Posibile erori de categorie ca urmare a limbajului în antropologie

În antropologia medicală americană (Young, Kleinman, Hahn), ceea ce numim noi “boală” e tradus în cel puţin trei cuvinte, pentru trei lucruri foarte diferite:

  • illness: partea subiectivă, suferinţa bolnavului.
  • sickness: rolul social de bolnav, corespunzând unui comportament recunoscut de cultura respectivă
  • disease: entitatea taxonomică, nosologică, pe care vindecătorul o determină folosind modele explicative şi semiologice.

M-a uimit simplitatea şi eleganţa acestei clasificări, şi am încercat să traduc termenii în română. Nu merge. Nu în mod firesc, ci poate doar forţat, făcând noi legături între limbi.  Şi în popularul Dictionnaire de l’ethnologie et de l’anthropologie al lui Bonte şi Izard, termenii sunt lăsaţi aşa, în limba engleză, pentru că nicio alta nu-i poate spune mai bine.

Nimic neobişnuit, veţi spune, fenomenul  de universalizare al limbii engleze se întâmplă s-au s-a întâmplat deja în toate ştiinţele. Însă, în antropologie, faptul ăsta are nişte corolare interesante. Pentru că limba este un fapt cultural, mai mult, lingvistica e unul dintre stâlpii de rezistenţă ai antropologiei. De ce limba unei culturi, fie ea şi una cunoscută global, e mai potrivită pentru studiului tuturor culturilor? Să ne încredem în aceste valenţe universale, când ştim că  ele sunt legate mai curând de imensa influenţă economică a Americii? Nu cumva aici intervine o eroare de categorie? I.e., nu cumva, pe undeva, antropologii anglosaxoni, profitând de faptul că limba lor e limba universală a ştiinţei, forţează inconştient modele culturale proprii spaţiului anglosaxon, care se regăsesc mult prea uşor în limba engleză (ca în exemplul cu boala, de mai sus), asupra altor culturi?

Universalizarea unei limbi e posibilă fără un proces de aculturaţie? Nu cred. Şi acest proces, nu corupe el însuşi obiectul de studiu al etnologiei şi antropologiei? Iar capul dumneavoastră, nu vă doare el deja?

Later edit: În cazul în care credeaţi că ăsta e un post intelectual, uitaţi-vă mai bine. În el se află o flagrantă greşeală de gramatică. Dacă nu aţi găsit-o, răspunsul e la doru, în comentariile de mai jos.

19 comments

  1. MBadragan says:

    Hahaha… superba observatie.

    Eu ma gindeam la aceeasi problema in alte 2 contexte.

    Pe de o parte ar fi abordarea orientala a bolii ca disfunctie a relatiei intre individ si univers (Brahman sau cum vreti sa’i mai spuneti).

    Pe de alta parte, este atitudinea pe care o au arabii cu care am lucrat pina acum in fata unui defect tehnic (nu toti, nu generalizez). Faptul ca un motor nu se mai invirte (illness), faptul ca el are un defect (sickness) si intelegerea felului in care el functioneaza in mod normal pentru a diagnostica anormalitatea punctuala (disease) formeaza un bloc unitar. De cele mai multe ori acest bloc unitar primeste o singura explicatie, vointa divina. Este interesanta mirarea cu care privesc un astfel de motor oprit. Parca s’ar intreba: “oare de data asta cu ce am mai pacatuit?”

    Observatiile astea, cu rezerva ca nu au nicicum consistenta analizei academice, ma fac sa cred ca nu, nu se poat aplica modelele unei culturi la contextul altei culturi, mai ales daca ele sint bazate pe constructii lingvistice, fara a fi adaptate sau fara a modifica cultura gazda.

  2. MBadragan says:

    Sintem aici, citim tot ce apare, uneori mai si comentam daca avem ceva de spus. :)

    Cu riscul de a va ultragia modestia, as intreba: Cum am putea sa nu va citim? :)

    Acum serios, e unul din locurile in care abia astept sa apara ceva nou sa ma delectez. Ia’o ca pe o incurajare, nu ca pe o lauda (si mi’am permis tutuirea pentru ca sintem, din cite m’am prins, cam de aceeasi virsta. sper sa imi fie permisa)

  3. tapirul says:

    Hm.
    Percepţia mea personală a fost un pic alta…Illness este descrierea mai obiectivă (şi mai politically correct) a bolii, sickness este percepţia subiectivă, pe când disease este eticheta mai…cum sa zic, mai ruşinoasă, cu conotaţii mai negative. Bolile infecţioase, de exemplu, sunt diseases, infarctul de miocard nu. Disease este, cumva, cum ai spune cretinism în loc de mental retardation. You say “mentally ill” not mentally sick, nor mentally diseased…

  4. Vlad says:

    MBadragan, sigur că e permisă :) Mulţumesc frumos!

    Tapir, cu bolile mintale e cumva altceva, poate pentru că, peste tot, inclusiv în occidentul profan (excludem psihiatrii), nu sunt considerate tocmai boli. Sau nu la fel ca celelalte. Iar DSM foloseşte un singur termen, cel mai impersonal: disorder.

    În plus, medicina trebuie să aibă griji suplimentare când foloseşte termenii, pentru că aceştia poartă diverse încărcături culturale şi afective pentru pacienţi. Antropologii nu îşi bat capu cu aşa ceva.

  5. afreuda says:

    Da, termenul de mental illnes nu se mai foloseste, din fericire. Nici nu se potrivea cu definitia antropologilor, aceea de ‘parte subiectiva, suferinta bolnavului’. Pentru ca in psihiatrie diagnosticul nu se pune numai in functie de ceea ce simte bolnavul si de cat de suferind este (poate doar in depresie) ci si in functie de cum se comporta (vezi ADHD, spre exemplu). Si nici in manie nu ar merge, ar aparea o contradictie in termeni sa o numesti ‘illnes’, din moment ce ‘bolnavul’ este cel mai fericit om din univers…
    In schimb termenul de ‘disorder’, tradus la noi prin acela de ‘tulburare’ este foarte ‘gentle’, politic chiar, menajeaza narcisismul pacientului.

  6. MBadragan says:

    Aolicaaaa…. discutia asta m’a bagat complet in vrie… Sa va povestesc (o sa ma cam intind, imi cer scuze). :)

    Plecind de la premiza ca teoria cu arhetipurile a lui Jung sta in picioare (si antropologii tind sa o confirme in domeniul lor), ce ne facem in situatia in care aceste arhetipuri nu sint exact aceleasi peste tot in lume. Jung analizeaza, din cite imi amintesc, o varietate destul de mare de populatii si culturi. Dar informatiile de care dispunea la momentul respectiv sint departe de a fi exhaustive (nu imi amintesc, de exemplu, de o analiza a lumii arabe).

    Globalizarea tinde sa proiecteze modelul occidental, la diverse nivele, peste modelele locale, alterindu’le. Daca ajungem sa alteram arhetipurile celorlalti aliniindu’le la ale noastre? Nu ar fi ceva similar consagvinitatii, reducerea bagajului “genetic” la nivel psihic? Cum ar fi, de exemplu, populatia Chinei sau a Indiei cu problemele de depresie ale Europei sau Americii? Sau Brazilia?

    Oare nu ar trebui sa ne mai gindim putin inainte de a globaliza? Intrebarile astea imi aduc aminte putin de entuziasmul industrializarii, cu efectele ei nocive in numai 100 de ani, datorate in intregime lipsei de viziune.

    Stiu ca suna alarmist. Dar….????

    P.S. Scuze inca o data pentru lungimea comentariului.

  7. Raluca Hippie says:

    Nice poit, indeed :) Intrebare si pt. tine si pt. MBadragan: voi l-ati citit pe Benjamin Lee Whorf? Eu m-am ciocnit de cateva fragmente la facultate, la un seminar de Filosofia Stiintelor Umane. Tipul e antropolog-lingvist si a studiat foarte mult indienii hopi; ce e interesant e ca in limba hopi nu exista notiunea de timp asa cum o avem noi (adica au si i oarecum niste cuvinte care se leaga de trecut-prezent-viitor, da’ sunt cam toate verbe, nu substantive).Mbadragan- ca tot ziceai de Jung, cam asta era si teza lui Worf (in sfarsit… el se lega mai mult de Kant, care zicea ca avem cu totii intuitii apriori ale spatiului si timpului- si raspuns: eh, uite ca hopi n-au; sau cel putin nu la fel cu ale noastre. Now what?)
    E- si acum intrebarea e- cum sa scrie Whorf despre asta in engleza, pentru comunitatea stiintifica? Chiar se simte in text ca e destul de fortat, ca isi cauta cuvintelee… dar acum, pragmatic vorbind, ce solutie ar fi avut? Sa invete toata comunitatea stiintifica limba hopi? Pentru ca oamenii de stiinta sa poata comunica intre ei si pentru a putea, in fine, unifica niste teorii (ca asta se considera ca ar fi miza) au nevoie de o limba cat de cat comuna; fara o limba “academica” pe care s-o stie toti ar fi foarte greu sa se faca propriu-zis stiinta. Ori limba asta academica s-a intamplat sa fie, din motive non-academice, acum mai multe sute de ani latina si in zilele noastre engleza. Bineinteles, e o solutie imperfecta; dar eu cred ca e oarecum responsabilitatea antropologului sa defineasca conceptele (desi poate sa fie al naibii de greu si nu foarte accurate- tocmai de aia ziceam de whorf.) Marea problema e ca o solutie mai buna nu-mi pot imagina…

  8. doru says:

    transferul de substanta intre doua culturi este intotdeauna ulterior concluziilor uneia despre cealalta.Cu cit mai multa interrelationare cu atit mai multe granite sau “maiestoase mormane de transee mentale”care pentru unii se cheama “prejudecati”iar pentru cei care lasa pilotul automat sa-l separe pe “s-au” de “ori” promitatoare survolari peste rahova.

  9. Vlad says:

    Doru, mulţumesc că mi-ai atras atenţia, corectez. De, în ultima vreme trebuie să scriu foarte repede, ceea ce-mi furnizează o scuză ideală pentru faptul că sunt analfabet. Data viitoare, poţi să mi-o zici mai direct, nu mă supăr.

  10. M says:

    si ce daca nu putem gasi echivalente pentru sickness si illness in alte limbi? nu e mai importanta distinctia pe care o marcheaza termenii decit termenii insisi? conteaza sa putem traduce rolul termenilor, si sa ne intrebam daca analiza antropologilor americani are temei si daca putem recunoasta cele trei aspecte ale bolii fara a avea cite un cuvint special pentru fiecare. Daca recunoastem distinctia, putem adopta si termenii. sau putem, la urma urmei, recunoasta ca \’boala\’ are citeva sensuri, ceea ce nu ar fi o chestie neobisnuita…In fine, nu stiu daca e cazul sa ridicam problema globalizarii aici. din cite inteleg eu, ni se propune o schema, si daca ii recunoastem valabilitatea, o putem adopta.

    @ Raluca. De Whorf stiu doar din auzite. Dar cred ca specificul unei limbi poate fi explicat unei audiente care nu cunoasta limba in cauza. Mie mi s-a explicat odata cum si de ce unele lucruri care in romana sunt exprimate prin adjective in greaca veche erau exprimate prin adverbe. Am putut intelege, de ex, ca in greaca veche s-ar fi spus \’socrate exista in mod virtuos\’ in loc de \’socrate e un om viruos\’.

  11. MBadragan says:

    @Raluca: Nu, e prima oara cind aud de Worf. Scuze, educatia mea s’a produs in alte domenii. Dar e trecut pe lista, se va vizita pentru ca suna interesant.

    Acum, privind problema de fata, descopar un simpatic paradox (i’as spune chiar tragi-comic). Pe de o parte, analiza rationala are nevoie de doua lucruri de baza: o limba unica (cum sugera si Raluca) si de o suma de concepte (cuvinte care sa inchida in el pagini intregi de teorii, cam cum este distinctia din articol intre illness, sickness si disease).

    Pe de alte parte, descoperim ca uneori sintem nevoiti sa ingramadim realitatea in aceste concepte (cind este vorba despre tulburari psihice, de exemplu) sau sa le descriem intr’o limba care nu le poate cuprinde (vezi din nou exemplul Ralucai cu hopi).

    E nostim. Si, mai ales, frustrant. Atunci? Ce facem? Eu as sugera rabdare si delicatete. Doua notiuni care nu mai sint foarte comune. Sper sa le gasim loc, pentru a ne feri de efectele perverse despre care vorbeam mai deunazi.

  12. MBadragan says:

    @M: Cit timp distinctiile ramin in uzul stiintific, academic, ai perfecta dreptate. E o schema, o iei, o folosesti. Dar iti propun un mic experiment virtual:

    Te’ai educat ani de’a rindul in scopul de a’i ajuta pe ceilalti cu problemele lor “de suflet”. Te’ai facut terapeut, ai capatat experienta, reusesti sa’ti ajuti pacientii. Si, intr’o zi, te urci in avion, pleci spre America, avionul o ia razna si cade in ocean. Si te trezesti, singur supravietuitor, pe o insula cu 2-300 de vorbitori de franceza deprimati (presupun aici ca vorbesti franceza fluent). Evident, vei simti nevoia sa’i ajuti, macar pina va veni primul vas care sa te ia de acolo. Crezi ca te va ajuta faptul ca intelegi particularitatile acelei limbi fara a’i cunoaste substraturile emotionale? Fara a intelege de ce la ei se spune “socrate exista in mod virtuos” in loc de “e un om virtuos”? Fara a trai, cu adevarat, si tu aceasta distinctie?

Leave a Reply


9 − = six