…să fumez o pipă cu Nusitatu.
În jur să fie doar feţe dragi şi de demult, şi să nu trebuiască să vorbim prea mult, fiecare mişcare de pleoape având deja înţelesuri familiare pentru toţi.
Şi de vremurile alea, când parcurgeam străzile pietruite sub ploaia de noiembrie, în vechiul parpalac, şi miroseam a faţadele caselor.
Şi când ieşea Soarele, era atât de jos, că umbra mea se lăsa peste toate.
aolio, ce frumos ai scris, nu stai bine cu emotiile? 😛
si chiar, ce naiba ai lately, ca parca “iti dai in petec” post dupa post si comentariu dupa comentariu, parca ti se dezordoneaza interfata cu care ma obisnuisem acilea pe blog…adica parca vorbesti ca la tine acasa. sau mi se numa pare mie.
Sărumâna, dar cum vorbesc eu la mine acasă?
Dar ai perfectă dreptate, e timpul să mai mişcăm blogul ăsta din amorţirea lui milenară şi depresoidă. Ia, hai, scularea.
Pai sigur, da, scularea: Miscarile astea de pleoape sint pentru discutile noastre ca anatomia pentru medicina? Intreb foarte serios.
Pinocchio, interesantă întrebare. Parţial, da, dar anatomia e mai mult decât atât. Nu pot decât să spun că, într-un fel, după anatomie eram de partea cealaltă. Are cu siguranţă legătură şi cu proximitatea faţă de cadavru. Cum e probabil un fapt social, e imposibil de explicat psihologic.
pai vlad nu stiu, da cred ca la tine acasa vbesti cu mai putina atentie si cu ceva mai putin tact, si mai ca la tine acasa, adica cum ai chef si ma si repezi daca nu-mi convine, ca om fi noi invitati da si tu esti gazda de ceva vreme deja, asa ca n-o sa te mulezi numa tu pe noi la nefarsit, ia sa facem bine sa ne adaptam si noi atmosferei, povestilor, dialectului si mesajelor, eee.
de ce nenicule iti dau tarcoale dusmanii? sau tu n-ai asa ceva, ca n-ai valoare?
Mai Vladule sa stii ca si lu nusitatu i-e dor. Mai ales ca se pravali vara peste insula sau insula peste vara si miroase a nopti de Ferentari, ca eu uitai sa zic ca ma aciuai in Ferentariul Oxfordului aicea. Pipa am lasat-o, neinspirat, acasa, in Rahova memoriei, sa adune praf si chiote de copii. Data viitoare cand ne revedem, daca s-a copt, o iau cu mine…
Re. dor de pipa: vezi ca am eu un link cu poza lui Magritte “ceci n-est pas une pipe” la postul despre Lene, la sfarsit sub cuvantul “lulea” (iti spun la sigur ca sa nu fii nevoit sa citesti tot textul).
Mie acum mi-e dor de Doru ca n-a venit inapoi sa-mi explice de ca ma crede cinic.
Chiar ai fumat in real life pipa vreodata ? Dar narghilea ? Eu nici una nici alta si nici macar nu sunt prea curios de experienta, cine mai stie cum se pot explica gusturile astea individuale, ca vad ca nu tin de memorii sau meme/simbolism, mi se par ca sunt mai mult atavice (vezi ca am postat link despre “ciulitul urechilor” ca reflex atavic sub Doamna T., cand ziceam ca mi-am ciulit urechile ca auzeam de Timisoara).
Zau ca nu-mi fac reclama la blog, dar in ultima vreme am inceput chiar sa citesc despre chestiile alea interesante pe care le am sub linkuri din cand in cand, acum ma obsedeaza Lacan de exemplu si perioada de latenta, care intuitiv nu mi se pare chiar asa de linistita cum am putea sa credem sau cum ne-a fost explicat, sunt foarte curios sa aflu mai mult despre asta ca sa pot sa scriu si eu ceva inteligent sub Politisti, ca simtul moral cam prin perioada de latenta se dezvolta (8 ani sau cam pe-acolo).