Ţărani şi ronini

La finalul filmului Cei Şapte Samurai, ţăranii îşi reiau viaţa normală, iar cei trei ronini rămaşi îşi deplâng soarta. Pentru că ţăranii au câştigat, şi a lor e toată fericirea şi eternitatea muncilor agricole şi a vieţii de zi cu zi, în timp ce pentru ei, samurai fără stăpân ce sunt, nimic nu s-a schimbat, şi nu există odihnă, răgaz sau fericire pentru ei, şi de altfel Buşido nici nu le permite aşa ceva, decât pentru foarte scurt timp, aranjând o floare în glastră sau bând un ceai cu un amic.

Meditaţia asta e ambivalentă, pentru că, deşi ţăranii sunt fericiţi, samuraii, fie ei şi ronini, sunt cu un cap deasupra lor, ba le mai iau şi impozit. Niciunul dintre războinicii cu tonsură nu a renunţat de altfel la veaţa lui pustiită de buşido pentru orezărie şi puradei, deşi nimeni nu-i împiedica. Doar în parodia americană, cei şapte magnifici, s-a petrecut aşa ceva.

Întrucât pe mine, spre deosbire de Ruth Benedict, m-a surprins mereu nu diferenţa, nu exotismul nipon, ci asemănarea flagrantă cu vechea Europă, nu mă pot abţine să nu fac o comparaţie cu societatea zilelor noastre. Excluzând, bineînţeles, orice formă de cod al onoarei, ne putem împărţi în ţărani, care zi de zi luptă războaie mărunte, dar întru totul justificate de suprema miză a unei vieţi paşnice alături de cei dragi, şi ronini debusolaţi, fără stăpân, fără ţel, care nu reuşesc să-şi găsească odihna nicăierea. Nici în sânul familiei, nici în alte ţări, nici în glorie, nici în bani, chiar dacă pe toate astea le încearcă şi le caută cu disperare sau resemnare.

Dar dumneavoastră, cititori ai Mahalalei, ce sunteţi? Ţărani sau ronini?

About The Author

15 thoughts on “Ţărani şi ronini

  1. domne, io nu cred ca roninii sunt neaparat fara tel, chiar daca sunt mai debusolati asa.
    Io as zice ca sunt (excluzand orice forma de cod al onoarei) 30% taran si 70% ronin.
    …fara mama, fara tata, sunt nascut dintr-o matusa….

  2. Greu subiect de meditatie, grea intrebare.

    Cred ca avem interpretari putin diferite ale aplicarii metaforei in lumea noastra. Eu as marca diferenta prin ceea ce numesc “ochii deschisi”. Odata ce i’ai deschis si vezi lumea (nu doar o privesti), ea devine mai frumoasa dar si mai apasatoare, mai fara de sens. Aici e, dupa mine, diferenta. Cu ei inchisi, in micile lupte si micile bucurii, sau cu ei larg deschisi traind frumusetea in dezordinea ei cea mai frustranta.

    Evident, mai exista o cale, sa inventezi un sens si privesti lumea de parca el ar fi real (dilema mentatului din Dune, pentru cine isi mai aminteste).

  3. Domne, stiu ca intrebarea e pentru baetzi dar nu ma pot abtinea.
    Io vrau sa fiu ronin pentru ceaiul si floarea aia si tzaran pentru /keep it short and simple/ aia…
    Ma uit la mine si zic: gheisha nu sunt, mama-san nu sunt, Onorabila nu sunt, oarba nu sunt, ceai nu stiu sa fac, nici orez cu alge nori, hm…

  4. eu m-aş încumeta să mă ciopârţesc tot în procente; presupunând că includeai şi cititorul de sex feminin al mahalalei în acest sondaj, să zicem că sunt 99,99% ronin(ă) şi 0,01% ţărancă; nu glumesc! şi nu argumentez!

  5. Cînd nu mi-e lene, sunt ţăran. În rest, nu primesc dar plătesc impozit, meditez mai rar că doare,beau ceai cu plăcere şi cu cana. Oare ce-oi fi ?

  6. @all: mda, şi eu am fost tentat de la bun început de procentaj. Mi-e teamă însă că roninii erau ronini, iar ţăranii, ţărani. Nu exista cale de mijloc.

  7. nu’s asa convins. ‘stem un amalgam de multe alea, in genere. uneori duminica sunt taran iari lunea – mai pe la amiaza – ronin

  8. Taranul e garantul faptului ca mizeria nu te face mizerabil si mai ales a ideii ca ,taranindu-se, Sisif nu mai colaboreaza cu imaginatia noastra nefericita.

  9. Cale de mijloc n-o exista, măi Vlade, între aiste două categorii, cum spui, da’ cale de 0,01% ca eu să fiu ţărancă ştiu sigur că e!

  10. @Vlad: sa inteleg ca a fi ronin e recesiv?

    Gheisa nu-s ( acu inteleg de ce nu aveau voie sa se indragosteasca si sa faca copii), mama-san
    nu-s… Dar cum port pantaloni, m-am trimis singura la scoala de business si anagajatorul meu a incheiat un contract de asigurare de viata pe capul meu (“peasant insurance” se cheama) as zice ca-s taran. Si atunci ce pierui eu ani din viata cu filosofia, ma intreb…?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.