Persefona

Dragă Gigel, când vara se termină, toate resturile ei urcă în sensul invers de curgere a râurilor (ceea ce se numește “în amonte”), din Mare în Dunăre și de acolo în râurile care se varsă în aceasta și în râurile care se varsă în aceste râuri care se varsă în Dunăre (“afluenți”). Aceasta este explicația pentru care acum, pe lacul Herăstrău, care de fapt este un plan de apă al râului Colentina, putem observa colaci, saltele, găleți și lopățele, prosoape și costume de baie, plutind încet către lacul Băneasa. Spre sfârșitul lunii noiembrie, toate aceste obiecte sunt absorbite în interiorul litosferei pe la gurile izvoarelor. Acolo sunt depozitate în vaste peșteri iluminate de sori subterani, în care oceanele, care se prelungesc sub pământ (de aceea,   când facem câte o groapă, până la urmă dăm de apă) inundă plaje de mii de ori mai întinse decât cele pe care le știm din vacanțe. Pe acele plaje se află vânzătoare de gogoși, chioșcuri cu sucuri, umbrele de stuf, flori mov, niște pietre foarte catifelate și o scoică de pus în buric. Noaptea, eu și cu câteva foci dansăm pe plaje. În depărtate, se zăresc vapoare. Sunt și pescăruși, doar că de dimensiunile unor vaci, și poți să îi călărești sau să le dai pufuleți.

Toamna au loc semănăturile de toamnă, care se realizează astăzi cu ajutorul unor utilaje. O parte dintre semințele însămânțate cresc în sus, o altă parte cresc în jos, ceea ce produce, sub pământ, câte o ploaie de cereale, legume, fructe, lapte, brânză, unt și ouă. Mie îmi place când plouă, bine îmi pare, în grădină am o floare care s-a făcut mare și ciocăne deja scoarța terestră. Bum, poc.

About The Author

11 thoughts on “Persefona

  1. Exista niste foci, dar ele nu prea conteaza, ca viata sociala, desi stiu sa danseze. Suntem relativ putini, si, in imensitatea teritoriului, ne intalnim foarte rar. Dar si cand ne intalnim, mamaaaa. O facem lata. Din rotunda. Lumea, that is.

    Pe Hades nu l-a mai vazut nimeni de mult in persoana. Se spune ca nu mai trateaza individual, doar populational.

  2. @”…oceanele, care se prelungesc sub pământ”

    forget apa! Nu te lăsa oprit de ea. Fact is, când facem câte o groapă, până la urmă dăm de stratul de zăcămintele petrolifere.

  3. “Exista niste foci, dar ele nu prea conteaza, ca viata sociala, desi stiu sa danseze.”

    După “Dansând cu lupii”, iată şi sequel-ul: “Dansând cu focile”. Foci care, deşi dansează bine, cel mai bine aplaudează.

    (După absenţa diacriticelor deduc că scrii de la birou. Păi bine, băi parazitule, aşa munciţi voi acolo? Soliter, horoscoape, Libertatea, alea-alea?)

  4. Ce frumos ai scris. Parca ar fi o poveste din copilarie, numai ca spusa in asa fel incat sa o priceapa si adultii. Daca mai ai idei, scrie-le aici ca ne plac foarte mult

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.