Acum ceva vreme am visat un lac, și pe malul lui o carte. Nu am visat conținutul cărții, ci doar sentimentul că era o carte foarte bună. Visele permit asemenea scurtături egocentrice: nu mai e nevoie de obiectul frumos. Frumusețea există, măcar în vis, și fără obiect. Ați putea spune că acest lucru e din cauză că am învățat-o noi, am învățat ce înseamnă frumusețe prin întâlnirile anterioare cu obiecte frumoase, în contul cărora visăm. Vă reamintesc însă că am stabilit acum nu multă vreme că frumusețea există și fără subiect. Ne putem așadar cel puțin imagina o instanță în care frumusețea există independent de altele: de subiect și obiect, de privitor și privit. Să remarcăm cât de greu ne este să facem un asemenea efort de imaginație: mult mai ușor am în acest loc prin intermediul rațiunii, care adesea, în ciuda a ceea ce ne place să credem, e mai pătrunzătoare decât simțirea.
Dar putem merge și mai departe, să ne imaginăm că starea de bază, cea mai frecventă, a frumuseții este cea de non-atribut, și că obiectul frumos, sau sentimentul frumosului, sunt rare cazuri particulare. Acest lucru este bun simț, întrucât oamenii (privitorii) sunt extrem de rari în Univers. Obiectele sunt ceva mai dese, însă tot rare rămân, densitatea Universului fiind totuși de ordinul 10-30.

De aici conchidem, din nou, că imensa majoritate a cărților frumoase nu vor fi scrise niciodată. Ele zac într-o bibliotecă virtuală, mai dureroasă decât cea infinită a lui Borges, nefiind, doar pentru atât, inexistente sau ireale – asta e partea dureroasă.

About The Author

24 thoughts on “

  1. Am si eu vreo cateva carti in biblioteca asta de pe malul lacului:

    – 1 placheta de poeme cu fundul-in-sus
    – 1 roman fantasy mai ceva ca heripotar si tuailait la un loc
    – 1 poveste de dragoste intre doi oameni care nu s-au intalnit niciodata
    – 1 carte pentru copii cu Intamplari din Tara Nasturilor

  2. Hai, nu fiti calici si zgarciti si rai cu mine, cititi si despre visul meu recent pe care l-am descris pe blogul meu sub titlul de “Vise despre specialitati de inghetata” si comentati-mi si mie ceva sub el. E misto de tot, pe mine m-a bine dispus visul ala si mi-a dat speranta, l-am descris si amnuntit si destul de poetic. E rated PG-13. cred ca am pus si un citat din Vlad pe la sfarsitul lui pe undeva, daca nu ma insel.

  3. Eu ma intreb daca exista vreun studiu lingvistic sau antropologic (sau impreuna, ca tot s’a purtat) care sa caute daca cele doua concepte frumos/urit exista in toate limbile si culturile. Daca da, insasi binomul asta devine generator de simetrie si, oarecum in consecinta, de frumusete.

    Stie careva de asa ceva?

  4. Ce tare, Intamplari din Tara Nastrurilor! Daca e aia cu Ada-Alintata cred ca au trecut mai mult de 20 de ani de cand am citit-o. si nici macar nu era a mea, am imprumutat-o de la ionut

  5. @B.deComp Le stiu. Din pacate pune accent pe spatiul european. Ma intereseaza mai degraba daca si cum apar conceptele la populatii mai necunoscute. Un fel de “Istoria religiilor” a lui Eliade transpusa in domeniul asta.

    Cam cum isi dorea Jung sa’i verifice cineva cu date empirice ideea din Arhetipuri.

    Exista pe vremuri un trib de amerindieni in al carui dialect nu se gasea echivalent pentru “furtuna”, parca. O fi vreun loc in care nu exista cuvinte pentru frumos/urit?

  6. #7: B.deComp, ce bine ca te prind aici, mie mi-a recomandat prietenul meu o noua carte aparuta recent scrisa de Umberto Eco, numita Cimitirul din Praga (cred ca parca Praga era), nu exista inca decat in limba italiana cred, dar am citit o recenzie si ziceau ca Umberto Eco e cam fascist in cartea asta. Are cineva idee daaca e chiar asa si daca Eco a avut vreodat tendinte fasciste ? Eu nu am citit de el decat Numele Trandafirului si inca o carte cu povestioare comice de calatorie.

  7. Da, sau atunci cand visam ca suntem fericiti. In vis nu avem nici o realizare, dar suntem fericiti. Si cand ne trezim suntem dezamagiti. Multe sunt mai simple in vis, si parca mai prescurtate.

  8. # 10: B.deComp, ca intotdeauna, multumesc.

    #11: Lulu, da , sunt de acord cu tine, mi se pare si normal sa fie totul mai simplificat in vis. In cazul visului meu despre care scriam ami sus, nu m-am simtit insa dezamagit deloc la trezire (desi poate aveam toate motivele sa ma simt dezamagit), m-a trezit cu un de sentiment de bine , ca atunci cand vezi un “feel-good” movie, si acel sentiment a durat la mine ore bune dupa aia, toata ziua de fapt, mi-a linistit anxietatile pe care le aveam, a fost deci intr-un fel teraputic pentru mine ! Plus ca dupa aia, in sfarsit, m-a contactat si el pe mine in real life, iar eu, recunoscator si precipitat/nerabdator ca intotdeauna, m-am apucat sa ii scriu drept raspuns inca 2 e-mailuri lungi dupa aia, de l-am re-enervat iar pe mine probabil !

    PS, Lulu, sa stii ca am tras cu ochiul la blogul tau si la profilul tau din blog si mi-a facut palcere ca ai facut o referinta la autorul Antoine de Saint exupery in el, ca si mie imi place acest autor foarte mult si mereu am simtit atractie si afinitate atat fata de el ca persoan (ca doar era aviator curajos) cat si fata de scrierile sale, din pacate din care nu ma citit decat Micul Print. Nu am avut timp sa citesc mai multe de pe blogul tau, dar cred ca o sa ma mai duc acolo pentru ca are culoarea bleu, si culoarea mea preferata este albastrul in toate nuamtele lui posibile.

  9. Acum am dat si eu un click pe linkul din textul principal pus de Vlad si mi-am reamintit cu oarecare nostalgie de o vreme cand madelin inca conversa cu mine (chiar daca in contradctoriu si atunci, tot era mai bine decat sa fie total suparata si/sau suspicioasa fata de intentiile mele), cand exista si doru pe undeva pe acolo (pe care uite, chiar imi pare rau acum ca l-am cam ignorat pe atunci si vreau sa il rog in mod personal si sincer sa revina aici sa mai stea de vorba cu noi, nu numai cu mine, si sa stii doru, ca ti-am pus si niste linkuri cu poze misto acolo unde te-ai suparat si tu pe mine prima oara), cand eu scriam informatii stiintifice de ultima ora despre impotenta si invatam despre orgasmul feminin (pe care recunosc sincer ca l-am cam ignorat pana acum, desi chiar cred sincer ca este un subiect teoretic f. interesant deoarece sexualitatea feminina a fost studiata in mod stiintific pana acum mai putin decat cea masculina si s-a discriminat la faza asta fata de femei, cred eu), si am mai avut in plus acum ocazia sa vizitez si blogul lui Irene si sa ii pun o intrebare despre poza aia cu o casa frumoasa pe care o are acum pe blog (ca sa nu se oboseasca sa se duca pe blogul ei ca sa vada ce am intrebat-o eu acolo, pot sa repet intrebarea aici: am zis: “ce casa frumoasa ! este cumva casa ta ?”)

    P.S. Ce inseamna “cataclop” (ca asta mi-a dat la anti-spam) ? (restul le inteleg, doar pe asta nu, e cumva vorba de un tropot de cal ?)

  10. @drcraciun #9 A’l acuza pe Umberto Eco de fascism pentru cartile sale (habar n’am cum e omul in realitate si nici nu prea conteaza. Desi ne’am intersectat de vreo 2 ori am uitat sa’l intreb care’i sint simpatiile politice :D) denota cel putin lectura intr’o cheie complet gresita. Pe de alta parte, chiar Umberto Eco ar putea argumenta ca nu exista cheie de lectura gresita 😀

    Daca vrei, intr’o posibila interpretare, cartile lui sint scrise exact pentru a taxa genul asta de lectura. E un pasaj in Pendulul lui Foucault in care Belbo, daca imi aduc aminte bine, demonstreaza cum plecind de la dimensiunile in milimetri ale unui chiosc standard in care se vind bilete la loterie dintr’o anumita provincie italiana se ajunge la nu mai stiu ce numere magice care evidenteaza nu mai stiu ce complot mondial. Pasajul ala il poti citi ca demonstratie a faptului ca acel complot chiar exista sau ca demonstratie a faptului ca avind putina indeminare aritmetica (sau oratorica in alte cazuri) poti demonstra orice.

    Inca n’am citit “Cimitirul”, dar daca ma iau dupa restul lucrarilor lui, ma astept ca si asta sa fie o mare ironie la adresa oamenilor incuiati in universul ideilor lor mici si fixe.

    Si inca ceva, iti recomand cu foarta mare caldura toate cartile lui. Inclusiv cele de teorie pura semiotica. Omul scrie inteligent si savuros chiar si cind joaca in teren academic.

  11. @drcraciun #9 Desigur ca Umberto Eco este un provocator. Si ca atare îmi închipui ca este cu atât mai multumit cu cat interpretarile la care ajungem sunt mai extravagante si mai personale. Nu pot decât sa subscriu la cele spuse de MBadragan. Ai vazut cimitirul din Praga ? Pentru mine îl “reprezinta” pe Eco. Dupa cum poate stii, pe o stela (piatra) funerara nu se admite o reprezentare zoomorfa. Am avut sansa ca cineva sa-mi arate o piatra veche, aproape gata sa cada, cu o inscriptie practic ilizibila. Una dintre muchii avea un fel de spartura, un accident, un “ultragiu” al timpului. Ei bine, privita sub un anumit unghi – era o figura umana. Pentru mine, asta este Umberto Eco. 🙂
    Abea astept sa-l citesc.

  12. Ce ati scris voi aici despre Umberto Eco, care mi-a fost recomandat recent de catre noul meu prieten, si chiar ma intreb de ce deoarece el nu comunica asa de multe lucruri in mod asa de clar si direct fata de mine dar pe asta mi-a zis-o chiar din prima, (autor din care repet, eu nu am citit decat despre trandafir si despre somon, si am considerat atunci ca este de ajuns pentru mine, ca doar astea sunt chestiile cele mai importante oricum), imi da imboldul ca trebuie sa incep si eu in sfarsit sa incerc sa imi clarific fata de mine si poate si fata de altii si preferintele mele religioase si politice si probabil ca o sa scriu posturi si despre asta la mine pe blog, ca deja am promis ca o sa mai scriu unul cu clarificari acici adineauri sub topicul despre minoritatea tiganilor. (Si asta nu e reclama la blogul meu, este doar o sincera apreciere ca voi, prin comentariiole voastre, ma faceti sa ma gandesc mai mult cum sa ma clarific mai bine atat fata de mine insumi cat si fata de alti oameni reali din viata mea reala cu care interactionez acum, mai ales ca aici in orasul meu nou din Norvegia, vorbim mai toti in limbi straine si pentru noi si pentru altii, ca suntem un colectiv cu adevarat international in orasul meu din cauza de industria petrolului.)

  13. @MBadragan #8.

    Exista pe vremuri un trib de amerindieni in al carui dialect nu se gasea echivalent pentru “furtuna”, parca. O fi vreun loc in care nu exista cuvinte pentru frumos/urit?

    Plecand de la consideratia ca ‘existenta cuvintelor’ implica ‘existenta unor indivizi care creaza/folosesc cuvintele repective’, atunci nu stiu cum se poate clarifica – reliably – daca intr-adevar unii (populatii care vorbesc o limba comuna, ori ‘triburi’, cum ziceti dvs.) au sau nu au vre-un cuvant pentru ‘frumos’ [asa cum il definiste, sau intelege ‘alt trib’].

    Si anume, am dubii ca se poate clarifica daca au intr-adevar acel ‘cuvant/notiune’, pentru ca procesul de ‘traspunere/traducere’ este (cred) deficient:
    daca la furtuna le arati cu degetul catre fenomenul care are loc – vant tare, cu ploaie sau nu, ma rog, cum arata furtuna – si ii intrebi cum zic ei (in limba lor) la ceea ce observa in moment, atunci ei spun ‘asta e dadiduli‘ , dar cum ii intrebati daca au un cuvant pentru ‘asa si pe dincolo'[=frumutete, si aici puneti civintele lui Vlad ca frumuseatea este acel ceva care “există independent de altele: de subiect și obiect, de privitor și privit”.

    Cred ca acea populatie straina s-ar putea uita a bit baffled, apoi sa spuna ‘ceva care există independent de subiect și obiect, de privitor și privit’? noi pentru asta avem cuvantul tlatlitlu. Si apoi dvs. ii aratati David de Michelangelo si ii spuneti: ce crezi, asta ar fi – in limba ta – ceva ‘tlatlitlu’? Si el zice ca nu, asta nu e tlatlitlu, asta e un individ din marmora fara chiloti. Si apoi ii canti la pian o variatiune da Bach, si el zice aaaa, nuuuu, asta nu e tlatlitlu, asta e o miorlaiala cum face pavianul cand se plictiseste.

    Da bine, il intrebati in continuare, ce este atunci tlatlitlu. Si el va raspunde: pai, e ceva care “există independent de altele: de subiect și obiect, de privitor și privit”. De unde stii ca the meaning (his meaning) of tlatlitlu is beauty?

  14. @grrl #20 In cazul respectivului trib situatia era exact cea pe care o descrii, daca imi amintesc corect. Adica le aratai fenomenul si ei ridicau din umeri.

    In privinta celei de’a doua intrebari, habar n’am cum ai putea sa afli daca exista conceptul de “frumos” intr’o limba. D’aia sugeram un studiu lingvistic sau antropologic. Pe ei ii banuiesc ca ar putea sa aiba o metoda de a descoperi (probabil ceva care are legatura cu un sistem de ierarhizare si evaluare ale carui reguli nu au o baza utilitara. Gen “am ales sa fac pereche cu Xhutarj pentru ca tlatlitlu si nu pentru ca are oasele bazinului mari, stie sa cheme ploaia si are 3 virfuri de sageti din os”).

    De acord, ultima metoda la care m’as gindi ar fi sa le arat David sau sa le cint Bach. Se cheama cultural contamination (daca, din nou, imi amintesc bine). Sau, daca le arat/cint David/Bach, fac asta abia dupa ce aflu ca au “frumos” pentru a verifica daca sistemul lor de evaluare are vreo legatura cu canonul dupa care David/Bach sint considerate frumoase in spatiul din care vin eu.

    Inca o precizare: si printre noi sint oameni, poate chiar majoritari, care vor vedea un tip din piatra fara chiloti si vor auzi o miorlaiala. Probabil d’aia poti verifica prin metoda point’n’name doar cuvinte descriptive nu si pe cele evaluative. Ca’n bancul cu Fat-Frumos: “asta mah? sa fi vazut la Zmeu!”

  15. Am citit de curand o carte in care o tipa, care facea cercetari despre casnicie, a intrebat o batrana din Indonezia daca este fericita in casnicie. Batrana a cascat ochii de uimire, neintelegand intrebarea, apoi, la expliatiile rabdatoare ale cercetatoarei, a chicotit si a raspuns: “un barbat e un barbat si gata!”
    Si-n secunda urmatoare toata gasca de batranici prezente a chicotit voioasa.

  16. @Madelin #22 Exact asta este motivul pentru care eu sint de parere ca tre’ sa avem putintica rabdare si deschidere de a empatiza cu necunoscutul (in sensul de situatie/stare/cultura necunoscuta, straina, ciudata, de nereprezentat interior plecind de la ceva pre-existent) atunci cind se intilnesc doua culturi diferite. Tindem sa luam de bune multe lucruri care sint contaminate cultural. Si ele chiar functioneaza pentru noi, nimic de contestat aici. Dar uneori sintem orbi la faptul ca respectivele lucruri n’au nici o valoare in ochii celuilalt (la nivel mai jos, probabil ca acest lucru este valabil la intilnirea dintre oricare doi oameni).

    Am multe povesti d’astea din lumea araba. Traite pe propria piele.

  17. #14: Cum te-ai intersectat cu Umberto Eco ? Sunt foarte curios. Daca crezi ca e off-topic, poti sa-mi scrii despre asta si in alta parte, unde vrei tu.

    Ce este aia semiotica ? Ca zau ca nu mai am chef de cautat pe wikipedia, ca azi numai munca de cercetare so documentare am dus.

    # 17: Nu am fost niciodata la Praga. Singurele locuri in afara de scandinavia si Romania in care am fost eu sunt: la mare in Bulgaria (frumos de tot), la Venetia (interesant), la Verona (am mancat prima oara pizza adevarata italiana cu basil fresh pe ea), pe coasta pe langa Dubrovnik (un vis), pe langa Moscova (in tren), pe langa amsterdam (in aeroport), la Varsovia (dar nu ma vazut nimic ca invatam norvegiana incontinuu), la Londra (curat), si in Noua Zeelanda (excelent, relaxant, minunat, cu cine-mi place cel mai mult unde-mi place cel mai mult din lume).

    Cimitirul ala din Praga este cumva un cimitir evreiesc ? Mie imi place extrem de mult obiceiul de a pune o piatra pe piatra aia de capatai de pe mormant. Stie cineva sa-mi zica si mie de unde provine acel obicei si ce semnificatie are ? Eu personal, dintre toate felurile de inmormantari, prefer crematia, dara daca totusi trebuie sa ma ingroape daca asa insista familia (si eu m-am decis sa ii las pe ei sa aleaga ce vor sa faca cu mine, ca doar asta pentru EI e important, nu pentru mine, ca daca eu am murit n-are de ce sa-mi pese), deci daca ma ingroapa, eu vreau cimitir evreiesc cu pietre din alea puse din cand in cand asa cum pun ei. Oare te primeste intr-un cimitir evreiesc daca nu esti oficial evreu ? Stie cineva ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.