Se poate aşa ceva? Dacă se poate, se poate într-un singur loc. În muzică.
Deşi nu obişnuiesc să dau youtube-uri pe blog, vă încurajez să vă minunaţi puţin ascultând cele două piese de mai jos:
Sunt foarte rare pe net, şi sunt două extrase din ultimul album al trupei Hesperion XXI. Discul e alcătuit în întregime din piese scrise de Cantemir, puse în faimoasa Carte a ştiinţei muzicii, Kitab-i Ilmü’l Musiki Ala Vechil Hurufat, despre care a mai fost vorba de multe ori în acest blog.
Mi-a fost ciudă să recunosc, dar albumul e al naibii de bun. Numai execuţia unor trupe turceşti puţin cunoscute, cum e Bezmara, ar putea să se compare.
Şi o tristeţe. Albumul poartă subtitlul: “Tradiţiile muzicale sefarde şi armene”. Nicio menţiune despre Moldova. Eu nu fac parte dintre cei care au sărit în sus de bucurie când Herta Muller a câştigat Nobelul, “e româncă, e româncă”, dar, dacă eşti român, sau Bela Bartok, recunoşti temele moldave imediat, inserate în ţesătura orientală, complexă dar diafană. Sincer, nu recunosc deloc teme armeneşti, nici sefarde, dar poate trebuie să fiu armean sau sefard. Cine ştie. Muzica moldovenească a fost mereu împerecheată cu cea evreiască, dar pe teritoriu klezmer.
În speranţa că voi trăi să aud muzică de Cantemir şi pe o scenă românească, închei spunându-vă că, dacă nu vreţi să aveţi albumul, să nu cumva să daţi clic a i c i.
LE: ce ciudat, mie linkurile de mai sus mi-au mers perfect. În fine, mulţumită lui M., zâna bună a internetului, am un alt link.
“scrise” sau “transcrise” ?
Gud cueşciăn. Eu aş spune că sunt piese profund originale, măcar prin sincretismul lor. Sigur, intenţia lui Cantemir a fost elaborarea unui sistem de notaţie prin care muzica de la curtea otomană să poată fi fixată. Altfel, din raţiuni practice, peşrevul era o formă în improvizaţia liberă prima.
Tot pe un disc Hesperion, Orient-Occident, am ascultat un peşrev de Cantemir în care prin dantelăria turcă aproape manieristă apare în filigran o melodie moldovenească atât de simplă, limpede şi de dulce, încât am avut un mic şoc. Nu, Cantemir a fost mult mai mult decât un transcriptor.
Însă, în contextul curţii Padişahului, drepturile de autor şi individualismul occidental erau o chestiune fără sens şi relevanţă, aşa cum ştie oricine a citit romanul la modă Benim Adim Kirmizi
Suna foarte fain. Mi’a adus aminte de citeva “balade populare” ascultate prin Egipt, de o complexitate uluitoare (si cu niste versuri pe masura, dupa traducere, evident :D)
Vlad, off-topic, stii cumva daca exista vreo asociatie in Romania (ceva serios) care sa se ocupe cu integrarea sociala a pacientilor cu schizofrenie sau cu ceva terapie ocupationala? Tocmai am dat peste cineva, am vrea sa’l ajutam dar se pare ca el si familia au fost lasati cam in pom cu informatiile (probabil tratat de genul de terapeut-reteta)
O parte au fost si creatiile lui, dar unde auzi tu influenta moldoveneasca? Doar in masura in care auzi influenta turceasca in muzica moldoveneasca, ceea ce ar fi logic sa existe. Ce spui tu ar fi, poate, adevarat, daca intre multele transcrieri si cele cateva originale, ar exista o diferenta de stil. Nu stiu. Exista? Ai auzit toate ilustrarile lui din finalul lucrarii?Mai ales ca sunt puse in discutie influentele bizantine in muzica turceasca.
Eu aud niste firicele de altceva decat muzica otomana aici, dar nu stiu daca e Moldova sau Bizantul ce aud.Nu stiu daca melodiile alese de tine sunt transcrieri sau creatiile lui Cantemir. Vlad, tu asculti cu sufletul, si mai auzi si ecouri din tine.
Uite, in asta
http://www.youtube.com/watch?v=YhJwlkvoTp0
ce auzi?
Nu stiu de ce, mie imi place foarte tare cantecul asta, pentru ca si eu aud aici muzica romaneasca, dar cu ” jumatatea de pas” specifica muzicii tiganesti, iar incadrarea e “klezmer”, Evreii au o muzica foarte interesanta, tocmai pentru ca e influentata de locul unde au trait. Si cea tiganeasca e cam la fel, doar ritmul e comun intregii muzici tiganesti.Sau patima.
Pana la urma, tristetea ta ca moldovenesc nu exista intre atributele muzicii asteia, e doar eterna tristete a romanului ca nu e bagat in seama. Ce inseamna muzica moldoveneasca a secolului lui Cantemir, cand nu exista nicio dovada a felului in care suna ea cu adevarat?
domnu doctor cine te-a invatat bre sa pui linkuri incomplete de pe rapidshare?
bai faimosule, aparusi in b24fun
MBadragan, asociaţii tot există, dar sincer, nu ştiu cât de active mai sunt.O sugestie ar fi asta.
Diligentreader, influenţele sunt acolo, trebuie doar să asculţi cu atenţie. Atenţie la melodie, nu la manieră. Uite, în primul clip, la 0:59.
Dar recunosc că sunt pe un teritoriu care nu îmi e foarte familiar. Poate am iluzii auditive. Din păcate, nu găsesc un link către altă melodie…ah, am găsit ceva. Ascultă puţin prima melodie din albumul ăsta. Ai răbdare până la refren.
Anecdotic, melodia a 7-a de pe acelaşi album (scos tot de Hesperion, deci high brow), aparent de provenienţă persană – am regăsit-o … sub formă de manea bucureşteană. Adică, nu Anton Pann, ci Sorinel Puştiu et co. Să mor io frate.
Dacă vă povestesc asta e ca să mă eschivez de la ignoranţa mea şi să spun că e posibil ca încercarea de a încadra muzica între graniţe e sortită eşecului. E un continuum care curge, ca să zic aşa.
Kuxi, am apdatat postul. Ciudat, la mine a mers.
Liv-lila: haaaa! E de bine sau de rău? Nu de alta, dar îmi aduc aminte cum a intrat moarteaonline în b24fun. Şi îmi mai aduc aminte de ultima dată când mi-a zis cineva că am ajuns la ziar: a fost de foarte, foarte rău! Deci?
Din păcate, io n-am aicea b24fun.
I stand corrected. N-am vazt ca iereau 4 lincuri in “aici-ul” tau. Prea subtil pentru mine 🙂
Kuxi e kookse?
Doru e trident?
Iata ce fel de intrebari ma macina-n Duminica asta 😀
Probabil că nici Kuxi nu a vazut 🙂
Pp ca Kuxi e Kuxi, dar trident nu e doru, nici doru nu e trident. Trident tocmai trecea pe aici din intâmplare, a vazut o remarca a lui Doru, si i-a placut asa de tare ca si si-a pus-o la semnatura.
Dar ce, tu mai citesti imedul? Cum ar fi sa si activezi pe acolo… Noo, tu esti o doamna.
Hai nene, imi zice si mie careva ce zicea de mine in b24fun?
Pai cum sa activez io la imed? ca doara nu sunt mefista.
Da, semnatura lui 3D m-a pus pe ganduri. Am cetit si ce scria dumnealui despre comentariile din mahala 😛
PS
Pana se indura lila de tine, itzi zic ce am gast eu:
http://bucuresti.24fun.ro/articol/doua_romane_agreabile-7557.html
🙂
Ai aparut si in revista Orizont (si nu numai cu numele, ci si cu fragmente din carte, pentru cine nu a avut timp sa o cumpere)
http://www.revistaorizont.ro/arhiva/ianuarie2010.pdf
(paginile 16-17)
cauta si alternativele de scriere pentru cantemir – kantemiroglu, poate si altele, vei gasi mai multe pe google.com decat pe google.ro
http://www.goldenhorn.com/display.php4?content=records&page=ghp019.html
http://www.trilulilu.ro/anghelached/6242698208005b
Constantinopole/Istambul e capitala culturala europeana in acest an, iar in septembrie va avea loc, dupa sute de ani, prima slujba ortodoxa in Agia Sofia (e un eveniment mai mult cultural decat religios)
Sărumâna, Madelin! Uf, răsuflu uşurat, de data asta nu e neapărat de rău.
Nu trebuie neapărat să fii mefistă. De ex, Melania e arhitectă. Eu în curând habar nu am ce o să mai fiu. Atmosfera e mult prea dură acolo, dar cred că tu i-ai face faţă. Mai sunt gagici pe acolo, Melania, amalia, d’Arc, etc. Însă e mai bine să faci chestii mai utile cu timpul, aşa e.
nu contează, ştim, ştim. Un post de acest blog se cheamă chiar Kantemiroglu.
pai bre, e cu cartea aia d zisasi u mai demult. makin. am citit si io ceva d el si mi-a placut “femeia care astepta”. parca am si zis p aici asta.
dada, zice d bine, stai linistit: “Andrei Makine, “Viata unui barbat necunoscut”, Editura Polirom, traducere din limba franceza de Vlad Stroescu.”. asa graitta- stef. agopian cu titlu’ “doua romane agreabile”.
acu’ cam atata despre tine. vrei s stii si c-a zis d cartea aia asta, stefan agopian?
Păi am văzut, că mi-a zis Madelin.
mda, se adeveresete barfa aia ca esti mai inteligent decat media. m-am grabit ca fata mare la pat.
da madleno sunt kooksee
Nice to meet you, cucsiule!
Vai, va multumesc mult de tot pentru minunatia asta de muzica, de cand am ascultat Cantemir acum vreo 2 ani la un curs de Ist. Imperiului Otoman am ramas marcata, dar nu am dat de el pe net pana acum.
On a related note, ati ascultat Incesaz? Au prelucrat niste melodii vechi (cred ca sec 17-18) intr-un mod extrem de interesant si mai mult decat agreabil.
Iar ca un alt exemplu a ce se poate face in sensul apropierii traditiilor muzicale s-a putut vedea in ultimele luni pe scena Filarmonicii din Berlin, in seria de concerte Alla Turca (link http://www.berliner-philharmoniker.de/konzerte/alla-turca/), care au fost extraordinare.