Invitație la dans

Stima mea de sine e foarte scăzută zilele astea. Am descoperit mai multe lucruri despre mine însumi:

1. Sunt tâmpit. Credeam, în orgoliul meu infinit, că nu sunt tâmpit. Dar sunt. Un om care ar avea acolo, o mână de neuroni, ar fi în stare să rețină câțiva pași de dans, nu? Eu nu. Când văd privirea plină de milă pe care antrenorul mi-o adresează, îmi vine să mă arunc pe geam. (Sala e la parter). E un tip de treabă, mai tânăr, și extrem de grațios. Credeam că noi, bărbații, nu suntem grațioși; ei bine, m-am înșelat. Antrenorul are ceva din unduirea unui anaconda și toate gagicile sunt moarte dupe el (și cred că și unii dintre gagii).

2. Am burtă. Sincer, până deunăzi, habar nu aveam că o am. Eram chiar convins că nu o am: ce naiba, mi se văd pătrățelele dacă mă concentrez. Pe lângă antrenor, însă, am o burtoacă imensă. Sunt o masă informă, o insultă adusă armoniei universului. Sunt oribil. Mă mișc ca un buldozer. Nu, buldozerul are o oarecare măreție: mă mișc precum un rotweiler bătrân și obez. Ca o rață domestică ce-și așteaptă rândul la ciorbă.
Și sunt bătrân.

3. Sunt incapabil să mă bucur de viață. Cică dansul îți înalță spiritul, așa a zis antrenorul ieri. Mie nu mi-l înalță. Cică dansul e distractiv, te face să scapi de stres. Mie nu mi se pare distractiv, și mă umple de stress. Cică dansul e sexi. N-am întâlnit nimic mai castrator până acum. De fiecare dată când muzica începe, și aud numărătoare (cinci, șase, șapte, opt), sunt cu adrenalina la maximum, încordat din toți mușchii, transpirând, încercând să prevăd cum o să o scot la capăt. Oare o să îi produc o vânătaie proaspătă partenerei? Oare o să cad iar peste ea, trântind-o de spalier? Sau pur și simplu o să mă împiedic în propriile picioare și o să mă opresc cu năduf în mijlocul dansului, strivind între dinți cele mai crunte blesteme ce încearcă să mi se nască de pe buze? La sfârșitul celor 90 de minute, sunt stors. De putere, de poftă de viață, de tot. Mă simt de parcă m-am întors de la război, înfrânt.

4. Și o parte bună: sunt capabil să încasez mult mai multă umilire decât credeam. Pot fi ridicol în public dincolo de cele mai sălbatice vise ale mele, cum zice englejii, și totuși reușesc să nu-mi fac sepucu, și să înfrunt următoarea zi.

AH! Dar și dacă o să reușesc să învăț să dansez…Nimic și nimeni nu-mi va ma sta în cale! Nu contează cât îmi va lua, zece ani, o sută, o mie. Vreau să fiu Fred Aster sau nimic!

About The Author

67 thoughts on “Invitație la dans

  1. Dragă Vlad, încearcă să vezi şi avantajele faptului de a fi un dansator prost. De exemplu, nu te poate confunda nimeni cu Gigi B. (care, va remarca Dilly, nu poţi nega că se mişcă fluid).

    Dar mai ales nu vei putea fi niciodată confundat cu acest papagal amuzant, bun dansator pe ritmuri braziliene şi greceşti.

    Iar asta, să recunoaştem, nu-i puţin lucru!

  2. Ai o problema mare, Apunct. Astia doi si respira, ca si tine, si mananca si dorm, ca si tine, mai fac si altele ca si tine. Eu zic sa renunti la toate aceste activitati, numai pentru ca le fac si Mazare si Becali si, Doamne fereste, s-ar putea sa va confunde cineva in felul asta.

  3. “Pot fi ridicol în public dincolo de cele mai sălbatice vise ale mele…”
    Stai sa vezi cum va fi la examenul ala de sfarshit de curs 😉 (adeca la reprezentatia oficiala, hihi).

    Dansul la comanda sa-nalte spiritul? Sanchi.
    Asa ca nu-ti fa probleme, esht normal, cu bucuria vietzii si alea-alea.

    Dar rumba e usoara, nene (asta de incurajare, asa :-))

  4. muhahaha… i am not alone! stiu ca nu e frumos, dar nu m-am putut abtine :)))
    dar las’ ca s-au inventat si muzici pe care pot sa ma batzai ridicol si sa-mi pastrez stima de sine!

    groh, zic io ca sa arat ca-s om, nu masina 🙂

  5. Eu sunt de acord că dansul vine dinăuntru, dar nu înainte de a învăţa la perfecţiune paşii. E ca şi cum aş spune că pot învăţa kung fu de unul singur, ascultându-mi ritmurile interioare.

  6. Deci am gasit acum un tutorial pentru dans.

    Adnotarea:
    “Scientists at Northumbria University say they have carried out the first rigorous scientific analysis of dance moves that make men attractive to women.
    Writing in the Royal Society Journal, Biology Letters, the researchers believe that movements associated with good dancing are also indicative of good health and reproductive potential.
    Dr Nick Neave asked young men, who were not professional dancers, to dance in a laboratory to a very basic drum rhythm and filmed their movements with 12 cameras.
    The dancing was then converted into computer-generated cartoons – which women rated on a scale of 1 to 7.
    This video shows examples of “good” dancing and “bad” dancing”

  7. Ceea ce îl confirmă pe Darwin, dar pe dos: maimuţele se trag din om, reprezentând o versiune îmbunătăţită (şi mai simpatică) a acestuia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.