Argumentul perpetuării speciei și evoluționismul

Am tot vrut să comentez la pinkpong, la acest post, referitor la perpetuarea speciei ca argument la anormalitatea homosexualității. De două ori am încercat, de două ori am pierdut câte un comentariu foarte lung fiindcă am apăsat greșit pe butoane. Între timp, autorii pinkpongului au transpus discuția într-un articol de wiki.

Atât în discuție cât și în articol, se face apropierea acestui argument de evoluționism. În prezenta dare de seamă, voi explica cum argumentul perpetuării speciei împotriva normalității homosexualității nu are NIMIC de-a face cu evoluționismul. Ci cel mult cu vreun evoluționism de tarabă, pe care îl poți cumpăra ca idee de-a gata dacă nu ai chef să-ți bați capul dar vrei totuși să ai convingeri.

Aplicarea evoluționismului în cercetare pune o mare problemă: speculația. Orice ipoteză evoluționistă va fi într-o măsură sau alta speculativă, ceea ce e sinonim cu o lipsă mai mare sau mai mică de dovezi empirice. Nu putem desființa elementul speculativ din evoluționism, dar putem să-l facem cât mai mic. Din acest motiv, metoda evoluționistă pornește întotdeauna de la fapte existente, anume de la un anumit comportament din cadrul unei specii, căruia apoi încearcă să-i explice existența și motivația. NICIODATĂ, în perspectivă evoluționistă, nu vom pleca de la motivații și nu vom adopta o viziune teleologică. Așadar, dacă ar fi să studiem homosexualitatea la maimuțele capucine, de exemplu, să decretăm că reprezintă un comportament anormal pentru că nu produce descendenți nu ar avea nici un sens. Și nici nu ar constitui un demers științific sau vreun argument valid în vreo discuție. Dacă vrem să fim evoluționiști, vom nota comportamentul homosexual al acestor maimuțe (componenta empirică, științifică, a demersului), și ne vom întreba de ce a fost el selecționat în evoluție (componenta speculativă).

Nu trebuie să mergem mai departe de atât ca să demonstrăm că argumentul perpetuării speciei nu e un argument deloc. Să reținem așadar că evoluționismul se aplică retrospectiv, niciodată prospectiv, și data viitoare să ne gândim de două ori înainte să ne verbalizăm prejudecățile pe post de argumente logice.

About The Author

31 thoughts on “Argumentul perpetuării speciei și evoluționismul

  1. Eu nu prea inteleg ce spui tu.Exceptiile nu pot fi folosite ca exemplificari.Perpetuarea speciei ca si lupta pentru supravietuire raman imperative ale vietii. Faptul ca exista homosexualitate si unii se sinucid nu desfiinteaza valabilitatea acestor imperative. Inteleg si sunt de acord cu faptul ca nu pot afirma normalitatea sau anormalitatea unei manifestari. Who are we to decide? Impartasesc imaginea divinitatii ca instanta care nu greseste. In fiecare lucru exista un rost precis, pe care e firesc sa nu-l putem intotdeauna intelege, pentru ca nu avem privirea de sus a creatorului. Trebuie sa fie un rost si in existenta homosexualitatii. Eu, personal, cred ca e o lectie grea pe care o au unii de invatat. Altfel, toata discutia asupra homosexualitatii e o prostie.Ce treaba am eu cu cine se culca celalalt? Singurul lucru important de discutat aici e problema copiilor.Asta e cu totul alta discutie, si aici imperativele vietii sunt decisive. Pentru ca aici plec de la modelul care asigura echilibru si continuitate. Un copil are o mama si un tata, si are dreptul de a creste cu cei care l-au creat in mod natural. Cu cat ma indepartez de la acest model, ii iau sansele la fericire. De aceea, modelul pe care societatea trebuie sa-l promoveze, norma, asta trebuie sa fie. Daca la nivel de norma accept toate variatiunile, desfiintez norma.
    Concluzie: nu cred ca perpetuarea speciei are ce cauta in discutia homosexualitatii. Dar are ce cauta cand discut modelul de familie.
    Evolutionismul va fi intotdeauna speculativ, din acelasi motiv din care toata gandirea umana e speculativa. Who are we…?

  2. dt, de înțeles din articolul meu e că evoluționismul nu e nici prospectiv, nici teleologic. Nici măcar nu e o discuție pro și contra, etc.

    Ce mi se pare foarte haios e că în discuția asta, evoluționismul, atâta timp adus ca armă împotriva unor dogme și superstiții, acum e folosit (de fapt, doar numele îi e folosit) la fel de dogmatic și superstițios. Imperativ al vieții? Tocmai, că evoluționismul nu lucrează cu concepte de genul “imperativ al vieții” ci este un model logic și elegant al dezvoltării vieții în absența unei voințe, sau a unui imperativ, care să stea în spatele ei. (Nu discutăm aici nici veridicitatea evoluționismului, that’s not the point).
    Moisil zicea la un moment dat că orice idee începe prin a fi un paradox și sfârșește prin a fi o prejudecată. Dar aici nici măcar nu e vorba viața naturală a idee. Evoluționismul există de mai bine de un secol și nici acum nu e priceput, oricât de logic și elegant ar fi.
    Adică, nici măcar nu suntem în stare să aplicăm ca lumea teoria. Chiar și corect utilizat, aplicat la specia umană, evoluționismul e oricum foarte înșelător, pentru că repede poți să ajungi la concluzia că unii oameni sunt mai evoluați ca alții…

  3. Există multă speculaţie în analiza dovezilor empirice. Vezi proporţia mutaţiilor viabile în raport cu natalitatea de exemplu.

    Nu putem ignora scopul biologic – de supravieţuire a speciei – când vorbim de evoluţie, gene pool, selecţie naturală. Teoria are o importantă componentă predictivă, ne place sau nu. Dacă e imoral să acţionăm pentru a obţine un anumit rezultat e o altă poveste.

    Din punct de vedere evoluţionist, tulburările de identitate sexuală nu sunt neapărat rezultatul selecţiei, ci mutaţii care reduc probabilitatea reproducerii picând testul viabilităţii materialului genetic într-o singură generaţie.

  4. Un alt argument pentru absurditatea folosirii evolutionismului la combaterea homosexualitatii este ca evolutionismul implica doua aspecte cruciale: statistica si timpi foarte lungi. Chiar si luat mot-a-mot, evolutionismul nu exclude existenta varietatii, nu condamna la nefiinta caracterele necompetitive. El spune doar atit: pe termen lung anumite caracteristici supravietuiesc mai bine pentru ca au un randament la reproducere superior.

    In consecinta, orice aplicare la individual a teoriei nu poate fi decit aberanta. Este ca si cum ai incerca sa descrii un atom de hidrogen folosindu’te de termodinamica gazului ideal.

    Si pentru diligentreader: nu inteleg care este valoarea evolutiva a fericirii. Perpetuarea speciei si fericirea ei sint doua chestii complet diferite. Sint convins ca un betiv bataus care’si inseala nevasta poate fi mai valoros din perspectiva evolutiei speciei decit cel mai minunat tata de familie. Din fericire nu asta e criteriul dupa care sintem evaluati in societate (chiar daca au existat incercari, vezi nazistii).

  5. Teoria mea e mai simplă, cei ce susţin teoria asta o fac pentru că au ceva chestii viscerale împotriva homosexualismului şi, pentru că sunt ceva mai educaţi şi cu ceva mai mult super-ego froidian decât alţii care sunt împotrivă vocal şi pe faţă, se autoconving cu teorii care sună teribil de obiectiv pentru o chestie care e pur subiectivă.

    Diligentreader, normele se schimbă şi ele în mod natural. Pater semper incertus era o normă; familia extinsă alta; teenage pregnancy era altă normă (nu mai e), etc. Nu putem creea şi imagina modele în mod static, trebuie să ne mişcăm odată cu ele. Tata-mama-şi-copilul e un model extrem de recent in istorie, şi care a fost şi el depăşit relativ repede (în vro câteva generaţii numai) de alte modele paralele: mama-şi-copilul-only, mama-tata-vitreg-şi-copilul, tata-tata-şi-copilul, mama-mama-şi-copilul, etc. “Copilul-şi-adulţii-din-familie-vieţuind-separaţi-80%-din-zi” e un alt model pe care îl luăm for granted şi pe care îl considerăm tradiţional (copilul la şcoală cu colegii, mama şi tata la servici cu colegii), dar care e şi el la fel de recent, istoric, şi la fel de “contra naturii” dacă ne gândim la restul istoriei.

    Deci nici prin teoria “modelului social” sau al “modelului familiei” nu putem aborda discuţia.

  6. păi e important, pentru că teoriile, una sau alta, nu rămân pure speculaţii filozofice, se transmormă foarte repede în acţiune, în spatele căreia stă o intenţie.

  7. O,nu. evolutia speciei nu inseamna inmultirea, ci perfectionarea. Fericirea e legata de echilibru si armonie( nu intamplator e in prima fraza a constitutiei americane). Un om superior e cel care-si controleaza si propria fiinta si lumea in care traieste.Un betiv nu controleaza nimic.Si cei mai multi din descendenti vor fi degenerati.Ce legatura are numarul de descendenti cu evolutia?

  8. Ba da. Nu intamplator societatea americana, dupa toate experimentele pe care le-ai insirat, se intoarce hotarat la modelul traditional: mama, tata, copil.Sunt multe de spus aici.

  9. Interesant, Ştefan, interesant. Dar să ştii că speciile nu au scopuri, numai indivizii pot să aibă. Dar într-o specie organizată social, cum sunt albinele sau oamenii, nu toţi indivizii sunt interesaţi de reproducere.

  10. Ma intreb daca nu cumva ne aflam intr-o era a INVOLUTIEI(se stie despre degenerarea genetica)
    si daca nu cumva selectia naturala a pornit de la complex?(androgin,hermafrodit,bisexuat)la simplu(?)(unisexuat)!Un fel de,,diviziunea muncii”?Instinctul de perpetuarea a speciei functioneaza la toate vietuitoarele(plante,animale,oameni)!
    Am vaga banuiala,ca la inceputuri(si religioase si stiintifice)eram,,toti o apa si un pamant”adica am fost androgini(vezi si-n GENEZA,ca Dumnezeu a rupt o coasta din Adam-adica a despartit partea femeiasca de cea barbateasca!)
    Nu-i inteleg pe cei care se cramponeaza si se agita invocand NORMALITATEA!
    Mi se par normali si unii si altii!

  11. Ce legatura este intre numarul de descendenti si evolutie (evolutie strict in sensul evolutionismului bazat pe darwinism)? Pai este simplu. Pentru ca o caracteristica inmagazinata in gene (fabricarea de 2 testicule, de exemplu) sa fie purtata mai departe si sa devina dominanta (evolutie in sensul de mai sus) ea trebuie sa conduca la o rata de reproducere net superioara celei la care conduc caracteristici diferite referitoare la acelasi aspect (fabricarea unui singur testicol). In absenta acestei superioritati nete a ratei de reproducere, caracteristicile vor fi reprezentate statistic similar, fara a se face nici o selectie pe termen lung. Un exemplu clasic in genetica este forma barbii. Desi are componenta genetica, nu are nici o relevanta reproductiva, deci nici o forma nu este predominanta.

    Din pacate faci o mica confuzie. Desi folosim aceleasi cuvinte, evolutia speciei (in care cuvintul “evolutie” are mai degraba o conotatie neutra, echivalenta cu “ceea ce a fost selectat”) si evolutia psiho-sociala (in care conotatia este mai degraba pozitiva) sint doua lucruri complet diferite si teoriile care le descriu sint complet diferite.

    Si inca ceva, nu uita ca evolutionismul se aplica la toate speciile, amoeba included. Daca introduci fericirea in ecuatie risti sa o dezbraci de toata aura ei metafizica si sa o reduci la procurarea de minerale, carbohidrati, mecanisme de inmagazinare a energiei solare si evacuare a deseurilor. Si nu cred ca asta iti este intentia.

  12. Păi în primul rând, modelul ăla nu e tradiţional. Nu e mai tradiţional ca altele.

    Doi, societatea americană nu se întoarce chiar aşa hotărâtă la acel model. Şi chiar dacă se intoarce cumva, asta nu înseamnă că e singurul model, sau cel mai legitim model.

  13. Inca ceva, pentru ca simt ca s’ar putea sa fiu gresit inteles. Nu sustin in nici un fel faptul ca fericirea nu este un scop demn de urmat, poate chiar scopul ultim. Nici nu spun ca, in cadru larg, betivul din exemplu ar fi “masculul suprem”. Nu spun decit atit: lucrurile pe care le invoci tu nu au legatura cu evolutionismul chiar daca ele sint foarte relevante din alte puncte de vedere.

  14. Iata ce ne povesteste Levi-Strauss in “Anthropologie Structurale”, apropos de modele familiale:

    “L’organisation sociale des indigènes des îles Trobriand, en Mélanésie, se caractérise par la filiation matrilinéaire, des relations libres et familières entre père et fils, et un antagonisme marqué entre oncle maternel et neveu. Au contraire, les Tcherkesses du Caucase, qui sont patrilinéaires, placent l’hostilité entre père et fils, tandis que l’oncle maternel aide son neveu, et lui fait présent d’un cheval quand il se marie. Jusqu’ici, nous sommes dans les limites du schéma de Radcliffe- Brown. Mais considérons les autres relations familiales en cause : Malinowski a montré qu’aux îles Trobriand, mari et femme vivent dans une atmosphère d’intimité tendre, et que leurs relations présentent un caractère de réciprocité. Par contre, les relations entre frère et soeur sont dominées par un tabou d’une extrême rigueur. Quelle est maintenant la situation au Caucase? C’est la relation entre frère et soeur qui est la relation tendre, à tel point que chez les Pschav, une fille unique « adopte » un « frère » qui jouera auprès d’elle le rôle, habituel au frère, de chaste compagnon de lit (3). Mais la situation est toute différente entre époux : un Tcherkesse n’ose pas paraître en public avec sa femme et ne la visite qu’en secret. Selon Malinowski, il n’est pas d’insulte plus grave, aux Trobriand, que de dire à un homme qu’il ressemble à sa soeur; le Caucase offre un équivalent de cette prohibition avec l’interdiction de s’informer auprès d’un homme de la santé de sa femme.”

    Si astea nu sint decit doua exemple. Sa nu confundam “concluzia culturala” a unei societati cu o necesitate a speciei. A afirma ca vreunul dintre modelele de pina acum este cel mai bun, deci preferabil, este un totalitarism inutil si o punere a carului in fata boilor. Oamenii se dezvolta armonios si isi implinesc potentialul intr’un cadru care le ofera sansa de a face asta, nu daca traiesc intr’un anumit cadru matematic definit si demonstrat (statistic !?!?!?) ca fiind superior. Asta fiind si unul dintre cele mai solide argumente pentru acceptarea casatoriilor homosexuale si permiterea adoptiei in astfel de cupluri.

  15. Frumos. Asta ar insemna ca vom ” evolua” spre organismele unicelulare, ca sa sfarsim in acel punct primordial,care se misca si in scrisoarea eminesciana.O alta interpretare a lui ” suntem toti unul”?

  16. Nu e chiar atat de neutru termenul de evolutie. El implica perfectionarea. Si diferenta dintre amoeba si om e locul lor in lume. Amoeba nu conduce lumea, nu a creat propriul universal artificial, nu are constiinta, etc. Daca tot aducem si Biblia in discutie, si acolo omul e varful creatiei, menit sa stapaneasca, asa ca trasaturile speciei trebuie sa reflecte acest loc. De aceea controlul, asupra sinelui si asupra lumii, e un criteriu in judecarea superioritatii. Daca vorbim de perfectionare, vorbim si de superioritate. Si, by the way, cei care conduc lumea cu adevarat, nu papusile de carpa din politica, cei adevarati,liderii din umbra sau liderii spirituali, nu seamana deloc cu amintitul betiv. Evolutia are o directie. Sa speram ca modelul care va invinge e cel propus de Isus, al celui care poate desparti apele si transforma apa in vin, dar o face pentru binele tuturor.
    In alta ordine de idei, nu am inteles niciodata de ce se opune evolutionismul, Bibliei. Textul nu are nicio vina ca e prost citit si interpretat.

  17. In momentul asta ma vad inclinat sa intreb daca ai vizitat vreodata un text serios care trateaza genetica si evolutionismul. Nu de alta, dar orice teorie stiintifica are un domeniu de aplicativitate bine delimitat si ceea ce spui tu iese mult din cadrul evolutionismului. Iar delictul pe care il comiti este similar cu cel comis de nazisti atunci cind au venit cu ideea rasei ariene pornind de la supraomul nietzschenian.

    O intrebare simpla, daca omul este “the fittest”, de ce mai exista inca amoebe? Si celelalte specii. De ce nu exista doar oameni? Doara sint cei mai bine adaptati. Iar printre oameni de ce exista tot soiul de varietati si nu doar un anumit soi, ala cel mai si cel mai. O planeta pe care traiesc doar Feti-Frumosi si Ilene Cosinzene, cu o vaga memorie a existentei, undeva in trecutul neglorios, a zmeilor si ierbii, iepurilor si planctonului. Raspunsul este simplu: fiecare dintre noi ocupa doar o nisa evolutiva si, dupa cum spunea si Vlad, evolutionismul nu este decit o privire retrospectiva asupra felului in care am ajuns in acea nisa. O teorie pur descriptiva, nici anticipativa, nici normativa. Motiv pentru care, strict din perspectiva ei, omul nu este chintesenta creatiei ci doar unul din elementele creatiei. Intimplator unul care manifesta o mare complexitate a functiilor neuronale. Si asta o face atit de neplacuta dogmelor religioase.

  18. Sa inteleg din asta ca negam validitatea oricarui model de ceva existent doar in trecut sau in alta parte? Daca nu se practica in America si, prin mimetism, in resul “lumii civilizate” el nu poate fi valid? Pentru ca, daca te intorci la argumentul cu canibalismul, arunci orice la gunoi.

  19. Hai sa explic asta cu America. In America au demolat toate modelele traditionale in numele libertatii inaintea tuturor. Noi suntem acum cu demolarea unde erau ei pe la mijlocul secolului trecut. Ei au demolat, au vazut rezultatele, s-au intors. De aceea ii iau ca referinta. Nu pentru ca ar fi mai civilizati. Nu, au fost mai rapizi si mai dezinhibati la inceput. Si au avut timpsa se dea cu capul de toti peretii. Ar fi bine sa ne uitam la lectiile primite de ei. Nu ar mai fi nevoie sa gresim si noi. Si nu e vorba doar de modele sociale aici, ci si de media, hrana, medicina, etc.

  20. Just curious: what sort of readings do you indulge in? Imi aduci aminte de directorul de la biblioteca Sadoveanu: ala avea ce avea cu Plesu si cu sexul ingerilor. Ce aveti cu teoria omului? Atata timp cat adevarul uman nu poate fi decat relativ, nu ma intereseaza adevarul, ci frumusetea demonstratiei.

  21. Te joci cu cuvintele. Nu cred ca e om mai ingaduitor si tolerant ca mine.Chiar accept si respect fiecare om care nu face rau intentionat celorlalti, si am oroare de cei care judeca. Nazisti? Sa fim seriosi!
    Orice teorie e doar o teorie. De ce nu am voie sa o filtrez prin mintea si experienta mea? Nu-mi plac dogmele. Nu-mi place sa vad universul euclidian, cand el nu e asa.Numai pentru ca astfel incurc calculele matematicienilor, care si-au creat o realitate falsa ca sa o poate cuprinde rational.
    Evolutionismul e un termen sub care acum stau prea multe dogme. Hai sa-l gandim liber, plecand de la sensul cuvantului si lumea pe care o vedem cu ochiul liber. Desi, e adevarat, e greu sa ai ochiul cu adevarat liber.
    Mai citeste ce am scris. Suntem de acord in privinta amoebei. Fiecare are locul si rostul lui. Dar, hai sa nu ne ascundem dupa tufis, nu ma cerceteaza si clasifica amoeba pe mine, ci eu pe ea. Si, daca vreau, o fac sa dispara , sau o combin cu ce vreau eu sa creez o alta aratare. ceea ce nici amoeba, nici nicio alta creatura a pamantului nu poate face.

  22. 1. Nu am spus ca esti nazist, nici nu ma astept sa incepi sa cheltuiesti bani pe sirma ghimpata 😀 Spun doar atit, introducind criterii de ierarhizare, fara legatura cu subiectul in cauza, in discutia despre evolutionism cazi in aceeasi capcana interpretativa in care au cazut si ei.

    2. De acord cu tine, esti liber sa dai cuvintelor orice conotatie ai pofta. Dar, dupa cum ti’am atras atentia si in comentariile anterioare, ceea ce spui tu nu are nici o legatura cu evolutionismul la care face referire Vlad. Daca vrem sa pastram intr’un cadru rational discutia trebuie sa vorbim despre acelasi lucru. Daca vorbim despre energie trebuie sa ne hotarim daca discutam despre E=mc2 sau despre Oceanul Beatific si Brahman. Nu de alta, dar lumile sint complet diferite functie de punctul de pornire.

    3. In fiecare an mor in lume in jur de 70.000 de persoane din cauza de infectie cu diverse varietati de amoeba. In egala masura, si omul omoara un numar mare de amoebe. N’as putea spune ca vreunul dintre cele doua organisme si’a dovedit superioritatea 😀 In plus, tind sa cred ca o parte din evolutia noastra a avut loc sub influenta amoebei, macar la nivelul aparatului digestiv. Faptul ca amoeba nu are reportofon sa inregistreze detaliile experimentului mi se pare irelevant in cadrul discutiei.

  23. Eu aş fi mai curând partizanul relativismului cultural, mai curând decât evoluţionismului în cadrul speciei umane, dacă aş fi pus să aleg.

    Exista o teorie că bacteriile sunt adevăratele fiinţe de succes de pe planetă. Nu mamiferele. Bacteriile se pot adapta la orice, şi mult mai repede ca mamfierele.

  24. adica e o stare de fapt (homosexualitatea).
    punkt.
    da’ din punkt de vedere al productivitatii s-a gandit sa se intrebe careva ce face homosexualitatea?
    sa luam, de exemplu, productivitatea artistica…..

  25. Sorry, just a joke 🙂 Sânt atras câteodata de (anti)simetrii mai mult sau mai putin evidente. Teorema lui Pitagora este un adevar (uman ?). Demonstratia lui Garfield mi se pare miunata. Trebuie sa ma minunez si de faptul ca a fost presedintele SUA ? Sau francmason ? Sau unul din cei patru presedinti asasinati ? Fiecare conotam orice cuvânt cu toata povara memoriei noastre. Sa fie evolutia si o memorie colectiva – deci unul dintre putini adevarati denominatori comuni pe care-i mai putem avea ?

  26. Mă tem că am ajuns la spartul tîrgului, și asta nu pentru că aș fi fost *atît* de absent. Citind articolul, am avut unele dificultățt de înțelegere și cred că am așteptat ca ceva să se coacă. Nu-mi dau seama dacă s-a copt.

    În primul rînd, Vlad, chestia cu evoluționism/creaționism era din categoria “aruncătoare de ceață”, pe care mă gîndesc serios să o inființez. În definitiv, discursul homofob vs. homofil nu este nici pe departe 100% rațional, așa cum ne amintește Tapirul din cînd în cînd, iar cei de pe partea fobă dau destul de des cu fumigene, conștient sau nu, intenționat sau nu. Cred că e bine ca filii să fie conștienți de asta și, la nevoie, să poată folosi același instrument. Evident, rezultatul nu va fi neapărat controlabil. Cît despre partea etică… eh.

    Pentru partea în care am făcut numita apropiere în mod serios, mă văd susținut de MBadragan, care vorbește de numărul de descendenți ca determinant al evoluției speciei. Sigur că nu asta e toată teoria, dar e o parte esențială. Ah da, apoi să nu uităm povestea cu transmiterea ereditară a orientării sexuale. (Ca să fim preciși, Ștefan, de orientare e vorba aici, nu de identitate.) Păi dacă homosexualitatea se transmite ereditar, ne putem teme că într-o bună zi întreaga populație va fi homosexuală, drept care va dispărea în mod necesare. Păr de epilare.

    Altă observație a lui MBadragan, care mi se pare și foarte corectă, și foarte utilă, este confuzia, pardon concluzia culturală vs. necesitatea speciei. Sînt două chestii pentru care nu trebuie multă ceață ca să se amestece. Alta: cum că domeniul de aplicabilitate al evoluționismului este specia și nu individul.

    Dar acum destul pentru o luni de dimineață rece și cu ceață. Concluzia, Vlad, concluzia?

  27. teoria mea nu avea nimic de-a afce cu evolutionismul.
    sau, daca are, nu asta mi-a fost intentia, nu mi-am dat seama ca se poate inscrie intr-o anumita categorie.
    calculul meu a fost pur logic, am plecat de la premisa ca orice organism viu, deci, toate organismele vii, au impulsul, logica primara de a se inmulti – de la microbul unicelular, pana la poet.
    nu am facut nici o alta speculatie, de taraba sau de labirator, ci am plecat de la premisa asta de bun simt, cred.
    daca nu suntem de acord cu ea, atunci admitem ca exista specii de organisme vii care nu se inmultesc, “specii de unica folosinta”.
    si am aplicat rationamentul la entitatile vii care se inmultesc mascul+femela.

    pe scurt, concluzionam ca homosexualitatea e o eroare de programare mentala in privinta atractiei sexuale.
    ca exista si la maimutici nu este o problema, aceleasi maimutele fac si ele sida, ca oamenii, de exemplu.
    adica este afectiuni “transfrontaliere”.
    cum exista, de cand lumea, si bolile, fara ca evolutionismul sa le fi eliminat, asa exista bine-mersi si situatia asta speciala de atractie erotica.
    nu vad nici o fisura logica aici.

  28. Mie, cum am zis si sub topicul despre dragoste, nu-mi prea place sa rationalizez sau sa filozofez (cam tot pe-acolo) despre homosexualitate. Uite aici un link de la un blog misto care are si parti despre homosexualitatea in literatura si alte arte privita critic (partile mele preferate, de altfel):

    http://homolexis.blogspot.com/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.