Aplauze pentru Vanghelie

Niciodată nu l-am admirat pe Marian Vanghelie, dar nici nu l-am dispreţuit. Nu ştiu prea multe despre el, însă mi s-a părut mereu că dispreţul suveran de care pare să aibă parte în opinia publică e de aceeaşi natură cu cel faţă de manele: un fel de pseudointelectualism superior (“iote la el, e agramat”), combinat cu cea mai adâncă ignoranţă despre sectorul 5 şi ce se întâmplă acolo. (Majoritatea bucureştenilor nici nu ştiu pe unde vin Ferentarii).

Dar azi de dimineaţă, Vanghelie m-a câştigat, cel puţin temporar admiraţia. După cum ştiţi, i-a dus în vizită pe eurodeputaţii social-democraţi prin Ferentariul profund. Gestul ăsta mi s-a părut foarte potrivit. Cred că era nevoie de mult timp de un asemenea contact direct. Din foarte multe motive. Să vorbeşti despre “problema romilor” de la distanţă, fără să ai o întâlnire directă cu Zăbrăuţi, de exemplu, este pur şi simplu golit de sens. Practic, toate discuţiile despre acest subiect au fost, până acum, lipsite de sens.

Aşa că ce a făcut Vanghelie mi se pare important. Chiar dacă ideea nu a fost a lui. Şi ştiu că e ruşine să spui că saluţi ceva făcut de Vanghelie, dar eu îmi asum treaba asta.

Iar pe domniile voastre vă invit la o plimbare în Ferentari, când aveţi voi chef.

83 comments

  1. grrl says:

    Da, Tapirul, inteleg punctul dvs de vedere, hai sa-i salvam ‘unul cate unul’/”one at a time” suna a aritmetica simpla care nu rezolva problema, pentru ca problema isi are originea la “nivel populational”, cum ziceti, si la acel nivel trebuie rezolvata (intre noi vorbind, eu nu cred ca e de rezolvat, si anume din cauza anumitor factori pe care nu incerc sa-i expun aici, din mai multe motive).

    Asa cum spuneti, ajutorul individual are si el sens, paralel, dar nu este prioritar daca scopul este sa schimbi ‘problema’ radical. Problema nu este ‘subalimentarea’ – cred – ci ‘asocialitatea’. Si anume ‘comportamentul asocial’ al unei ‘populatii’.

    Populatia respectiva – o grupa care se defineste bine ‘cultural’- are, impreuna cu problema sociala intrinseca, dimensiuni Europene, dar toti in europa incearca sa o bage (problema) la romani pe gât – exclusiv lor. Dvs (care vad ca vorbiti germana, deoarece rezident in a German speaking area) poate stiti de jocul acela de carti ‘Schwarzer Peter’ unde acel jucator pierde care ramane la urma cu cartea ‘Petre ala negru’ in mâna. Asemanator acelui joc, in termeni de ‘problema tiganilor (in europa)’ – jocul s-ar transla cu ‘acel jucator/tara pierde caruia/careia ceilalti jucatori/tari au reusit sa il/o profileze ca fiind acel/acea jucator/tara careia toti tiganii din europa ii apartin. Si anume, de aceea ii apartin pur si simplu pentru ca ei, tiganii, se numesc romanes, dontcha know, si sunt deci români’.

    Iar de aici (romanes = romani)nu e dacat un pas foarte mic pentru concluzia inversa (trasa foarte des de unele natiuni vecine romaniei, you name it, if you wish, I shall not) – ca si romanii nu sunt altceva dacat romanes, adica (romani = romanes)ca tot suna cam asemenator, donchta know?

    Eu cred ca Europa, in afara de bani, ar trebui sa ofere si alte contributii majore la rezolvarea problemei la nivel populational tiganesc. Iar daca tot dau bani, acei bani sa fie adnministrati de economi, sau alti specialisti de dezvoltare (calificati, dar nu romani) nu de tantele pedagoage locale cu castronul ce ciorba in mana stanga si cu linia (cu care plesnesc peste degete) in mana dreapta.
    Sorry (for the last sentence).

  2. drcraciun says:

    Nu am disparut, doar am fost ocupat. Am citit threadul tot. Un singur lucru nu am prea inteles: ce e aia “In Romania, “axele prioritare” sunt pentru umplut buzunarele unora blonzi fara copii.” ? (#46)

    Despre tigani in general, cum am mai zis mai sus, eu personal nu am sentimente puternice de nici un fel, nu ma intereseaza subiectul prea tare, dar il admir pe Vanghelie ca stie sa folosesca ocazia ca sa stoarca bani europeeni. Alte idei noi sau interesante despre topic nu am.

  3. Blegoo says:

    M-ați tâmpit, nene… cu țiganiada asta… că ce să facem, că cum să dregem.
    V-a lovit grija dă soarta lor… ce să zic – mai bine v-ați vedea fiecare de soarta voastră.
    Țiganii (care este ei) se descurcă binișor dă sute dă ani.
    Facere de bine, zic.
    (hai că m-am inervat)

  4. Vlad says:

    Ideea că vreun occidental ar putea confunda Romanian cu Romani mi se pare ridiculă. Asta pentru că presupune că occidentalul ar fi în stare de o oareşcare capacitate disciminativă între estici. Pentru occidental, Romanian=Albanian=Turk=Ukrainian=Hungarian=whatever. Şeful departamentului de psihiatrie unde am lucrat, un om cult conform standardelor, m-a întrebat ce mai face scriitorul român Milan Kundera. Altă colegă, tot o doftoriţă cultă, m-a întrebat dacă româna e o limbă slavă sau latină. Am fost chemat de nenumărate ori să văd pacienţi albanezi sau turci, în ideea că aş pricepe limbile lor, şi încercarea mea de a explica că nu poci se lovea de o perplexitate dezarmantă. Nu, nu perplexitate, ci totală nepăsare. Pe Occidentalul mediu îl doare fix în fund că România nu e Turcia, şi e normal să fie aşa. Deci motfturile noastre cum că Rroma ne strică numele sunt penibile. Care nume?

  5. tapirul says:

    in plus, daca dai exemple personale, accepta si celelalte exemple personale in care romani au fost categorisiti drept tigani de catre occidentali.
    in Elvetia, stii povestea cu afisele cu harta mancata de ciori cand a fost vorba sa accepte Bulgaria si Romania in zona de libera circulatie, iar asta nu e “seful meu, vecinul meu”, e un partid politic care poate lua decizii legislative.

  6. Vlad says:

    Numai românii îi categorisesc pe țigani drept “ciori”, tapire. Dar să zicem că așa ar fi cu afișele (că ar fi vorba despre țigani): crezi că are vreo legătură cu CONFUZIA DE NUME??? Nu cumva cu faptul că majoritatea țiganilor sunt cetățeni ale unor state est-europene, și din ei majoritatea sunt români? Ce înseamnă țigan? Se face vreun test genetic de țigănie? Nu cetățenia e aia care contează?

    De ce să le zicem Roma? How about, fiindcă așa vor ei? Sunt atâtea precedente: laponi/sami, eskimo/inuiți etc. Făcând abstracție de toate teoriile etimologice, vrei să spui că “țigan” nu are conotație peiorativă în limba noastră?

  7. tapirul says:

    pai ei nu prea vor asta, cica, e greu de stabilit.

    de fapt cine sunt “ei”, chiar, daca numai cetatenia conteaza, de ce nu se intituleaza “romani”? de ce axe prioritare, de ce denumire speciala, de ce? pai ori sunt un grup aparte (chiar daca nu ai “test genetic” care de fapt exista, s-a localizat si zona de provenienta cu teste genetice) si ii tratam in discutii, denumiri, caracterizari ca pe un grup aparte, ori nu sunt si am incheiat TOATE discutiile, nu exista rroma, nu exista tigani, exista doar romani.

    aia care au facut hartile in elvetia (si aiurea) nu erau romani, erau localnici si da, CRED ca are de a face SI cu confuzia de nume, mai ales la cetateanul de rand care, vorba ta, nu stie ce si cum dar citeste in presa ca “un grup de rroma au facut si dres” si apoi ca “romanii vor viza si alea” si se uita pe hharta si vad o tara Romania

    ce inseamna tigan – pai inseamna un grup rasial/etnic/cultural care se deosebeste de caucazieni, negri, mongoli, etc. si genetic, si fizionomic, si cultural (incluzand tipare de comportament si alte stereotipii). putem discuta stereotipiile si caracteristicile de grup aici sau separat, dar ele exista, indiferent cat de mult am vrea sa inchidem noi ochii sau sa le aruncam pe seama defavorizarii sociale sau a altor teorii similare.

    “tigan” are conotatie peiorativa in limba romana, la fel cum “roma” si (prin extensie) “roman” a ajuns sa aiba conotatie peiorativa in alte limbi. schimband o denumire cu alta nu rezolva DELOC aceste conotatii negative, le baga doar, o vreme, sub pres.

    politica sociala care are cat de cat sanse sa rezolve ceva ar trebui sa se bazeze pe un realism neafectat de considerentele emotionale ale political corectness-ului prost inteles si prost aplicat. femeile se deosebesc de barbati in aia aia si aia, tiganii de ne-tigani in aia si aia, etc – de aici trebuie pornit, de la intelegerea nepartizana a acestor diferente.

    Nu cumva cu faptul că majoritatea țiganilor sunt cetățeni ale unor state est-europene, și din ei majoritatea sunt români?

    in afise era vorba de romani en-masse (ca era vorba de aderarea romaniei), nu de tigani per se – dar se punea semnul de egalitate (romani=tigani). si are legatura nu numai cu faptul ca majoritatea tiganilor sunt cetateni romani, ci cu faptul ca majoritatea infractiunilor comise de cetatenii romani sunt comise de catre tigani

  8. drcraciun says:

    Vlad (# 55), la mine pe sectie eu sunt considerat “specialistul” in multiculturalism ! Pe toti bolnavii straini mi-i dau mie ! Azi am aflat ca o sa-mi dea o chinezoaica. Eu, la raportul de garda, i-am prevenit ca pe chinezeste nu stiu decat sa spun “Te iubesc” si “Multumesc”, sa nu se astepte la mai multe minuni de la mine !

    Teodora, rezidenta grecoaica, mi-a zis ca asta cu “Te iubesc” trebuie sa o invat precis si pe ea. Eu i-am zis ca “desigur oricand”, dar ma uitam cu coada ochiului sa vad daca nu cumva ma auzise Mads (asistentul medical sef care e indragostit de Teodora) facand astfel de promisiuni, ca nu vreau sa-mi stric relatia mea buna cu el pe care tocmai am inceput sa mi-o cladesc.

  9. Vlad says:

    ““tigan” are conotatie peiorativa in limba romana, la fel cum “roma” si (prin extensie) “roman” a ajuns sa aiba conotatie peiorativa in alte limbi. schimband o denumire cu alta nu rezolva DELOC aceste conotatii negative, le baga doar, o vreme, sub pres. ”
    Păi e valabil pentru toți termenii care capătă conotații negative. Ar trebui să nu-i mai schimbăm? Nu avem ce face, nu putem aștepta să-și inverseze încărcătura afectivă/simbolică, așa ceva, din câte știu eu, nu s-a întâmplat.
    Ideea e, nu că am rezolva ceva zicându-le rromi, ci că dacă le-am zice țigani, am bruia mesjaul cu o conotație negativă.

    Faptul că ei sunt un grup aparte (fenotipic, cultural, etc) nu-i exclude din grupurile aparte de cetățeni ai unei țări, sau din grupul mai mare al oamenilor. De la Revoluția Franceză încoace, idealul civilizației occidentale a fost o libertate mai presus de constrângerile sociale. Nu ne mai putem întoarce la o gândire de genul “ei sunt țigani, noi altceva”, paradigma asta a trecut. Cultura occidentală ideală tratează cu indivizi, nu cu nații. Există drepturi și obligații ale indivizilor, nu ale națiilor. Aa, da, sigur, mai există și ale națiilor, dar ele tind să fie eliminate, nu sunt considerate avantaje, lururi bune.

    Problema se pune dacă această paradigmă, ca să tot abuzăm de Kuhn peste tot, mai face față. Eu zic că face, trebuie să facă, pentru că altceva mai bun nu avem, tapire. Nu ne putem întoarce la formularea unei “probleme țigănești”. Ar fi un regres enorm și cred că nu e nici posibil dpdv practic, nu numai moral.

  10. tapirul says:

    Nu ne mai putem întoarce la o gândire de genul “ei sunt țigani, noi altceva”,

    Nu ne putem întoarce la formularea unei “probleme țigănești”.,

    dar nici nu putem ignora faptul ca diferente exista, ca unele probleme sunt specifice, etc. este total contraproductiv, cum istoria ne-a aratat-o deja de la revolutia lui civil rights incoace. a fost un pas inainte, dar nu suficient, s-a trecut in partea ailalta, a fost aruncarea copilului cu tot cu apa de scaldat.

    da, evident, promovam egalitate in drepturi, dar asta nu face sa dispara, brusc, diferentele reale care exista.

    eu cred ca exista si o cale de mijloc, una in care individul si drepturile lui au suprematie, dar in care luam in considerare si diferentele; si mai cred ca intotdeauna calea de mijloc e preferabila extremelor. a trata diferit un grup pe baza caracteristicilor specifice nu inseamna, neaparat, discriminare sau tratament “prost” (doar daca folosim un argument de genul “slippery slope”). corolar, faptul ca sustin luarea in considerare a diferentelor specifice dintre grupuri nu ma face, automat, un adversar al ideii de drepturi universale.

    schimbarea unui nume cu altul datorita incarcaturii negative este si el un fenomen recent, (mai ales) de dupa revolutia drepturilor omului

    nu mi-ai raspuns la intrebare, totusi, de ce sa ii denumim “rroma” daca sunt cetateni romani?; daca imi raspunzi la intrebare, pe de alta parte, te rog nu mai arguumenta cu “ce e aia tigan? nu exista, genetic si etc”, ca te contrazici singur.

  11. grrl says:

    @Vlad

    #58

    vrei să spui că “ţigan” nu are conotaţie peiorativă în limba noastră?

    “Ţigan” nu este un termen pejorativ, uite chiar avem o opereta frumoasa numita Voievodul Ţiganilor’, Der Zigeunerbaron, sau A cigánybáró(intr-o limba mult mai intima tiganilor), si aici intreb de ce nu se schimba numele operetei in ‘Voievodul Rromilor’ daca numele de “tigan” nu mai este ‘salonfähig’ (socially acceptable)?

    ‘Tigan’ este un nume de onoare, al unei nationalitati ca oricare alta, si ma intreb de ce nu le place la tigani sa-l poarte in continuare? Cine a inventat “Rromani” – puteti sa explicati dvs. etymologia cuvantului?

  12. Irina says:

    @Vlad 61 “Există drepturi și obligații ale indivizilor, nu ale națiilor. Aa, da, sigur, mai există și ale națiilor, dar ele tind să fie eliminate, nu sunt considerate avantaje, lururi bune.”

    Păi “Uniunea Europeană” nu merge tocmai în direcţia opusă?

  13. grrl says:

    @Vlad

    motfturile noastre cum că Rroma ne strică numele sunt penibile. Care nume?

    Nu este vorba de ‘nume’, este vorba de acea ‘expectation’ (attitude)

    Si anume, ‘expectation’ (attitude) inteles ca atitudinea altora care se asteapta (se prepara) sa auda/vada/simta(pe propria piele) de la cineva cand se stie ca acel ‘cineva’ este de o anumita ethnie. (sigur ca atitudinea o puteti numi ‘prejudecata/preconceptie’, dar, uite, asa e viata, ne comportam conform unor ‘modele’, asa suntem noi toti fiintele sociale/socializate)

    Conform acelei ‘expectation’ (attitude, a celor care te intanlesc, socializeaza cu tine), daca esti eschimos toata lumea asteapta sa te dai cu sania si ca iti placa grasimea de foca, daca esti evreu, toata lumea asteapta sa primesti premiul Nobel, daca esti rus bei vodka, iar daca esti român… toata lumea isi pune trei lacate la bicicleta, si aseapta sa vii cu trei sugaci mici infasurati in zdrente plus doi handicapati fara cel putin un picior (sau cu el asa infasurat incat sa crezi ca este rupt), si sa cersesti pe corso unde toata lumea vrea sa se distreze fain nu sa fie confruntati cu… românii.

    La urma urmei, rromani si romani tot aia e, cetateni ai romaniei, ca mine si ca dumneata? Sigur, probabil dumneata (ca si mine) nu te simti cu musca pe caciula, dar vesticii mereu iti vad o musca virtuala pe caciula daca vii aici? Ca eh, ce vrei sa astepti de la un rroman, rroman, rro… ro… saú cum naiba ii mai zice (caa cine are timp de filozofie). The ‘expectation’ (attitde) you know.

    I guess, de accea se uitau aia la dvs. acolo in clinica in Franta ca si cum ‘miroseati urat’, chiar daca va spalati exagerat, dupa cum am citit intr-un blogpost al dvs. scris mai demult – aici in mahala – despre experienta ca medic in Franta.

  14. diligentreader says:

    Sunt atat de multe aici, incat nu poti niciodata generaliza. Categoric, tigan, e peiorativ in romana: parca ai fi un tigan,vorbesti/te porti/arati ca un tigan,tiganule! nu e de bine.Legatura intre romani si tigani a fost facuta de ungurii din America de mult. Acum 100 de ani, cand eram eu intr-un liceu bilingv englez, colegii americani veniti in vizita stiau deja ca noi suntem un popor de tigani( gypsies).Tot acum 100 de ani, ca interpret la un congres international de istorie, din materialele unguresti, bulgaresti si americane-de-inspiratie-ungureasca, am auzit acelasi lucru,romani=rromi=tigani=nomazi=nicio pretentie teritoriala,please, ca voi doar in corturi. E poveste veche, dar comunistii au tinut macar asta in frau, si tiganii nu s-au numit romi, ca sa creeze confuzia cu romanii.Iar respectiva confuzie e voita la nivel international si suntem prea infirmi ca popor ca sa luptam cu ea. Raman la ideea ca in Romania de azi doar solutiile individuale mai sunt posibile. Ca dovada, noi, astia de pe aici, nu ne vom intalni niciodata sa punem de o schimbare majora. Asa ca vorbim vorbe.

  15. grrl says:

    @diligentreader
    67.

    Categoric, tigan, e peiorativ in romana: parca ai fi un tigan,vorbesti/te porti/arati ca un tigan,tiganule! nu e de bine.

    Faptul ca anumite expresii in limba romana au un sens pejorativ nu inseamna ca romanii sunt rǎi si creeaza expresii pejorative special ca sa-i supere pe altii, respectiv pe tigani, cumva pentru ca romanii ar fi rasisti, si asa si pe dincolo, care ‘nu e de bine’.

    Ia studiati dvs. mai bine paragrafele urmatoare, si vedeti care alternativa pare mai logica:

    1) ROMANII sunt RAI si RASISTI, si au creat constructii lingvistice CU INTENTIA sa ii spurce verbal pe tigani -> deci romanii sunt rai, hai ssa le tragem o bataie!

    2) Tiganii s-au purtat probabil pe o perioada destul de lunga(in orice caz nu incidental, ca expresiile nu intra asa repede in lexic, intrebati pe ‘bosorogii’ care scriu DEXul :-) in asa fel incat PURTAREA TIGANILOR A CAUZAT folorirea/introducerea in vocabular a unor EXPRESII ‘descriptive a unor anumite comportari’ -> deci tiganii stau la inceputul ‘lantului cauzal’ care a dus la formarea de expresii pejorative, hai sa le dam ceva un bacsis si o gaina de fript ca ne-au imbogatit vocabularul!

    Toare limbile (pe care le stiu – si stiu cateva) contin expresii pejorative [nu dau exemple ca sa nu-i supar pe altii, de alte ethnii].

    Raspundeti-mi, va rog, daca sunteti de acord cu 1) sau cu 2) [ca sa stiu daca il bat pe… Blegoo, sau daca dau bacsis si o gaina fripta lui… na, este careva aici de nobila ethnie rrrrrrrrrroamǎ?

    In alta ordine de idei, asta nu e singura situatie in care se confunda ‘efectul’ cu ‘cauza’ in asa zisa ‘problema a tiganilor in romania’.

  16. grrl says:

    @drcraciun #70

    la 1) e vorba exact daca “romanii sunt rai si rasisti PENTRU CA au creat expresii pejorative care descriu comportamentul tiganilor”

    “PENTRU CA” este esential in argumantatia de mai sus. Este vorba de logica. LOgica aplicata la o problema concreta.

  17. tapirul says:

    spre ororarea lui Vlad, eu sunt de acord cu punctul 2, grrl. stereotipurile si peiorativele nu apar din senin – de ce nu sunt discriminati aia cu ochi verzi sau aia cu frezura pe stanga? se leaga de ce spuneam mai devreme, caracteristicile de grup, care pot fi explicate numai partial printeoria defavorizarii sociale (in timpul comunismului tiganii nu erau defavorizati social, erau adusi cu arcanul la scoala, de lucru ar fi gasit ca oricare biet roman, cand intreprinderile erau obligate sa angajeze repartizatii de la licee, nu mai zic de CAP-uri, etc, etc, etc.)

    grrl, punctul 1 l-as enunta cam asa: “romanii sunt rai si rasisti si pentru ca sunt rai si rasisti (si numai de aia) au creeat, neprovocati, expresii peiorative etc”

  18. Blegoo says:

    Gîrrlițo… (#69) … ce să mai zic…
    +100?
    Ai zis-o în câteva paragrafe… cam ce aș fi realizat eu în ‘oișpe posturi.
    @tapirul: vezi băh, că fimeile e mai istețe?
    Madelin… mai dă-i peste ceafă, ocazional, că filozofia dăunează la masculi, zic.

  19. Vlad says:

    Ete na. Nici 1., nici 2. nu sunt corecte. Nu tocmai corecte. “Nebun” e un termen intens peiorativ, dar asta nu înseamnă că oamenii cu tulburări psihice ar fi făcut ceva să merite agresivitatea inclusă în etichetă. (Ca idee, violenţa în rândul populaţiei psihiatrice e mai mică decât în populaţia generală). Principiala “vină” e alteritatea, diferenţa. Simplul fapt de a fi în afara grupului îţi atrage antipatia grupului, e aşa de când lumea.

  20. tapirul says:

    da, vladule, dar depinde şi de la caz la caz. nebunul nu a făcut nimic (dar e cam spăimos, nu? – ceva a făcut, deci, chiar dacă nu voit, fizic sau direct), dar ţiganul da. teoria cu alteritatea e baza de pornire, nu explicaţia supremă şi unică

    ţiganii, tocmai, că au făcut şi fac (îm medie, repet, în medie, să nu cădem în ecological fallacy) mai mult decât ne-ţiganii. există şi (posibile) explicaţii că de ce ţiganii sunt aşa (în medie, repet, in medie…), explicaţii istorice mai ales, în principal faptul că ţiganii sunt (încă) o cultură nomadă, cu mentalitatea aferentă (respect mai mic pentru proprietate, oleacă mai multă mentalitate de prădător, etc)

    îmi imaginez pe vlad ducându-se la Ştefan cel Mare şi spunându-i că dom’ne, tătarii, nu’s ei răi şi prădători, e alteritate, e frica de “altul”, alea.

  21. grrl says:

    @Vlad 76.

    Nici 1., nici 2. nu sunt corecte. Nu tocmai corecte.

    Cu Nu sunt corecte. Nu tocmai corecte.’ [Nu tocmai, de fapt, inseamna ca sunt totusi 'putin' corecte?] la care ‘corectitudine’ va referiti ??

    Cele doua paragrafe sunt doua explicatii alternative privind ‘pejorativ’-itatea termenului ‘tigan’ pe care dvs. ati invocat-o, respectiv la are diligentreader a dat ‘ilustratii’ lingvistice concrete.

    De fapt, nu eu, ci dvs. ati afirmat ca termenul tigan se foloseste pejorativ. Eu am incercat sa gasesc explicatia logica, in care am introdus ‘factorul’ ‘romanii sunt de vina’ [de vina ca o anumita etnie este socially unacceptable, sau ‘nicht salonfähig’ , si generereaza expresii pejorative intr-o limba, anume aia romana], ergo hai sa casunam pe romani si sa-i batem ca sunt rasisti etc.

    On a side note, aici nu vorbim de populatia ‘malade’ (clientii la psyhiatrie) ci de problemele oamenilor de rand.

    Sigur, dpdv lexical, anumite expresii pejorative – nebun, de exemplu – s-au ‘generat’ prin comportamentul ‘out of common’ ale unor persoane bolnave, asta nu inseamna ca cei care folosesc expresiile sunt ‘agresivi’ fata de nebuni, ci folosesc numai un termen descriptiv. Adica “te porti ca un nebun” este folosit fara nici o nota (intrinsec) agresiva. Termenul este folost ilustrativ, cel care il foloseste nu trebuie neaparat considerat ca ‘agresiv fata de nebuni’.

    In (nenumaratele) societati in care se foloseste texpresia ‘ce esti nebun?’ este foarte posibil ca oamenii sa acorde o grija foarte mare persoaneleor cu maladie psychica, in vest sunt chiar clinici, si camine, si tot felul de ‘organizatii’ care se ocupa de persoanele ‘nebune’. Vreau sa spun ca folosrea termenului nebun, nu inseamna ca lumea este agresiva fata de nabuni.

    Muatis mutandis, explicatia pentru expresia ‘nebun’ este valabila si pentru expresiile (care au fost categorisite ca pejorative) privind tiganii. Adica : DACA ii numim tigani, nu inseamna ca suntem agresivi fata de ei.

    Privind: a fi “in afara grupului” – asta este o situatie generala, exista grupuri de diferite marimi, cu diferite caracteristici. O grupa este MEREU in afara altei grupe, in cazul pe care in debatem este CUM reuseste o grupa sa se socializeze, adica sa traiasca ‘in termeni civili’ (nu civilizati, pentru ca fiecare grupa are ‘civilizatia’/’religia’/’cultura’ ei) cu alta grupa, cu care este nevoita sa imparta un teritoriu.

    [tema ' a imparti cu alte grupe un teritoriu este o tema separata]

    Inca o data: intrebarea mea era:
    la care ‘correctitudine’ exact va referiti?? (in “Nici 1., nici 2. nu sunt corecte.”)

  22. drcraciun says:

    Re. # 76: despre violenta la nebuni: intr-adevar paranteza ta a fost o prejudecata larg sustinuta multi ani la rand, insa este posibil (inca se mai dezbate/cerceteaza) dezmintita de unele cercetari mai recente provenite mai ales din randul forensic psychiatry.

    Pentru lingvistii potential interesati: in norvegiana, termenul popular nebun= gal

  23. grrl says:

    @Blegoo [#74.]

    Gîrrlițo… (#69) … ce să mai zic… +100?

    Blegoo, mersi pentru evaluarea foarte gereroasa…

    fimeile e mai isteţe?

    ….dar sa stiti ca isteţimea nu vine de acolo de unde credeţi dvs., ea vine din cap. :)

Leave a Reply


+ one = 2