Un chip recunoscut

În “Pietrele Veneției” (1853), însuși foarte bizarul John Ruskin se minuna de faptul că venețienii par complet insensibili la frumusețea orbitoare a orașului lor. Că trec pe lângă Palatul Dogilor fără să-i arunce acestuia nici măcar o privire.

Dimineața, trec cu autobuzul (sper din tot sufletul ca în zilele următoare să mă pot urca din nou pe bicicletă) pe lângă un parc Herăstrău înghețat și populat doar de legiuni de păsări, deasupra căruia răsare soarele. Spectacolul ar trebui să ne taie răsuflarea, însă niciun pasager nu ridică privirea din golul în care și-o odihnește pe parcursul călătoriei.

Efectu Ruskin ne reamintește că nu putem să ne bucurăm de frumusețea unei lumi decât dacă aceasta ne e străină. Cândva, oamenii au preferat să fie sătui mai curând decât fericiți, și au devenit sedentari. Pâine, nu frumusețe. Pe de altă parte însă, construim lucruri frumoase fără să ne dăm seama, din moment ce lucrurile construite de noi ne sunt familiare. Dar astea sunt banalități. A treia concluzie mult mai interesantă, este că, dacă considerăm întreaga planetă ca fiind lumea tuturor oamenilor, putem extrapola că există o frumusețe globală, care ne scapă cu totul. Acest lucru este important, pentru că demonstrează că frumusețea există independent de observator. Ba mai mult, observatorul diminuă sau abolește frumusețea.

Ruskin iubea femeile așa cum le sculptau vechii greci. Însă trupul real feminin îi producea greață.  S-a amorezat până la urmă de o copilă, Rose La Touche, care însă a murit foarte tânără, închisă într-un azil de nebuni. După tragedie, Ruskin a început să-i recunoască chipul în picturile marilor maeștri de demult. A crezut că a înțeles în sfârșit ceva important. Curente contemporane lui, precum impresionismul, și lumea în schimbare,  l-au lăsat indiferent.

About The Author

49 thoughts on “Un chip recunoscut

  1. Dacă frumusețea este absolută, atunci trebuie să existe independent de observator, da. Oare dacă am fi în rai ne-am obișnui cu frumusețea de acolo? Am fi mereu fericiți?

  2. Cu ce ma incalzeste ca frumusetea e independenta de “ochiul privitorului” daca nu pot sa o percep?
    E ca si cum as afla ca exista orgasme perfecte si ar trebui sa fiu perfect satistfacuta doar stiind asta.
    (scuze de conotatia erotica, invoc scuza apropierii Valentinei)

  3. Ce idee interesanta la care nu m-am gandit niciodata pana acum: habar n-aveam ca exista orgasme de calitati diferite (zau, pe bune, nu fac misto, recunosc ca mie mi s-a mai spus, chiar foarte des in ultima vreme, ca sunt de-a dreptul naiv). Da, sigur, poate exista sentimente de calitati diferite care se pot asocia unui orgasm oarecare fata de alt orgasm oarecare, dar experienta in sine nu mi se pare asociata in general cu vreun sentiment cerebral anume. Daca ma gandesc mai bine, cred ca am fost oarecum magar pentru ca am opinat dintr-o perspectiva masculina. E clar, mai am foarte multe de invatat in ceea ce priveste orgasmul feminin. Imi cer scuze anticipat daca am ofensat cumva, fara sa vreau, anumite persoane mai sensibile sau pudibonde.

  4. Ruskin era impotent. Restul e o poveste de adormit copiii.Cred ca stii mai bine decat mine sa explici justificarile esteticiste ( aoleu, ce barbarism am creat.)de care avea nevoie ca sa se impace cu acest handicap. In concluzie, din punctul meu de vedere, ce spune el despre frumusete e irelevant. Si te contrazic, vehement de data asta. Frumusetea pe langa care trecem sau langa care traim NE INFLUENTEAZA FIECARE CLIPA. Suntem mai fericiti, echilibrati, impacati, cand traim in frumusete. Ca si atunci cand traim in dragoste.Ne obisnuim si cu uratul, dar ne sapa pe dinauntru. Nu mai remarcam uratenia Bucurestiului in fiecare clipa, dar suntem mai obositi, mai incruntati, mai nefericiti.Cum de uiti ca nu suntem doar stratul superficial al constientei ( se traduce gresit cu constiinta), ci suntem atat de adanci si sofisticati incat nici noi nu ne cunoastem.Dar macar suntem in stare sa spunem hotarat ca frumusetea ne influenteaza in bine, chiar daca nu stam sa ne minunam de ea in fiecare clipa. O respiram si o traim in fiecare clipa- daca avem norocul sa fie langa noi- ceea ce e mult mai important.

  5. drcrăciun, cică Dumnezeu împărţea daruri lui Adam şi Eva; spre sfârşit zice “mai am două daruri de dat… urinatul din picioare..” – “Mie, mie!!” se repede Adam… “bine, ţie…şi orgasmul multiplu.”

  6. Stiam bancul.
    Nu cred ca Madelin voia sa spuna ca orgasmul multiplu ar fi echivalentul orgasmului perfect. Eu, unul, sunt foarte interesat sa aflu ce ar reprezenta un orgasm perfect pentru o persoana de sex opus (mie). Deci astept cat mai multe sfaturi de la cei initiati.
    Vlad, scuze pentru off-topic. Eu personal nu stiu daca si orgasmul poate avea o dimensiune estetica, dar sper sa aflu cat mai multe despre aceasta tema.

  7. Lumea are justificare estetica. Exista pentru ca e frumoasa. Punct. Tot ce se intimpla dupa aceea nu-i diminueaza dar nici nu-i desavirseste frumusetea. Pentru cuvintul “frumos” trebuiau inventate doua cuvinte “frumoase”, unul de “sus” altul de “purtare”. Pe cel de sus nu-l imbracam niciodata pentru ca, asa cum spune Diligentreader, ne simtim al dracu’ de comod in frumusetea purtabila.
    Deci, frumusete sau piine, in nici un caz.
    Mai degraba nu putem muri pentru ca piinea e frumoasa.

  8. Vlad, ceva important, ti-am trimis un PM pe Imed pe care sper sa-l citesti in dimineata de 9.02. Am scris si aici just in case ca vii pe blog mai intai si nu iti verifici imediat PM-urile de pe Imed.
    (Scuze pt. off-topic, dar era urgent. Nu am remarcat daca exista si alta metoda de contact, de ex. e-mail, pt. Vlad, ca sa nu bruiez linistea blogului.)

  9. Diligentreader, poate că ne influenţează în afara percepţiei noastre. Adică sigur e aşa, dovadă e faptul că recunoaştem frumuseţea după ce nu mai e – asta înseamnă că ne influenţa cândva când nu era.
    “Ruskin era impotent. Restul e o poveste de adormit copiii.” Ştii, cică la un moment dat s-a spus despre Borges că ar fi fost virgin. Ceea ce e mai grav e să vezi tot ce a făcut un om prin prisma unui asemenea defect. Sigur, e semnificativ, dar nu explică mai nimic important.

    Eu doar remarcam, de altfel, că a trebuit ca Ruskin să-şi piardă muza (de trei ori: a pierdut-o nebuniei, azilului şi morţii), ca să o vadă în picturile veneţiene. Înainte, nu o vedea. Ce să fie asta? 🙂

  10. Impotent sau nu, virgin sau nu, critica picturii nu tot la “sublimare” intra oarecum ? Nu cred ca si talentul insa. Re. imaginea muzei in sine, daca a fost virgin, inexperimentat, sau impotent, mi se pare oarecum natural sa “aleaga” (chiar daca nu constient) un chip relativ infantil, a- sau hipo- sau peri-sexual, ne- amenintator (ca pedofil nu cred ca era). Cand am zis sa “aleaga” nu m-am referit la un proces constient. Nu stiu daca era interesat de fete (prea) tinere si inainte de acest portret specific. Poate ca s-a fixat asupra lui pana chiar la nivel de “falsa recunoastere” (desi cred ca era mai curand o preocupare decat un fenomen psihotic) tocmai din cauza stresului legat de pierderile succesive. Dar eu sunt asa mai concret in gandire. Nu am veleitati de critic de arta, nici de psihanalist. Eu nu stiu cam nimic despre Ruskin si nici n-am avut timp sa caut (desi sunt interesat). In ce alt fel crezi ca era bizar (asa cum ai scris la inceput) ?

  11. Mă interesează prea puțin mecanismele intime și oareșcumva sordide din pântecul unei opere (sublimare, etc.) Când mă dau cu rollercoasterul (nu mă dau, e doar un exemplu), nu mă interesează neapărat mecanismul său, nu pentru asta a fost creat. Sunt lucruri interesante, bune de știut, dar nu la modul formulat de diligentreader, cum că ele explică totul și mai departe nu trebuie să mergi. Întregul nu e același lucru cu suma.

    Pe de altă parte, chiar eu am zis că Ruskin era bizar 🙂 Însă chiar lumea lui era una bizară, pentru noi: Anglia victoriană. În ea, dezgustul față de trupurile goale era ceva oareșcumva obișnuit. Iubirea cea mai nobilă era cea castă. Și etichetele de genul “pedofil” sau “impotent” sunt suprasimplificări. De ce era Ruskin impotent? Nu avem dovezi ale vreunui deficit fizic. În fine, după cum vezi, dacă ne băgăm în așa ceva, nu mai ieșim.

  12. Biografii spun ca Ruskin a iubit-o de la inceput pe Rose (avea 9 ani). Faptul ca i-a fost inaccesibila (prin varsta, nebunie si apoi moarte) i-a conservat, poate, memoria sentimentului. Nu i-a descoperit frumusetea (prea tarziu) ci i-a memorat-o. Cred si eu ca iubirile neconsumate (nu neaparat sexual) sunt cele mai persistente si mai… inefabile.

    PS pt dr Craciun
    Din perspectiva mea (care poate ca e impartasita de multa suflare feminina), orgasmul perfect e ala care incepe perfect, dureaza cat trebuie si se sfarseste perfect. Da, aproape fiecare dintre ele are gusturi, arome, senzatii diferite. Deci multiplu ca senzatii nu multiplu ca numar artimetic.

  13. “Nu i-a descoperit frumusetea (prea tarziu) ”

    Nu i-a descoperit-o ei. Dar a descoperit o frumusețe ascunsă a unor tablouri, o frumusețe foarte directă și intimă, chiar dacă delirantă.

  14. Eu cred ca nu a descoperit nicio frumusete, ci i s-a intamplat ceea ce se intampla oricarui om indragostit (si exista trairi foarte diferite aici,asa ca putem include si obsedatii) : vede peste tot chipul iubit.Cat despre impotenta, din cate stiam eu, in rare cazuri e o dizabilitate fizica.Ca si pentru frigiditate, la cap ii slabiciunea. Si asta poate veni si din mentalitatea sau credintele sau moda epocii.Sau din experiente nefericite sau parteneri nepriceputi.Cred ca nici nu conteaza cauza. Numai ca eu nu prea stiu vreo dragoste umana in care sa nu intre in joc si dorinta. Iar pentru un Ruskin, strugurii reali nu pot fi decat acri,pentru ca sunt inaccesibili. Unul ca el prefera strugurii pictati din motive care mie imi par foarte evidente. Pe mine un estet al frumusetii care nu poate gusta frumusetea, nu ma convinge.De unde sa stie el ce gust are,ca sa o poata judeca? Un orb care imi critica un tablou, un surd care imi judeca muzica. e drept ca trairea incapacitatilor e diferita de la om la om. Pentru Ruskin, problema lui a fost distrugatoare, pentru Henry James, nu. James a inteles femeia, dar nu a vazut-o niciodata ca iubita, ci ca pe o draga prietena.

  15. Vlad: Mă interesează prea puțin mecanismele intime și oareșcumva sordide din pântecul unei opere (sublimare, etc.)…

    Recunosc că nu ştiam absolut nimic despre viaţa personală a lui Ruskin până să citesc ce-ai scris – pentru mine era doar o figură cam constipată din cele pe care le studiasem la Political Thought, cu un profesor cam neinspirat şi adormit – dar oare ce spui tu nu contrazice cumva povestea ta despre Claudel-Rodin? Nu tocmai detaliile personale din afara operei erau cele care ţi-au revelat-o?
    Pe de o parte tind să-ţi dau dreptate că nu poţi reduce tot ce a făcut Ruskin (sau altcineva) la impotenţa sa (sau alt “defect”) , dar nici nu se poate spune că aşa ceva “nu explică nimic semnificativ”, cu atât mai mult în cazul de faţă, şi aici îi dau dreptate lui dilligentreader, când vorbim despre o iubire.
    Lumea în care a trăit el poate că e bizară pentru noi, dar normele sociale nu pot suprima instinctele (pot eventual să ne creeze probleme prin contrazicerea lor) şi nu fac neapărat ca un comportament nenatural să devină natural. Şi, pe lângă asta, Ruskin a susţinut nişte oameni şi mişcări ce nu erau tocmai în spiritul asexuat al vremii…

  16. On topic de data asta – şi sper că mai scurt – Palatul Dogilor şi Herăstrăul dimineaţa sunt frumoase, nu independent de observator, ci tocmai prin el. Ruskin, tu sau altcineva le văd şi aşa există. Că cei obişnuiţi cu “peisajul” s-ar putea să n-o admire zilnic ţine mai mult de disponibilitatea lor, decât de existenţa ei “absolută”.

  17. @B.deComp #7:

    De remarcat perfectul compus: “nous avons retireR”.

    La France aux Francer!

  18. DA.ca vreti sa va amuzati, uitati-va pe un forum, în special IT. Primul meu contact cu Franta – pe un Citroën 2CV – “Jem ekir an fonetik”. Unde este vremea când la gara din Strasbourg, generalul Berthelot pusese o pancarta pe care scria în româna si în franceza “Daca nu stiti unde sa mâncati, daca nu stiti unde sa dormiti, veniti la mine” ? Iote ca m-ati facut sa ma simt ca un muppet – http://www.nationspresse.info/wp-content/uploads/2010/06/muppet-show.jpg 🙁

  19. Drcraciun, nu, nu am studii medicale,si nici nu vorbesc din perspectiva unui medic.Interesul profesional il umbreste, daca nu cumva il exclude, pe cel uman. Dar asta e alta discutie.Eu vorbesc doar din perspectiva mea, despre adevarul meu. De altfel, mi s-ar parea prostesc sa pretind vreodata ca detin altceva decat adevarul meu.Rostul discutiilor e tocmai acela de a ne intregi adevarul propriu cu al altora, sau de a-l confrunta si apara, pentru ca apoi sa-i aducem corectiile necesare. Acum, de pilda, ma delectez cu replicile oblice, si incerc sa decodez corect.As avea nevoie de ceva confruntare pentru controlul intelegerii corecte, dar barbatii din mahala sunt politicosi si delicati.

  20. @diligentreader

    15.

    eu nu prea stiu vreo dragoste umana in care sa nu intre in joc si dorinta

    What about Dante’s love for Beatrice and Petrarca’s love for Laura, for instance?

  21. diligentreader, de ce am impresia asta neplacuta ca parca mereu trebuie sa-ti sparg iluziile (“burst your bubble”) ? Sper ca nu ma vei eticheta drept crud si nesimtit, dar totusi tin sa te informez ca Henry James era homosexual, ba chiar efebofil. Asta nu inseamna ca nu avea talent scriitoricesc sau capacitatea de a descrie femeile foarte bine (sper ca nu cadeti si voi in stereotipia care zice ca homosexualii ar fi cumva mai “talentati” in a intelege femeile; va asigur ca exista si homosexuali badarani sau, mai rau, psihopati).

    In al doilea rand tind sa nu fiu intru totul de acord cu Vlad care se fereste de a spune lucrurilor pe nume (nu mereu, bineinteles, ci doar in aceasta situatie) si ne sfatuieste sa ne ferim de “etichete” suprasimplificatoare. Pai ori esti impotent ori nu esti, ori esti pedofil ori nu esti, nu cred ca exista “cale de mijloc” pentru aceste doua conditii. Sigur, nu ele sau una din ele sunt neaparat direct responsabile pentru fenomenul falsei recunoasteri care a aparut in anii tarzii ai lui Ruskin (si chiar asta in sine ar trebui sa ne dea de gandit si alte posibile etiologii mai degraba “organice”, cum ar fi cele asemanatoare, desi nu neaparat identice ca mecanism, confabulatiilor care apar la alcoolicii dementi cu Korsakoff).

    Saracul Ruskin, l-am facut pana acum impotent, pedofil si alcoolic dement (nu este exclusa nici co-morbiditatea adica co-existenta celor 3 conditii laolalta !)

    …nu mai stiu de unde am plecat…cred ca m-a ametit Madelin cu descrierea orgasmului feminin perfect cu diverse senzatii si arome si gusturi…si nu mai stiu unde vreau sa ajung…cred ca am nevoie de un moment de reculegere…

  22. # 23: eu ma straduiesc cat pot sa imbunatatesc procentul pesimist (deoarece eu sunt un optimist din fire caruia ii place cel mai mult culoarea roz, specific nuanta intre amaranth si thulian, cautati pe wiki) dar, bineinteles, nu pot promite nimanui rezultate garantate,; depinde, intotdeauna si de partener(a)

  23. ” 26: Care rol ? Nu joc nici un rol, sau poate ca il joc dar inconstient (adica nu-mi dau seama) ? Poti sa explici, diligentreader ?

    BTW, imi place numele tau

  24. ‘Piedicile dragostii’

    adicatelea,
    piedicile dragostii corporale,
    sau piedicile corporale ale dragostii,
    dupa cum devine cazul.

    (o mica piesa de teatru cu invataturi)

    Personajele:
    Mamiţica, o doamna respectabila
    Bobocica, nepoata ei, in varsta de maritat

    Scena: living room, la ceaiul de dupa amiaza, Mamiţica brodeaza, Bobocica isi da unghiile cu lac

    Mamiţica : Bobocico, ai auzit de aia, Effiţa lui Gray, a venit acasa la ai batrani, ca zice ca nu vrea sa mai stea cu Ruskin…
    Bobocica: Am auzit ca Ruskin era un nesuferit, un bizar cu care ea s-a plictisit din cale-afara…
    Mamiţica : Ah, numai barfeala, io nu cred, Ruskin e om bine, educat, cu situaţie, calatorii in strainatate, şi alea…Admira Veneţia omul, … scrie carti renumite despre pietrele de-aoclo, şi alea. Ah, Bobocico scumpa , sa mor io, auzi tu? Veneeeţia…. Pe mine nu m-a dus tactu la Veneţia….dar ehheeei, ce m-aş fi dus, şi nu l-as fi sacait deloc pe saracu om, aveam şi io putina discreţie daca vedeam ca e ocupat sa studieze pietrele din Venetia nemuritoare, dar ea , Efiţa, ce crezi cǎ fǎcea la Veneţia cu Ruskin ? Se zvarcolea intr-una pe pat şi ţuguia buzele exact cand omul era ocupat cu daraveli intelectualicesti… Proasta! In loc s ǎ se ducǎ sǎ ia o cafea la Florian in San Marco, sǎ se mai uite la porumbei… şi mai ales sǎ se duca la un salon cosmetic sǎ se depileze, cǎ… am auzit cǎ de-aia Ruskin nu reuşea sǎ se entuziasmeze, ca ea are pe picioare un pǎr asa de lung şi des ca pletele lui Stefan cel Mare…. Nici o mirare cǎ l-a apucat pe om impotentionalitatea, sau alea… Degeaba are ea ochi albastri si obraji imbujorati de la natura…

  25. Girl, bravo! Ai aratat minunat diferenta dintre barfa si discutia intru invatatura.Noi incercam sa intelegem, sa justificam, sa (ne) invatam (minte); personajele tale fac doar un exercitiu de critica rautacioasa, ca sa se simta ( macar asa)superioare.Ca doar stii ca femeile sigure pe ele judeca barbatul, cele complexate, femeia.Dar in relatia directa cu un barbat, primele sunt foarte intelegatoare, celelalte necrutatoare.E foarte interesanta din punct de vedere psihologic chestia asta. O femeie fara complexe nu umileste niciodata un barbat. Una cu, il termina la o adica.

  26. #28 grrl (another pretty name, quite inspiring…), tu ai fost vreodata la Venetia ? Eu am fost cand aveam vreo 13 ani impreuna cu parintii mei. Ce tin eu minte mai mult si mai mult, in afara de porumbei si baroc, este ca am vazut prima oara femei purtand mules ca erau la moda in vara aia si nu mai vazusem niciodata inainte.

  27. A propos de Italia si de orgasme, a mers cineva la Roma si a vazut in real life statuia Sf. Theresa in Extaz a lui Bernini ? Eu nu, dar as fi interesat sa aflu parerile voastre despre. Am citit pe wikipedia ca Jacques Lacan era de parere ca intruchipeaza un moment de orgasm feminin, desi nu toti criticii de arta sunt de acord cu asta.

  28. @drcraciun
    30.

    Ce tin eu minte mai mult si mai mult […] este ca am vazut prima oara femei purtand mules

    Tzk, tzk! in loc sa te uiti la ‘pietrele Venetiei’, te uitai la picioarele fetelor. 🙂

  29. @drcraciun E destul de cunoscut faptul ca extazul mistic a fost comparat cu orgasmul de chiar parinti ai bisericii, si categoric de mistici.

  30. #33: eu nu stiam, diligentreader, mi se pare interesant de citit mai mult despre; multumesc pentru informatie/indemnul la lectura

    #29: eu totusi sunt de parerea, desi nu ma consider un expert al sufletului feminin mai mult decat al celui masculin, ca si femeile sigure pe ele obisnuiesc sa “judece” alte femei (este naturala aceasta tendinta competitionala determinata genetic), si invers, si femeile “complexate” (nu prea inteleg ce inseamna asta, sper sa-mi explici tu mai mult, daca vrei, bineinteles) pot “judeca” barbatii foarte bine. Iar un barbat se poate simti umilit din multe cauze, de fapt ma gandesc ca un barbat se poate simti mai curand flatat ca e bagat in seama oricum chiar daca femeia il judeca si intentia ei e sa-l umileasca (se stie ca barbatii sunt asa mai egoisti un pic, au impresia ca totul se invarte in jurul lor…deci chiar si o critica, daca este provenita de la o femeie, poate fi in mintea lor un semn de interes de care pot spera chiar in mod gratuit ca pot ulterior profita

  31. @drcraciun #34 NecrutA.torul va protesta cu vehementa. Nu-i nimic. Nu ma vad contrariind printr-o tacere vinovata un obiect de studiu asa de interesant :
    difipsile.blogspot.com/2007/06/46-tertium-non-datur.html

    A zis cineva datura ? 8-)>>

  32. #35 si 36: Imi pare rau dar nu inteleg (eu gandesc asa mai concret, nu ma pricep la subtilitati relativ abstracte, nu ma pot decide inca daca e un defect sau nu). Daca aveti intrebari directe pentru mine sau nelamuriri, eu va stau la dispozitie. Asa in general eu aspir in continuu sa devin a Better Man

    http://www.youtube.com/watch?v=gY2ekm_krNU&feature=related

    deci consider ca am in continuare multe de invatat de la foarte multe persoane. Le cer doar sa incerce sa fie cat de cat inteligiblile mie, un om mediu obisnuit (lucru usor de realizat fata de invatacei de catre profesorii talentati).

  33. Vlad, cum pot sa-mi pun si eu avatar ? Si ce dimensiune are voie sa aiba, ca ma bate rau gandul cu ingerul ala de care te feresti tu atat de mult…
    Ai voie sa-mi interzici, bineinteles, e blogul tau doar.

  34. drcraciun, nu, nu am voie sa-ti interzic 🙂 Asta pentru ca te poti duce pe gravatar.com, sa iti faci acolo avatarul, si o sa il ai cam pe toate blogurile!

  35. Gravatarul e recunoscut în funcție de adresa de mail. Poți folosi o altă adresă de mail pt fiecare avatar.

  36. Irina (16 și 17): habar nu am de ce, comentariile tale necesitau aprobare și eu văz de abia acum – mii de scuze.
    Păi tocmai, că Herăstrăul e frumos și fără să-l observe nimeni. Ia-o altfel. Palatul Dogilor e frumos, pentru că așa consideră turiștii, că am stabilit că pe localnici îi lasă rece. Dacă am scoate peste noapte toți turiștii din Veneția, palatul Dogilor ar înceta să mai fie frumos?

  37. drace, am pierdut un comentariu
    din nou

    drcraciun, foloseste trucul cu semnul “+” in adresa de gmail (vezi aici http://goo.gl/xbOqd); gmail ignora orice pui intre “+” si “@” in adresele de gmail (toate sunt de fapt aceeasi adresa: drcraciun@gmail.com; drcraciun+mahala@gmail.com; drcraciun+altceva@gmail.com; ajung toate la drcraciun@gmail.com, DAR, alte site-uri le interpreteaza drept adrese diferite)

    Cum faci?
    – ai (faci) o adresa de gmail, gen drcraciun@gmail.com
    – te duci pe http://www.gravatar.com si inregistrezi cate adrese vrei cu trucul asta, de exemplu inregistrezi drcraciun+mahala@gmail.com si drcraciun+imed@gmail.com si drcraciun+altblog@gmail.com, etc, avand grija ca partea de baza de dinainte de “+”, “drcraciun”, sa fie aceeasi)
    – linkurile de confirmare vor veni toate la adresa de baza (drcraciun@gmail.com)
    – dupa ce confirmi fiecare adresa te duci iar la http://www.gravatar.com si asociezi alt avatar cu fiecare adresa
    – pe mahala folosesti intotdeauna adresa ce asociaza avatarul de il vrei aici.

    ..oi fi fost clar?….

  38. @Vlad 44
    A fost vina mea – am schimbat adresa de mail, deci presupun ca am apărut ca user nou.
    Nu, eu am spus că Herăstrăul e frumos tocmai pentru că îl observă cineva. Ca şi Palatul Dogilor (nu cred că localnicii îl ignoră – asta era părerea lui Ruskin). Şi sunt frumoase prin reacţie şi prin comparaţie – dacă n-ar fi şi locuri urâte, ele ar fi…de nedefinit sau de nedescris calitativ. Şi aici sunt din nou de acord cu diligentreader în privinţa influenţei asupra noastră.

  39. @B.deComp #37:

    Aveţi grijă la da(n)tură dacă mâncaţi castañe, da? V-a ameţit cumva seducătorul Don Juan?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.