Noutăţi de pe planeta Marte

DSCF8624

Oraşul în care am aterizat nu e atât de ciudat pe cât cred poate cei de acasă. Oamenii de aici au tot două mâini, două picioare, un cap, etc. Şi nici nu au aerul impresionant, de semizei, cu care asociem de obicei pe occidentali. Păstrează o oarecare distanţă, şi nu sunt deloc impresionaţi de franceza mea, cum în vanitatea mea crezusem că o să fie, dar în ansamblu sunt amabili şi nu aşteaptă ciubuc la fiecare întrebare pe care o pun, deci până aici e bine. Am încercat să-i impresionez şi cu vasta mea cultură dar n-am obţinut decât priviri nedumerite (“des drôles de têtes”). Toată lumea are aici maşină, faptul că eu nu am nici măcar permis mă face un fel de întârziat mintal. Un arab m-a întrebat dacă e vreo legătură de rudeni între mine şi Vlad Dracula.

 

Casele sunt îngrămădite unele peste altele, pe insuliţe întretăiate de canale, iar pe canele sunt raţe, lebede şi pescăruşi. În mijloc e o biserică din aia de-a lor, cât arca lui Noe, intri în ea de dimineaţă şi ajungi la altar noaptea târziu. Plouă tot timpul şi e frig, şi toată lumea bombăne din cauza asta, dar mie îmi place. E plin de platani şi parcă au luat toţi foc.  Străduţele sunt foarte înguste, aşa că oricum nu prea e soare nici dacă e senin. Într-una dintre ele a stat Rabelais, nu ştiu de ce se pare că îmi tot încrucişez drumurile cu ale lui de câţiva ani, o fi ceva în asta.

Undeva, lângă o apă, am găsit un turn înalt, gotic. Porţile, mari cât vreo trei staturi de om, au fost zidite. Se vede că la un moment dat era o pancartă care dădea explicaţii, dar scrisul s-a şters complet. Tufe mari de măceş şi altele, cu nişte fructe mov, necunoscute, au năpădit fiecare crăpătură şi cotlon al zidului. Lumea care trece pe aici face abstracţie de turn, ca şi când nu ar exista. Evident, ăsta e va fi locul meu preferat. L-am botezat deja, turnul Vlad.  Din vârful lui, cred că aş putea să văd marea, sau ce au ăştia pe aici în loc de.

About The Author

25 thoughts on “Noutăţi de pe planeta Marte

  1. Bine ai plecat “afara”!
    Turnul ouroboros? Plin de scarabei.
    Sa ne arati si noua ce au aia pe acolo in loc de, ca tare-s curioasa. Curcubeu au?

  2. Vlad: Ahaaaa, haa!

    …si Stefan: Seminte de leustean vreau si eu, ofer la schimb marar si coriandru.

    Madelin: Ouroboros isi musca coada, deci lua o forma quasicirculara, grozav turn trebuie sa fie ala! “In loc de” am gasit eu odata in mijlocul Baraganului, la Grindu. Nu stiu daca avea curubeu, era un cimp cu porumb. Avea mult praf.

  3. Pinocchio. Deci. Ideea mi-a venitara de la arabul din poveste si de la balaurul ala profilat pe cer.
    Vlad Dracul, tatal lui Kazikli Bey, presupusul straunchi al lui Vlad al nostru, era membru al Societas Draconistrarum. Simbolul astora seamana cu sarpele ala de-si inghite coada. Iete:
    http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cc/Dragon_order_insignia.jpg
    Iar scarabeul este, ante pitagoreic vorbind, simbolul acelei ‘eternal return’.

    PS
    Disclaimer hihi: era miezul noptii cand am scris comentul alalalt si de asta.

  4. Antispamul e gagaga.

    Alors: Turena, Chinon, Lyon? Eu sper ca ultima, unde nu am fost, caci. Dar unde cica se maninca bine si e un oras agreabil.
    La Chinon am fost si (mi-a placut) la fel si Starile Generale si Jeanne D’Arc, zic dinsii, dar mi se pare un loc mic, unde e greu sa-ti gasesti boulot.
    Wherever it is, sa-ti mearga bine si sa ai peace of mind.

  5. Metz. Se observa balaurul pe deasupra.
    Culmea, cand intram in Lorena (fara glume,baetii) din TGV se vedea un cucubeu enorm. Sans blague.

  6. Metz? Rabelais a stat la Metz? habar n-aveam. Cu balaurul ma lashi. Nu sint asa de cunoscatoare si crez ca mai nimeni dintre cei de aici n-ar fi stiut dupa balaur.

    De ce nu as crede despre curcubeu? Desigur, ma retzin sa folosesc cuvintul ‘c………a’.

    Uite la zaza, e clar ca nu are datele. Nici nu stiu cind mai lucreaza, cu atitea voiaje, m-a-nebunit.

  7. Apropos, sint stupefiata ca tu crezi ca ‘baetzii’ vor misinterpreta atit de pueril si penibil propozitia care incepe cu “Cind intram in Lorena..”. Eu nu m-as fi gindit la asa ceva (dar, sa zicem ca sint dama), dar nici despre cititorii tai nu as fi zis ca e vreun pericol sa gindeasca in ‘acei’ termeni.
    Acu… nu mai stiu ce sa crez, ca dta ii stii mai bine. Shock!

  8. Cre ca legatura asta cu Dracula e la fel de romaneasca precum leusteanul. Eu plescai copios din buze de fiecare data cand sangerez vreun pacient pe la spital, unii se distreaza, altii ma privesc cu un aer tare ingrijorat, mai ales cand lucrez noaptea hohoho.

    Vlad, ma bucur ca ti-ai gasit turnul. Sunt sigur ca in varful lui ai sa gasesti o camera cu o masa de lemn si o masina de scris marca Underwood, care face S uri italice,usor inclinate catre dreapta.

    In rest nu pot decat sa zic bravo mai copii, deja va simt aproape, Penelopa a dat in ghioci azi noapte si i-a iesit ca o sa va ploua cu noroace, da cica sa va feriti de branzeturile tari. Ce o fi si-n mintea ghiocilor aia nu stiu.

  9. Vera, baetzii de mahala “e” tare imprevizibili asha. Vlad mai ca glumea cu el cand cu Lorena aia. Nu pensatzi mal 🙂

    Vladule, nu stiu nici io cum m-am gandit la curcubeul ala, jur. Creca a venit din ghiocii Penelopei. Sau din bila de cristal a Pinocchioului.

    Hihi. Cum e tastatura frantzuzeasca? De aci nu se obsearva :-))

    Haaa, ce idee misto, Nusitatule. Imi iau si io mashina de scris cu S-uri italice in stanga!!!

  10. Pardonez, conashule, da sa zic o vorba madalenei: nu pansez mal, bine (apara-i tu, ca tare esh’ inima slaba!); dar nu-ti revii din prostratzie? Nu mai eshi din silenzio stampa?

  11. Haaaa, Madelin! O sa fie tare greu, inca nu s-a inventat masina de scris care face S uri italice catre stanga. Ma batea un gand sa patentez dar vaz ca tre sa facem asociatie de idei sa iasa bine. Daca ne facem bine marketingul o sa ne imbogatim. Noi tiganii mereu visam la cercei de aur si parai…

    Si, din pacate, iar tre sa recunosc, si ideea asta cu masina de scris am furat-o. Nu zic de unde, da merita sa cautati, pe undeva prin Cimitirul Cartilor Uitate…

    Am vrut sa fac un comentariu despre noi tiganii si furturi da am impresia ca e de prisos…

  12. io as fi tanjit dupa niste pufuletzi si praz (deh, gusturi mai de la sud), dar daca prapadishi bunatate de valiza cand bagasi mahalaua in ea, ce sa mai zic acum :o(

  13. Haaa, Nusitatu, facem marchetingu’, io vrau rulota, atat. Hai, si-o salba de clopotzei de aur vechi.

    Vera, tot in silenzio, fir’ar. Nu se deschide mintea asta neam. Mi-am cumparat pene, jur. Mai tre’ sa-mi cumpar neste papirusuri, ziceam sa ma duc sa vaz de moleschinele alea de vorbeste toata lumea. Ca m-am hotaratara subit sa scriu de mana. Niste foi goale A5 am, inca-s albe. M-am mai ganditara io si sa cultiv o gradina secreta cu vise si scrisori pixelate; de alea telegrafice. Adica scurte si fara peseuri.
    Sau mai bine-mi iau vro masina de zice Nusitatu.
    Da’ poate-mi revin.
    Sau poate mi se inchide mintea di tot.

    De fapt vreau sa fac o cura de dezintoxicare de internet, sa vaz cum e. *Si* de virtual. O iau pas cu pas. Dar nu dispar io de tot. E mai mult un experiment. Am reusit sa nu sciu nimic la mine si sa cetesc numai vreo cinci bloguri 🙂

  14. se zice ca gara din Metz e cea mai frumoasa de care ezista.
    au facut-o nemtii pe la inceputul secolului XX, cu un schepsis anume. tot ei au construit chestii in Metz care se vede ca sunt facute de ei ca nu au voit sa foloseasca piatra galbena locala pe care o foloseau metzenii de regula – au carat piatra cenusie de la mama dracu

  15. mada – bine, fata. On va s’habituer a l’idee. Or words to this effect. Da nu-i frumos. Da-i dreptul dtale. Da nu-i frumos. Etc.

  16. Iar zic “chiar astazi”, da’ chiar asa e: chiar astazi mi-am recolectat 🙂 senzatia aia ciudata pe care cred ca o are mai tot omul cand pentru intaiasi data tre’ sa comunice verbal musai in alta limba decat aia care parca (ar trebui sa) ii vine mai bine :). Nasol, bai, nene.

  17. Draga Vlad, sa stii ca eu iti simt lipsa si te pomenesc des pe la spital impreuna cu fetele…stai linistit, numai de bine…
    Am fost prin cateva tari straine ca turist, dar de fiecare data m-am bucurat sa ma intorc acasa. Eu nu ma simt acasa nici macar la Bucuresti, dar asta este…
    Ma bucur ca ti-ai gasit locusorul tau – turnul lui Vlad si din descrierile tale, pare ca acest oras pana la urma ti se potriveste.
    Te imbratisez cu drag, Elena.
    Bafta multa!

  18. Elena, ştii cum e, no country for old men 🙂
    Vizita ta în Mahala a fost o surpriză plăcută, te mai aşteptăm. Pupă-le din partea mea pe fetele de la spital 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.