Pai sigur, da, scularea: Miscarile astea de pleoape sint pentru discutile noastre ca anatomia pentru medicina? Intreb foarte serios.
Pinocchio, interesantă întrebare. Parţial, da, dar anatomia e mai mult decât atât. Nu pot decât să spun că, într-un fel, după anatomie eram de partea cealaltă. Are cu siguranţă legătură şi cu proximitatea faţă de cadavru. Cum e probabil un fapt social, e imposibil de explicat psihologic.
pai vlad nu stiu, da cred ca la tine acasa vbesti cu mai putina atentie si cu ceva mai putin tact, si mai ca la tine acasa, adica cum ai chef si ma si repezi daca nu-mi convine, ca om fi noi invitati da si tu esti gazda de ceva vreme deja, asa ca n-o sa te mulezi numa tu pe noi la nefarsit, ia sa facem bine sa ne adaptam si noi atmosferei, povestilor, dialectului si mesajelor, eee.
de ce nenicule iti dau tarcoale dusmanii? sau tu n-ai asa ceva, ca n-ai valoare?
Mai Vladule sa stii ca si lu nusitatu i-e dor. Mai ales ca se pravali vara peste insula sau insula peste vara si miroase a nopti de Ferentari, ca eu uitai sa zic ca ma aciuai in Ferentariul Oxfordului aicea. Pipa am lasat-o, neinspirat, acasa, in Rahova memoriei, sa adune praf si chiote de copii. Data viitoare cand ne revedem, daca s-a copt, o iau cu mine…