Nu dorm. Mănânc prostii. Patul e plin de firimituri. Privesc pe geam. Nu fac nimic. Merg la sală, stau mult mai mult ca de obicei. Mă uit la comedii romantice. Beau bere. O ard pe net. Ies niţel prin cartier, seara, când corporatiştii au plecat acasă şi puţinii localnici rămaşi ies pe la porţi. Mă întorc pe întuneric, şi nu dorm.
About The Author
Cred că ai nevoie de un medicament blond , de vreo 20 de ani
Mi se pare foarte tare. Enjoy it while it lasts.
vacanta 🙂
să înţelegem că it’s your first time, din moment ce eşti atât de nelinştit încât o speli în public în centru mahalalei.
(if so, well… nu se moare din asta >:d<)
Asa-i viata, uneori ai mai multe pe cap de procesat, alteori ti se pare o ciorba lunga si plictisitoare. Nu dormi pentru ca-ti lipseste o disciplina a somnului in primul rind ( mi-e greu sa cred ca poti sa ai un somn dulce intepat de firimituri din diverse surse si dupa ce-ai stat cu ochii in televizor la filme). Nimeni nu ramine blocat intr-o intersectie si pina la urma n-a fost niciodata sa nu fie in vreun fel, asa ca meri la somn ca e un bun sfetnic.
Fraaateee, ce de deducţii din zece rânduri amărâte 🙂
Da, nu am fost singur în veaţa mea, şi acum, în rarele momente când sunt, nu ştiu ce să fac şi cum să procedez, în afară de scris pe blog.
Fa ceva atunci. Ca daca stai cu ochii in televizor singura persoana noua pe care ai putea sa o intilnesti e depanatorul.
Mi-e teamă că am lăsat loc de interpretare, ceea ce s-a dovedit nu o dată un mare defect al blogului ăstuia. Am fost doar temporar singur acasă. Acuma nu mai sunt.
si eu am iesit la plimbare de unul singur. chiar de mai multe ori. marea nu e nici prea-prea, nici foarte-foarte. faleza e din lut rosu peste care creste iarba verde. ca orice faleza onorabila, sta sa se prabuseasca, luati aminte. nu miroase a alge si peste sarat, ca la marea neagra. de sus vine ceva ca niste picaturi rare si foarte fine, desi n-as zice ca ploua. nu, nu sint acasa. sint aici: 50.702893,-3.077084. si miine as putea sa fiu aici: 50.73294,-2.757325. iar poimiine: 51.503381,-0.12017. dar inca mult mai interesant, raspoimiine: 51.160542,-0.175445. haaa!!!
O mare care nu miroase? Pe ce tărâmuri îndepărtate ai ajuns, P.
ăia din Bridport cică erau renumiţi pentru făcut funie de spânzurătoare
Vlad, tarimurile astea sint intr-adevar mult prea indepartate. Dar ne intoarcem, ne intoarcem. (“Je reviens” era odata un parfum misterios.)
Tapire, *ROFL* asta ar fi si impresia mea, dar numai pe vreme proasta. Ieri la Bridport am cumparat doua tricouri, unul pentru mine, celalalt pentru Gogoscharski. N-am avut timp sa ma mai uit de funie, ca era deja 17.30 si inchideau magazinele.
Apropo de casa, nu ai auzit prin mahala de ceva de inchiriat, o garsoniera sau camera prin Bucuresti?
Din păcate, nu. Dar e bine că întrebi. Când m-am mutat cu chirie, tot întrebând în stânga şi în dreapta, destul de repede au apărut variante foarte covenabile. Şi aşa am ajuns să cunosc Rahova, fără de care aş fi fost altul. Căci iată-mă acum, întors în cartierul natal,dar nu mă mai simt acasă, blablabla et patati et patata