Huiduieli la Gogol Bordello sau cât de penibili suntem

Am fost iar la Gogol Bordello. De data asta, în Staulul Palatului. Surprinzător, sala nu a fost arhiplină, îmi imaginez că au fost niște serioase probleme de organizare. Cel puțin trupa era foarte supărată pe organizatori, cărora le-au arătat deștul din mijloc în câteva ocazii (și am avut impresia că un membru al staff-ului tehnic și-a luat și un șut, la propriu, de la violonistul Riabțev).

Eu am stat într-un sector plin de vârsta a 2-a, cu burdihane de corporatiști aterizate ca de pe lună. Întotdeauna sunt burdihane din astea la concertele din București. Cred că le dau firmele invitații, nu știu.

Momentul de maxim penibil a avut loc înainte de intrarea pe scenă a trupei, după deschiderea făcută de Pedro Erazo, care a făcut nițel pe DJ-ul. S-a pus carevasăzică niște muzică înregistrată de umplutură, ceva potrivit evenimentului, conform clasificărilor burgheze, adică niște regheoide fistchii. Chiar mă întrebam unde naiba e muzica țigănească (acum doi ani, în deschidere, au cântat Taraful Haiducilor). Și a venit, sub forma manelei ăleia cu „Suntem made in Romania„. Dacă aveți răbdare să ascultați, vedeți că e o manea pașnică, cu mesaj de prietenie și fraternitate între popoare.
Tii, să vezi reacție din partea publicului. Fluierături, huiduieli, urlete. Burdihanele corporatiste, de unde până atunci vegetaseră pe scaun, s-au ridicat și au prins a tremura de ură și indignare. Dar nu numai ele, asta n-ar fi fost nimic (la ce să te aștepți de la niște burtoace de burgheji?). Hipsterii cu pălării de țigan, gagicile cool cu fuste colorate și piercinguri în sprânceană, tineretul tot răcnea de furie, bătea din picioare, huo, ciorile.
Am rămas perplesc. Oare oamenii ăștia știau la ce concert au venit? Știau că solistul e pe jumate țigan? Că într-un interviu dat ultima dată când a fost la București, a zis că-i plac foarte mult manelele? Că și-au botezat stilul de muzică „Gispy Punk”? Că în ultimul concert l-au înjurat pe scenă pe Băsescu pentru faza cu „țigancă împuțită”? Păi culmea, cred că știau foarte bine. Și atunci? Ce-ați căutat, mâncavash diblele, la concertul ăsta? De ce vă puneți, tată, țoalele alea de pseudoțigani pe voi? Eu știu că disprețul față de manele vă face să vă simțiți mai deștepți câteva clipe,  să uitați de superficialitatea și mascarada strigătoare la cer a manierelor voastre afectate de papițoi contemporani de Cărturești, pentru că disprețul este marca distinctivă a intelectualității din țara asta de dooj de ani încoace, dar atunci duceți-vă copii „în club” să țopăiți pe Paraziții și pe melodia aia cu ne placeplaceplace. Vărsați-vă ura ca de obicei, intoxicați cu alcool, pe o stradă de fițe din „centrul vechi”. Lăsați-mă măcar în serile astea să mă simt și io bine.

Aceiași oameni care huiduiau isterici maneaua au dansat în delir admirativ câteva minute mai târziu, când Hutz zicea următoarele:
„You love our music but you hate our guts
And I know you still want me to ride the back of the bus
Opportunities for me is a red carpet to hell
But I’m a Roma wunderkind, I’m gonna break the spell”.
Dar probabil versurile nu se auzeau din cauza zdrăngănelii făcute de creierele ce aveau prea mult spațiu în cutia craniană.
Și delirul a continuat și când trupa a dat-o direct pe vlax-romani, în Pala Tute. Și chiar și când Hütz, a răcnit în microfon „Mama Ukraina, Sister Romania”. Și a omagiat Taraful Haiducilor și Fanfara Ciocârlia, zicând că sunt cele mai bune trupe românești. (Nu, nu a zic nimic de Iris, Voltaj, Holograf și Direcția 5, ciudat, nu?) Însă în ciuda faptului că, în momentele cele mai bune, am avut impresia că vraja chiar se poate rupe câteva minute, știu că de fapt nu se rupe absolut nimic. Nici măcar într-o seară, la un concert al unor punkeri țigani internaționali țicniți în sensul bun al cuvântului. Nu e nici un răgaz. Băi, știam, dar vroiam să nu mă gândesc  neapărat chiar aseară la treaba asta. Mulțumesc publicului de români pur-sânge că nu m-a lăsat.

Eu sunt un admirator al lui Bruce Lee. Însă aseară mi-ar fi plăcut să fiu Van Damme. În filmul ăla, de care mi-ai zis tu, în care Van Damme îi scoate în șuturi pe niște răi dintr-un bar, zicându-le „You’re so stupid, you don’t deserve to have fun”.

În fine, cu ocazia dezbaterilor despre „integrare”, am ajuns și eu să citesc articolul ăsta. Și l-am aplaudat cu toate mâinile.

About The Author

266 thoughts on “Huiduieli la Gogol Bordello sau cât de penibili suntem

  1. @tapirul:

    valorile manelistului SUNT ACELEAŞI cu ale clasei dominante

    daca valorile manelistului – pe care nu le stiu exact, dar presupun ca sunt cele pe care le pot ‘citi’ din versurile cantecelor manele, ca de exemplu ‘nu muncesc ca tata, trimit fetele din pla’n pla’, si altele pe care nu le citez, dar aceea cu fetele din pla in pla este ceva care am descoperit in mod surprinzator ca fiind ‘intelepciune manelista’ care se pune in practica in mod real, aici in viena – deci daca valorile manelistului sunt ACELEA, dta nu ai nici u dubiu ca POATE lumea intradevar are ‘oroare numai la ideea de identificare’ ? Deci are voie sa EXPRIME ca NU SE identifica. Am dreptul sa exprim ca MA identific cu ceva, sau ca NU ma identific, si nu este obligat sa-i las pe ceilalti numai sa ghiceasca.

    Ei au huiduit pentru ca CEVA nu era in ordine, nu s-au putut identifica, nu au primit ce doreau [concert-wise], au primit ceva in nas cu care nu simt nici cea mai mica identificare, nici in continut, nici in forma ->deci au huiduit, si ‘cauza’ nu trebuie CAUTATa CU LUMANAREA numai la spectatorii care au huiduit. The scientific method imi spune ca trebuie sa consider si alte posibilitati.

    ________________

    ps 1: capitals nu inseamna ca strig, ci subliniez [the ‘underline’ html nu aveti?]

    ps 2: nu mai functioneaza ‘abonatul la commenturi’, adica ‘notify me of comments via email’?

    ps 3: inteleg ‘necesitatea’ de a nu-l lasa pe Vlad singur ‘in ploaie’ in pozitia lui cimentata pe ‘saracii tigani, de ce ii huiduiti voi pe ei, penibililor’. La inceput zisese chiar ca cineva strigase ‘moarte tiganilor’, dar acum vad ca a sters ‘presupunerea’ aceea. Si chestia cu ‘ciorile’ also needs exact confirmation. Sorry, atat Vlad, cat si Tapirul, cu dvs. doi vorbesc on scientific terms, deci nu ‘dupa corcodus’. (Btw, si cu Madelin vorbesc on same (scientific) terms :)…)

    Salud acum, gata cu ‘procrastination’! Tre’ sa ma duc sa mai fac si alte… ‘research-uri’. 😉

  2. Tapire, crezi ca ar fi huiduit-o pe Romica Puceanu, daca ar fi cantat neanuntata?

    Nu.

    Au huiduit, la celalalt concert, pe Taraful Haiducilor? (cica Taraf de Haidouks isi zic ei, na!)

    Nu.

    Au huiduit, pur si simplu, o muzica proasta. Creca ar fi huiduit-o si pe LoredanaGroza, dak ma intrebi pe mine.

    La faza asta, tu si Vlad porniti de la o premisa falsa, asa cum a zis biancas. Si aveti si o musca impotriva corporatistilor, care va altereaza obiectivitatea :))

    grrl, cand zice de aceleasi valori, Tapirul cred ca se refera strict la valorile „materialismului”: mertzanul alb vs audi de fitze, lantzurile de aur vs vacantze in Caraibe, palate cu turnuletze vs vile de prost gust. Intreberea legitima ramane aia pusa de diligenta: cum s-au obtinut unele si altele. Si trebuie amendate oricare dintre metodele neortodoxe, ca sunt la tigani sau la corporatisti.

  3. madelin, eu cred ca este legitim şi pentru mine să spun că tu porneşti de la o premisa falsă, nu? nu prea putem demonstra premisele astea.

    da, au huiduit o muzica „proastă”, dar „proastă” in cadrul definiţiei de vorbesc io mai sus – e mai degraba „muzică (ne)acceptabilă pentru clasa mea socială”. taraful haiducilor e cool şi acceptabil, romica la fel, loredana începe să-şi piardă glamuru’ şi poate da, ar fi huiduit şi la ea (şi poate şi la Mihaela Runceanu, na), dar nu pentru că muzica e „proastă”. ar fi huiduit la orice manea şi, vorba lui vlad, asta nici măcar nu era cu purtat fete din aia în aia, sau cu lanţuri şi merţane.

    nu, nu am nimic împotriva corporatismului, ăsta e doar blestemul stilului meu de a argumenta; io argumentez pe/pentru/contra unei construcţii logice a unui argument, dar asta nu mă face neapărat pro sau contra ceva, sau, şi mai precis, nu pornesc un argument din cauză că aş fi pro sau contra ceva.

    PS da, grrl, mă refer la ce zice madelin, la materialismul agresiv. dacă vrei metodă ştiinţifică ar trebui să facem un studiu şi să vedem câte manele promovează merţanul (=audi) şi lanţul de aur (=mobilă de la IKEA sau mai ştiu io ce e la modă acu’), şi câte promovează furtul si prostituţia. io cred că totuşi alea cu prosituţia sunn în minoritate.

  4. grrl, o singura precizare: diferenţierea pe clase are substrat mai adânc decat viziunea (naivă) marxistă a diferenţierii strict economice. ţiganii cu palate, politicienii analfabeţi şi corupţi dar plini de „vile” nu sunt consideraţi ca făcând parte din clasa „de elită” (aia de cărturăreşti a lu’ vlad, hihi)

  5. @Madelin

    Tapirul cred ca se refera strict la valorile “materialismului”: mertzanul alb vs audi de fitze, lantzurile de aur vs vacantze in Caraibe, palate cu turnuletze vs vile de prost gust. Intreberea legitima ramane aia pusa de diligenta: cum s-au obtinut unele si altele. Si trebuie amendate oricare dintre metodele neortodoxe, ca sunt la tigani sau la corporatisti.

    Cred ca atunci cand te afli direct pe scaun in sala la un concert, cu anumite ‘expectations’ directe privind muzica pe care ai venit sa o asculti, atunci

    daca ti se serveste ceva care nu vrei sa auzi [analog cu problema ‘mincatul de spanac’], atunci NU FACI mare filozofie despre ‘ah, uite, ieste ea acolo o problema cu rasimul, si daca zic ceva [huidiesc], atunci X crede ca P, daca nu zic, atunci Y crede ca Q, etc…. ci pur si simplu iti exprimi dezacordul prin huidiala [am mai zis ca si la opera am auzit huiduieli].

    Lumea a DAT BANI sa auda ceva, nu le-a placut ce s-a ‘servit’, si AU HUIDUIT. Simplu.

    Cateodata, a cigar is just a cigar. Si ai dreptul sa o refuzi, iar l aun concert unde esti ‘fortat’ sa ascculti ceva, daca nu ai mana la butonul difuzorului ca sa-l opresti, atunci huidiesti.
    De ce sa complicam, si sa ne acuzam colectiv? [Raspunsul est: pentru ca ‘masochisme oblige!] 🙂

    Imi permit sa citez din tapirul [nu mai siu unde a zis, dar a zic o data]:

    Eu va iubesc pe toti. 😉

    (dar nu va pup, nici in piata independentii, or else… numai de dragul pupatului, adica ‘nu am obsesia armoniei pentru armonie’, ca Arta pentru Arta)

  6. Ba voi porniti de la o premisa falsa, pentru ca au comentat si aici cativa din cei care au fost la concert si au zis de ce au huiduit. Voi vreti sa vedeti rasism si / sau ipocrizie si acolo unde nu e.

    Bine, pe tine te inerveaza ipocrizia de fitze, pe Vlad corporatistii :))
    Iar io mi-am luat mobela dela mobexpert (ca sa incurajez firmele romanesti, sic!) si de la red-white-something, nu de la IKEA, na!

  7. @tapirul

    grrl, o singura precizare: diferenţierea pe clase are substrat mai adânc decat viziunea (naivă) marxistă a diferenţierii strict economice. ţiganii cu palate, politicienii analfabeţi şi corupţi dar plini de “vile” nu sunt consideraţi ca făcând parte din clasa “de elită”

    dvs. ati mentionat (adus in discutie) ‘clasele’ (respectiv elitele, etc.). Eu nu le-am ‘definit’, ci am spus ca o organizare a societatii in ‘clase’ [de orice fel ar fi ele], este ceva intrinsec societatii. O societate ARE mai multe clase/straturi/etc, nu sunt toti ‘cloni identici’ din toate punctele de vedere. Numai juridic avem toti aceleasi drepturi (si indatoriri) – intr-o societate (si ele sunt, intr-o societate ‘democratica’ definite prin ‘consens’, sau de majoritate, prin vot, de exemplu)

    dar nu cred ca discutia trebuie mutata inspre ‘exista clase sau nu’ , dar putem sa o mutam, daca doriti.

  8. @Madelin

    [156.] Ba voi porniti de la o premisa falsa

    Exact!

    Cred ca ar trebui sa-i lasam cu premisele lor false, si sa ne ducem sa bem o cafea – ce frumos e afara! 🙂

    Dar sa plecam repede, inainte sa vina Blegoo! 😉

  9. grrl, io nu combat existenţa claselor (doamne fereşte) ci definirea lor pe criterii strict ce tin de „capital economic” (cum pare a reieşi dintr-un comentar anterior al dvs.)

    madelin, TOCMAI că mi-am bazat argumentul (şi) pe ce au zis aici cei ce au huiduit (dar, nota bene, nu numai pe ce au zis ei).

    întrebarea mai interesantă este, ar fi huiduit la Paraziţii? – io cred că NU. asta ar dărâma toate teoriile cu „mizica de calitate”, „vreau să aud ce am plătit”, etc. din păcate e un contrafactual ce nu poate fi demonstrat încă (poate la următorul concert gogol).

    în plus, eu folosesc exemplul lui vlad ca să generalizez un pic discuţia

    doi, aţi citit vreunu articolul oferit de vlad?

  10. as mai adăuga asta:
    1. cei doi de au comentat aici, gogol şi humpert sau-cum-şi-a-zis, nu sunt neapărat reprezentativi pentru masa huiduitoare (admit, nici cei ce au strigat „ciorule” nu sunt)
    2. nu trebuie să iau de bună, neapărat, ce au declarat ei aici; răspunsurile oamenilor sunt mai mereu afectate de ceea ce se cheamă social desirability bias

  11. @tapirul #136: Aș fi pariat că ai să ceri definiția la orice ofeream ca exemplu…
    :))
    Devii predictibil în reacții – și asta e trist, fiindcă în orice discuție, interlocutorul se poate baza pe reacția ta.

    Serios, dacă CHIAR AI NEVOIE să ți se ofere o definiție a termenului „DECENȚĂ” – sunt sigur că îl poți găsi singur, în ORICE LIMBĂ dorești.

    Faptul că termenul există, indiferent de popor, nație ori etnicitate e o dovadă de universalitate.
    Nu e deloc ceva abstract… dimpotrivă.

    Și da, e ceva care lipsește la românii contemporani.
    Deoarece a fost înlocuită de „manelizare” – termen care cuprinde nu numai factori muzicali, ci mai ales ăia de comportament social.

    Citat:

    „…o aveam şi am pierdut-o, adică ce? azi umblăm în kurul gol pe stradă?…”

    Social vorbind, DA!

    Mahalagioaicele ți-au dat suficiente exemple concrete – ceea ce nu mă miră deloc, fiindcă femeile au un simț mai dezvoltat al decenței. Fiind maidanez, am să dau și eu unul (ușor de exemplificat, la nevoie):

    Un grup de 6-8 țigănci intră într-un butic, împreună cu foo’ 8-10 puradei de vârste felurite… și încep să îndese marfa sub fuste, în acompaniament de gălăgie și țipete – fix ca un stol de ciori care descind în grădina cuiva; după care pleacă, încărcate cu „prada” adunată…

    În exemplul meu, pierderea decenței la nivel de societate nu e exemplificată prin lipsa de acțiune corecțională din partea organelor de ordine ori prin lipsa de legi împotriva unui astfel de comportament, ci prin simplul fapt că o astfel de acțiune EXISTĂ.

    Se practică.

    Iar cei care o practică nu văd nimica greșit în a practica acțiunea.

    Citat:

    „…vreau eu să spun, pe scurt:
“manelizarea româniei” (dacă e să trecem, deocamdată, de întrebările pe care le-am pus, de definiţii) este un fenomen universal, postmodern (asta special pentru pinocchio), care se intâmplă pretutindeni în societăţile moderne…”

    Nu se întâmplă deloc „pretutindeni”. Se întâmplă doar atunci când societatea acceptă ca fiind valide anumite manifestări evident (și cuantificabil) antisociale.

    Citat:

    „…Blegoo întreaba mai devreme de ce clasele superioare dispreţuiesc pe alea inferioare – nu ştiu exact, dar istoria ne arată că stă în firea umană…”
    Aș putea să ofer nenumărate exemple de dispreț manifestat de clasele inferioare față de cele superioare – asta-i tot ceva care ține de „firea umană”?

    Hai, sanchi…

    „Disprețul” nu e ceva care funcționează doar de sus în jos.

    „Disprețul” e strict relatat la pierderea valorilor, la manifestări antisociale, indiferent de care clasă le comite. Țăranii din România – ca o clasă socială – au manifestat un dispreț total față de acțiunile clasei muncitoare/conducătoare/comuniste/activiste.

    Cât despre huiduiala de la concert, e greu să-mi dau cu presupusul fiindcă n-am fost acolo, iar mărturia oculară-acustică (Vlad) e suspectă, din cauza preferințelor personale.
    Dar avansez o idee: huiduiala a fost instinctivă, deoarece prin prezentarea piesei „Suntem made in Romania” s-a tras un semn de egalitate între muzica lui Gogol Bordello și muzica lui Ionuț Cercel. E o egalitate forțată, nenaturală, chinuită.
    Publicul a reacționat instinctiv.

    Fac pariu pe vreți voi că nimeni n-ar fi huiduit la asta:
    http://www.youtube.com/watch?v=9wBGtaKnzJo
    :))) …

    Revenind la articolul la care comentăm… da, suntem penibili în momentul în care egalizăm Gogol Bordello cu Ionuț Cercel.
    Ori… cam asta s-a întâmplat, nu?
    Valorile nu sunt comparabile.
    (desigur, tapirul o să vrea să știe ce-i aia „valoare”. Uite colea: http://www.youtube.com/watch?v=owKcED-xLSI)

  12. @ Blegoo:
    Nu este cu adevarat un raspuns sau o critica; doar o reactie. Nu am nicio calificare pentru a defini decenta. Doresc totusi sa-ti prezint opinia mea. Decenta = echilibru între ce oferi si ce ti se ofera, între ce ceri si ce ti se da, între ce dai si ce ti se cere. Si, în fine, între ce ai si ce ai vrea. Am dezvaluit ceva din partea mea feminina ? :))

  13. blegoo, decenţa asta pe care toţi o cunosc mai puţin tapirul, am avut-o noi românii vrodată? ha? când şi unde? CE am pierdut noi românii, omule? CE am pierdut din cauza ţiganilor cu fuste? acţiunea „există”, zici, şi asta e problema, asta e lipsa de decenţă, decenţă pe care am pierdut-o? adică ce, furtul e fenomen recent la români, adus doar de către ţiganii furători de găini? – hai sanchi

    punctual:
    – nu am susţinut niciodată că dispreţul merge doar de sus in jos
    – exemplele concrete ale mahalagioicelor: casele alea roz? hai sanchi
    – manelizarea de peste tot: ca de obicei, citeşti pe sărite. eu m-am referit la materialism/hedonism/consumerism. tu vorbeşti de ale tale, da, da’ nu le pune în gura mea.
    – „social vorbing DA!” – al clişeu. zic din nou, hai sanchi cu clişeele
    – dispreţul strict relatat la pierdera valorilor şi la fapte antisociale? hai un sanchi ŞI mai mare.

  14. @B.deComp:
    Citat:

    „…echilibru între ce oferi si ce ti se ofera, între ce ceri si ce ti se da, între ce dai si ce ti se cere. Si, în fine, între ce ai si ce ai vrea. Am dezvaluit ceva din partea mea feminina …”

    Hmmm… n-am idee, o să-i înaintez definiția ta tapirului, el fiind însetat de cunoaștere și dornic de stabilire de definiții.
    Da’ legat de ce zici… repet și io:
    „Dă la fiecare după posibilități, la fiecare în funcție dă nevoi…”
    :))

    @tapirul: Eu m-am referit la „manelizare” ca un fenoment strict mioritic. Tu ai lărgit definiția la ORICE SOCIETATE, ceea ce e incorect. Da, facem kaka și pișu’ cu toții, români, țigani, americani, chineji ori norvegieni.
    Așa… și?
    Hedonism, materialism, consumerism: da, unora ne plac chestii materiale. Diferența, așa cum ți s-a mai spus, constă în FELUL în care le obții – la nivel de societate. Unii consumă fără să producă NIMIC (excrețiile nu se pun, deoarece naturalia non sunt turpia) alții PRODUC ceva înainte de a fi materialiști, hedoniști, consumeriști, corporatiști.
    La nivel de România, e acceptabil (social vorbind) să trăiești fără să aduci vreun beneficiu societății; e chiar acceptabil să definești singur, cum vor mușchii tăi, materialu’ dă care ai nevoie. Pe care îl obții… vorba francezilor, „…by any means necessary…”
    Ori… asta e „manelizare”. Asta e „lipsă de decență”.
    La nivel de societate.
    Răspunsurile tale de sanchi, clișee, case și pierdere a valorilor nu le mai comentez, că se vede și din tribune „valoarea” lor.
    :))

  15. @161 Excelente exemple, Blegoo! Doua lumi total diferite reflectate perfect in muzica. Pentru prima pot avea toleranta ( e, totusi lumea hotilor de cai…), chiar respect ( pentru ca omenia si un anumit cod al onoarei functioneaza perfect. Astia fura cai, dar nu te-ar omori, si,daca ti-e foame si le ceri un colt de paine, rup din al lor si-ti dau si tie), admiratie categoric; pentru cea de-a doua lume-manea,doar nesfarsita scarba.

  16. @diligentreader:
    „Lumea hoților de cai…”
    E cam ca lumea mafiei descrise în filmele cu „Nașul”.
    Istoric, întotdeauna a existat un segment de societate care avea ca obiect de activitate chestii ilegale, ori la limita legilor.
    Segmentul respectiv împlinea o anume nevoie, o cerință la nivel de societate.
    O supapă de siguranță.
    Diferența este că segmentele respective NU S-AU PLASAT ca fiind acceptabile – la nivel general de societate. Nici măcar de către reprezentanții lor, ai segmentelor.
    Manelizarea mioritică (privită strict ca fenoment în spațiul carpato-danubian – lăsați-l pe tapirul să exemplifice manelizarea Franței, Japoniei ori Elveției) exemplifică distrugerea unei bariere convenționale, unanim acceptate între comportament ilegal/antisocial TOLERAT în anumite condiții și același comportament ACCEPTAT la modul general de către societate.
    Manelele, în sine, ca fenomen muzical, nu înseamnă nimic. Acceptarea fenomenului, la nivel cultural general al societății însă, e un semn de degradare culturală. Cu toate implicațiile sociale care decurg din acceptare.
    Personal, vizionez manele pe iutub, vizitez saitul „realitatea” și citesc Cancan și Libertatea fix cu aceeași fascinație cu care urmăresc filme gen „două fete și o ceașcă” ori pozele cu „goatze”.

  17. ba nu se vede din tribune nimic, blegoo. ţi-am dat doar nişte răspunsuri în stilu-ţi, să văd cum le digeri. se pare ca nu le digeri bine, o dai cu „nu mai comentez, văd toţi că…” (că ce, chiar?).

    tu amesteci prea des, ţi-am mai spus şi eu şi alţii, miştocăreala a-la-sanchi cu argumentul serios. „kaka şi pişu, da, şi?” gen. la astea io nu mai răspund

  18. Și ca să dau un exemplu de „manelizare” mioritică, oarecum reprezentativă pentru ceea ce înseamnă dispariția noțiunii de „decență”, ofer următoarele poze „dă pă net”:
    http://test.blegoo.com/?p=295
    Imaginile nu-s indecente ÎN SINE – dar devin indecente raportate la oficiul politic deținut de pițipoanca respectivă – care oficiu… mdeah, e reprezentativ la nivel național.
    Totuși… nu s-a șocat nimeni… dincolo de aprecieri gen „ce i-aș trage-o…”.
    Punctul meu este că așa ceva e ACCEPTAT ca fiind NORMAL pentru România (total anormal în restu’ lumii).
    Politic, cultural, social, sexual ori ce mai vreți voi, tapirule și Vlad, care sunteți voi nelămuriți despre „valoare” și ce e ea, valoarea, care este.
    :))
    „sutien”, zic, afirm și scriu!

  19. @ tapirul:

    exemplele concrete ale mahalagioicelor: casele alea roz? hai sanchi

    Tapire, nu joci fair. Io tz-am zis ca-casele alea le-am postat in graba si ca fapt divers.
    Reciteste cu atentie comenturile noastre si gasesti si exemplele.

  20. Blegoo, ala nu e un exemplu. What about Italia si Berlu? ca sa dau doar un contraexemplu.
    Exemplul ar fi fost concludent daca dadeai nu poze luate de paparazzi pe plaja ci interviuri cu pitzipoanca, sa sa vaza ca habarnare de nici unele dar e ministra.

  21. păi, madelin, tocmai îmi ziseşi că le-ai postat de entertainment numa’,cu casele nu-i nici o faza :))) Pur si simplu de entarteinmant :))) am recitit cu atentie comentariile voastre şi nu am găsit nici o referire la nimic, cucasele alea, doar (subtextul) că ţiganii sunt inculţi, chicioşi, fără valoare, etc, argument pe care blegoo l-a preluat – cu sfătoşenia-i tipică – să mă bage pe mine in corzi că uite pricepe toată lumea ce e aia decenţă (and the lack thereof) numa’ io nu. „sanchi-ul” aruncat lui blegoo înseamnă că nu sunt de acord că exemplele alea reprezintă ce zice el că reprezintă. am voie să nu fiu de aocrd, e fair?

  22. Tapirule –
    Fiindcă tu ai drept de admin pe server, lumea n-o să-ți zică ce s-a observat din tribune. Absența evidenței nu reprezintă evidența argumentului.

    Cum ar fi dialogul următor:

    Blegu’: „…Cauza e definită ca fiind “manelizarea” (în lipsă de un termen mai bun, atot-cuprinzător) societății românești.
    “Manelizarea” este degradare, regresie, pierdere de valori comune, universale…”
    Tapirul: „…blegoo, îninate să răspund la restul comentariilor, poti sa îmi dai şi mie un exemplu de valoare comună, universală, pierdută la români in urma manelizării? Ce anume am pierdut?…”
    Blegu’: „DECENȚA?”
    Tapirul: „…decenţa? ce e aia? dă-mi un exemplu, o aveam şi am pierdut-o, adică ce? azi umblăm în kurul gol pe stradă?…”

    Oricine poate să recunoască răspunsul tău ca fiind unul la mișto.
    Aaaa, că dup-aia te întorci și mă acuzi PE MINE de miștocăraie… aia e altă treabă.

    Mai departe, tu încerci să împingi discuția pe plan universal – că vezi doamne, hedonismul, materialismul și comsumatorismul este universale.

    „…vreau eu să spun, pe scurt:
“manelizarea româniei” (dacă e să trecem, deocamdată, de întrebările pe care le-am pus, de definiţii) este un fenomen universal, postmodern (asta special pentru pinocchio), care se intâmplă pretutindeni în societăţile moderne…”

    Diligentreader a spus-o mai bine decât oricine:

    „…Diferenta dintre ” materialismul” corporatistilor si al tiganilor cantati de salamcopilminunegogudelabudesti,etc. e ca primii isi iau mercedesul din munca lor, ultimii din furt, prostitutie si cersit.Manelizarea Romaniei ma tem ca inseamna si degradarea valorilor.Valorile unui popor asezat, obisnuit sa-si munceasca pamantul, sunt inlocuite de ale nomadului, obisnuit sa prade si sa plece mai departe. Prefer snobii corporatisti, care, de bine de rau, muncesc cinstit pentru ce au, si isi doresc o tara, manelistului care azi canta la o masa, si maine baga cutitul in mesean si pleaca la alt birt…”

    Manelizarea e un fenoment strict mioritic – unde pierderea valorilor tradiționale societății e înlocuită cu adoptarea valorilor tipic nomade… LA NIVEL GENERAL DE SOCIETATE.
    Românii, ca etnie, nu-s nomazi. Țiganii sunt.

    Să aduci ca argument:

    „…decenţa asta pe care toţi o cunosc mai puţin tapirul, am avut-o noi românii vrodată? ha? când şi unde? CE am pierdut noi românii, omule? CE am pierdut din cauza ţiganilor cu fuste? acţiunea “există”, zici, şi asta e problema, asta e lipsa de decenţă, decenţă pe care am pierdut-o? adică ce, furtul e fenomen recent la români, adus doar de către ţiganii furători de găini…”

    E rizibil. Ca să nu mai vorbesc de implicația pe care o dai – care ar fi că și românii fură, și că nu e un fenomen datorat țiganilor.

  23. blegoo, tot nu m-ai lămurit ce vrei să zici, cu atât mai puţin că ai avea dreptate.
    mai incerc, deşi ştiu că e degeaba:
    – ce am avut noi românii si am pierdut? ce „valori”? nota bene, nu-mi da exemple de valori ce nu le avem, vreau să le văd pe alea de le-am avut şi le-am pierdut

    – ce legătură are manelizarea asta a româniei (chestie cu care sunt de acord şi pe care am incercat să o pun în context mai larg, darvăd că nu am voie să o fac, că „nu e corect”) cu manelele şi maneliştii?

    io mi-am exprimat teoriile mai sus în termeni clari şi nemiştocari; ar fi…decent dacă ai face şi tu la fel. cer prea mult?

  24. Tapirule –
    Fiindcă tu ai drept de admin pe server, lumea n-o să-ți zică ce s-a observat din tribune. Absența evidenței nu reprezintă evidența argumentului.

    asta e aşa de low că nici restul comentariului nu îl mai citesc, nici în discuţia asta nu mai particip – şi în nici o altă disuţie cu blegoo.

  25. Madelin – dimpotrivă – exemplul meu ESTE valabil.
    Deoarece la nivel de societate, Berlusconi e condamnat, nu admirat – pentru bâlbâielile secsuale recente.
    Nu e imitat, admirat, ori dat de exemplu pozitiv.
    Una din poze nu e luată de paparazzi, ci e poză de studio.
    Alte 2 poze sunt reprezentative pentru mentalitatea vestimentară a pițipoancei.
    Care mentalitate… repet, nu e de condamnat decât în cadrul unei examinări la nivel de funcție oficială, de reprezentant al României.
    Răduleasca nu-i reprezentant al României – deși pozele ei sunt un alt exemplu de manelizare culturală.
    Udrea însă… e altceva. Dacă e acceptabil la nivel politic, atunci probabil e acceptabil și pentru Băsescu să participe beat la vreo întrunire oficială.
    Să dau exemple de „perle” udrești ar fi degeaba… le știm cu toții.

  26. Citat:

    „…e am avut noi românii si am pierdut? ce “valori”? nota bene, nu-mi da exemple de valori ce nu le avem, vreau să le văd pe alea de le-am avut şi le-am pierdut…”

    • Decența de comportament în societate.

    Ar fi absurd să adaog „respectul reciproc”, „standard minim de comportament acceptabil”, „modestie”, corectitudine” și alte bălării d-astea care sunt cuprinse sub umbrela „decenței”.
    Care decență tu spui că n-am avut-o și ca atare, degeaba ne văicărim că n-o avem azi.
    Recitește comentariul lui diligentreader – pentru mine e grăitor.
    Cum am mai spus, argumentul tău cu „… ce bă, nu ne-au învățat țiganii cum să furăm, că știam noi mai demult” e rizibil.

    „…ce legătură are manelizarea asta a româniei (chestie cu care sunt de acord şi pe care am incercat să o pun în context mai larg, darvăd că nu am voie să o fac, că “nu e corect”) cu manelele şi maneliştii?…”

    Ca s-o pui în context mai larg, ar trebui să oferi exemple similare din alte societăți. În lumea civilizată, nu există. Ca să exemplifici cu Somalia, Coasta de Fildeș, Nigeria, Uganda și altele – n-ai decât – dar asta implică punerea României pe același plan… ori nu-s sigur că asta vrei.
    Deci, tu vrei să le ai pe amândouă:
    – Manelizarea e universală în lumea civilizată.
    – România e țară civilizată.
    Eu spun că „manelizarea” – definită ca un fenomen de dezintegrarea normelor sociale acceptabile, există doar la nivel de societăți necivilizate – unde regula puterii înlocuiește regula legii.

    Citat:

    „…io mi-am exprimat teoriile mai sus în termeni clari şi nemiştocari; ar fi…decent dacă ai face şi tu la fel. cer prea mult?…”

    N-am idee dacă tu ai să consideri răspunsul meu ca fiind lipsit de miștocărie.

    ……………………………..

    Citat:
    „…asta e aşa de low că nici restul comentariului nu îl mai citesc, nici în discuţia asta nu mai particip – şi în nici o altă disuţie cu blegoo…”

    Faptul că te enervezi și ameninți cu luatul jucăriilor e doar o dovadă în sprijinul argumentelor mele.

  27. Madelin a zis:

    @ Blegoo:

    Despre Berlusconi, io il cred pe Stefan cand spune ca majoritatea italienilor il simpatizeaza (Stefan traieste in Italia deci crez ca stie ce zice).

    Eu cred că e periculos să-l citezi pe Ștefan ca sursă autoritară în sprijinul argumentului tău.
    Majoritatea italienilor îl simpatizează… care majoritate? Ăia cu care interacționează Ștefan? Câți?
    O mie? Două? Sumedenie?
    Vecinii de bloc?
    Hai să-l întrebăm de drcraciun cum e cu manelizarea Norvegiei, că el trăiește acolo…

    ……………………….

    Casele chicioase SUNT reprezentative ca exemplu de „manelizare” deoarece ele au fost realizate din activități antisociale, fie în Ro, fie în străinătate.
    Adică… furt, jaf, cerșetorie, prostituție, etc.
    Important e că sunt construite în Ro, nu în Franța ori Elveția.
    Așadar, e un exemplu de manelizare.
    :))

  28. In privinta lui Stefan, raman la parerea mea. E o optiune personala.
    Asa nici tu NU ai de unde sa stii ca Udrea e admirata in ro. Si itz zic io ca nu ie!

    Dap, apreciez gentiletea apropo de casele roz.

    iar de drcraciun (ca pricep apropourile), itz zic iar ca ma lasa rece. Mai ales de cand am cetit si comentariul lui Vlad, la WE pe blog.

  29. Madelin… dreptul tău să ai ce părere vrei.
    🙂
    Desigur, n-am cum să știu dacă Udrea e sau nu „admirată”. Cred totuși, că termenul inițial folosit în legătură cu Berlusconi a fost „simpatizat”.
    Asta e ceva diferit de „admirație”, cred. Mulți au avut „simpatie” pentru Bill Clinton – apropo de interna dolofană și rochița albastră… că, deh, oameni suntem, nu?
    Greu să reziști la o purcelușă dornică…

    Dar nimeni nu l-a „admirat” – nici ca acțiuni, nici ca scuze și explicații. Ideea este că la un anume nivel, există chestii care nu sunt acceptabile.

    Udrea n-o fi admirată în Ro… nici măcar simpatizată… dar faptul că ea consideră acceptabil să pozeze în anumite circumstanțe e relevant. Faptul că dincolo de câteva sprâncene ridicate nimeni n-a obiectat e iarăși relevant.
    La nivel de „manelizare” națională.

    Casele roz, violet ori ce-or mai fi… sunt iarăși relevante – ca exemplu de „manelizare” mioritică.
    NU DIN CAUZĂ de stil arhitectural… aia e chestie de gust, preferințe și cultură (întâmplător, mie îmi plac unele „castele” – mai puțin alegerea de culoare), ci din cauză că sunt acceptate de societate DEȘI sursa fondurilor e bine-cunoscută și ilegală.

    Manelele, indiferent de versuri ori mesaj social – reprezintă o susținere culturală a unui anume stil de viață.
    Faptul că iubitorii de manele reprezintă o majoritate în România este iarăși relevant. Dacă n-ar reprezenta o majoritate, de ce s-ar face emisiuni speciale la teveuri, radio și altele?

    Manelele, așadar, sunt o expresie a gustului și culturii majoritare actuale. Care manele… desigur, au fost aduse în societate de țigani. N-am să-ți insult inteligența prin a face o legătură între cultura majoritară și nivelul de civilizație al unei națiuni… am citit deja comentariul tău de mai sus, apropo de experiențe „franceze”.

    Indiferent de argumentele „pro-țigănești” (au și ei cultura lor, trebuie să-i ajutăm, să-i înțelegem, etc) realitatea este că AZI, în 2011, cetățenii români sunt echivalați cu țiganii. Uneori tratați ca atare. În străinătate, zic.
    Ori, eu cred că ăsta e încă o dovadă a „manelizării” României.
    Ne-am dovedit incapabili să diferențiem între români și țigani… între maneliști și români… între țigani și maneliști. Ca urmare, majoritatea a câștigat. Cultural, social, politic.
    Suntem o țară de maneliști – așa suntem văzuți dinafară, chit că tu nu te consideri parte din.
    Dar o să fi tratată ca atare.

    Pe drept ori pe nedrept, lumea vestică vă consideră pe toți purtătorii de pașapoarte românești ca fiind maneliști. Putem să dezbatem inocența manelelor, ca fenomen muzical la nivel de cultură națională până ni se acrește… tot degeaba.
    (io nu-s purtător de pașaport Ro, nefiind român, ci maidanez)

    Dacă privești obiectiv la ultimii 20 de ani de istorie românească, ai să observi o degradare progresivă a țesăturii sociale, a normelor acceptate în lumea civilizată, a contractului social implicit, dacă vrei.

    Nu crezi?
    Întreab-o pe Cora… ori pe grrl… ori pe Ștefan.

    ……………………..

    Nu, nu era nici un apropo de drcraciun… nu sunt chiar așa de subtil, încât să bag goange d-astea. Mi s-a spus ce și cum, nu-s judecător ori avocat și în nici un caz nu vorbesc în numele altora, ori le țin partea. N-am citit nimic nicăieri prin alte părți, oricum subiectul nu mă interesează. L-am dat ca exemplu că era la îndemână, ca locuitor de alte meleaguri. Puteam să mă dau exemplu pe mine, apropo de manelizarea din Havana… mă credeai pe cuvânt?
    Cam la fel și cu drcraciun.
    Faptul că ești rezident undeva nu te face automat expert în chestii sociale de nivel național… asta am vrut să spun.
    🙂

    ……………………….

    Deci… cum e cu mobela? Poze, alea?
    🙂

  30. @Blegoo

    Dacă privești obiectiv la ultimii 20 de ani de istorie românească, ai să observi […]

    Întreab-o pe Cora… ori pe grrl… ori pe Ștefan.

    Eu nu am experienta(sau ‘insight’) necesara sa ‘dau cu parerea’ despre ultimii 20 de ani de istorie românească.

  31. @Gîrrlița (care este ea, politicoasă):
    Io nu mai comunikez cu tine, care ești/sunteți prea politikoasă la persoana 2 plural, zic.
    Ăăăă… mai era ceva… da’ am uitat… fin’că văz cuvântu dă antispam „fluare”… ce dreaq’ e aia? vocativul de la „flaușat”?!?
    Băi, frate … (și surorilor…) acicea e mai dihai decât la zamo ăla pă sait, zic.
    Mă declar depășit ‘telectual, deoarece n-am terminat profesionala la seral, zic.

  32. Casele alea, ca tot veni vorba de ele, sunt mizerabile ca stil athitectural si nu au ce cauta in nici-un oras care se respecta. Intrebati orice arhitect ce parere are. Dealtfel toate orasele lumii CARE SE RESPECTA au reguli stricte in ceea ce priveste urbanismul. Nimeni, dar absolut nimeni nu are dreptul sa construiasca „ce vrea muschii lui”. Intamplator, subiectul nu mi-e strain. Asa cum spuneam la Blegoo, ca sa nu ma repet, vina nu e a tiganilor, ci a societatii bolnave care le-a permis asa ceva.

    Societatea romaneasca a anilor 2000 este, dupa parerea mea, o societate bolnava. Si da, decenta am avut-o! Si bunul simt! Si valoarea! Cladiri din bucuresti construite la inceput de secol sunt date exemple in reviste de arhitectura americane. Daca caut putin in biblioteca, gasesc articolele, le-am pastrat.
    Arhitecti romani sunt recunoscuti mondial, iar noi, in sec. 21 construim case cu turnuletze. Mie una mi-e rusine de asta.
    Sa fiti iubiti.

  33. @ Blegoo:

    Blegoo, pi io sunt de acord. Acuma si Tapirul are dreptate cand spune ca aceasta „manelizare” nu e cauzata numai sau neaparat de tiganii cu fuste. Imaginea romanilor in strainatete poate ca da. Iar romanii decenti se pot lovi de experiente neplacute, din acest motiv.

    Cat despre Udrea (da, ai dreptate, „simpatizat” era cuvantul), sa-tz dau alt exemplu. Roberta Anastase. Se imbraca decent, office etc So what? E la fel de proasta desi e presedinta Camerei Deputatilor. Acuma io ar trebui sa-i ofer ceva simpatie, ca mi se pare ca e ploiesteanca.

    PS
    Mobela abea am comandat-o. Poze peste vo 2 saptamani.

    PPS
    „fluare” -= „floare”

  34. cum spuneam mai sus, „manelizare” este un misnomer care pune – in mod fals si nenecesar dar foarte convenabil- intreaga responsabilitate pe umerii unei minoritati. faptul ca tiganii din romania fura mai mult decat tiganii de aiurea se datoreaza – pe langa caracteristicile culturale proprii – si (as zice, mai ales) mediului in care vietuiesc.

    faptul ca „manelistii” s-au imbogatit furand pe cand clasa medie s-a imbogatind muncind este un factor minor -chiar daca adevarat – in aparitia dispretului fata de manelism. dispretul este mai degraba dictat de o invidie (subconstienta), cuplata cu o admiratie reprimata, si nu indignarea pur morala a omului cinstit in fata furtului. din nou, vorbesc per ansamblu, la nivel de grup – exemplele singulare nu schimba conlcuzia (aia se cheama hasty generalization).

    daca noi romanii suntem „manelizati”, suntem din cauza noastra, nu din cauza minoritatilor etnice. si am fost asa dintotdeauna; exemplele micului Paris, ale decentei si valorilor morale „de alta data” sunt niste fenomene izolate (la nivel sociologic) si, mai degraba, niste reflexe de aparare, nu niste realitati reprezentative. avem, ca romani, o mentalitate balcanica datorata factorilor istorici si geografici pe care nu-i mai discut aici. cititi „O istorie sincera a poporului roman”, mai degraba, si nu istoriile nationaliste scrise in anii comunismului.

    degradarea morala a societatilor de peste tot este un fenomen pe care nu l-am inventat eu. poti citi Fukuyama, de exemplu, „The great disruption”. este posibil (si admit) ca acest fenomen incepe sa se stinga, societatile sa se stabilizeze in vest, dar asta nu inseamna decat ca noi romanii suntem cu un pas in urma – cum am fost intreaga noastra istorie. pierdera valorilor nu este un fenomen singular romanesc.

    situatia nu este, deci, pur mioritica; ce este mioritic este caricaturizarea situatiei, exagerarea manifestarilor ei. si asta se datoreaza, partial, faptului ca noi romanii am tot sarit, istoric, niste etape (cum explica Patapievici); ne-am multumit sa importam, in bloc, tipare de comportament din vest si nu am avut timpul necesar – tihna – sa inglobam si sa internalizam aceste valori si tipare comportamentale noi.

  35. PS: blegoo, comentariul asta si altele care vor veni nu ti se adreseaza si/sau nu raspund comentariilor tale, asa ca le poti ignora in pace.

    PS2: eu cred ca ar fi foarte instructiv, pentru toti, sa citim cu atentie capitolele referitoare la „logical fallacy”, macar alea din wikipedia; mai sunt si alte surse goglabile, gen http://www.logicalfallacies.info/

  36. Nu am văzut palate din alea țigănești în centrul orașului. În schimb am văzut mormane de clădiri cu mult mai odioase, în buricul târgului. Proiectate și susținute de arhitecți celebri, oameni cu greutate, care s-au îmbogățit cu mult peste nivelul de manele.

    Eu sunt un manelist de duminică, și convertit. Nu am fost de la bun început. Cred că tapirul își mai amintește de discuțiile noastre cu cozonaci. Mi-au trebuit 5 ani de rezidențiat în psihiatrie și 3 ani de stat în Rahova/Ferentari ca să pricep:

    1. că nimeni nu e vrednic cu adevărat de un asemenea dispreț, și în niciun caz oamenii simpli, cei cu care împarți tramvaiul zi de zi.
    2. că dușmanul, dacă există unul, e în cu totul altă parte. Dacă ideea de degradare a valorilor
    are vreun sens, ea are loc în cu totul altă parte. Nu la bloc, în Rahova, nici Zăbrăuți, nici în Pantelimon. Acolo e cel mult promiscuitatea obișnuită a sărăciei.
    Dacă vreți vinovați, lăsați o clipă palatele țigănești, acest echivalent arhitectural al manelelor, și uitați-vă la clădirea de lângă Sf. Iosif, care e pe terminate.

  37. @tapirul a zis:

    noi romanii am tot sarit, istoric, niste etape (cum explica Patapievici)

    ce spune Patapievici nu este ‘intelepciunea cea de capatai’, el nu face altceva dacat sa serveasca aceaasi litanie ca ‘uite ce asa ci pe dincolo sunt romanii’, ceea ce face, btw, si Plesu. Daca vreti, si eu pot sa va spun ca sunteti ‘prosti’, ‘inapoiati’, ‘sariti etape istorice’, etc.
    And what? Ce valoare are, sau care este ‘folosul’ predicii de dragul predicii, sau… de dragul de a va instila dvs. sentimentele ca si asa nu sunteti buni de nimic. Duceti-va si stati la colt, pe boabe de porumb [pot sa spun asta si mai ‘maieutic’, daca vreti *ahem*].

  38. Vlad, eu tot te astept sa faci pledoaria aia ca avocat al apararii. A tiganilor, ca despre ei facuram vorbe (nu despre oamenii simpli)

    Altfel, ca o concluzie nu neaparat rotunda, poate ovala: credinta mea este ca un om inteligent, cult si de clasa (in cel mai frumos sens al cuvantului), nu stie ce e aia vanitate, dispret si superioritate aroganta. Fata de nimeni, niciodata. Adica probabil ca nici la nervi (care io sunt descalificata, de ex).

    Cu exemple, si contraexemple, si contraexemple, putem discuta forever. Ceea ce am si facut, dar nu fara sens, zic io.

  39. grrl, polemica asta ar trebui sa o ai cu Patapievici, nu cu mine. fara nici o suparare, dar ce spune el este mai „de capatai” pentru mine decat ce spui tu.
    folosul predicii – fiecare individ trage foloase dupa putinte. si, as indrazni sa cred, intreaga societate ar putea trage un folos de pe urma „predicii”. vindecarea unei boli incepe cu diagnosticul, de regula.

    madelin, eu cred ca faci o confuzie extrem de des intalnita: a avea bun simt (sa definim asa lipsa de vanitate, dispret, superioritate aroganta) nu este NEAPARAT legat de inteligenta, cultura si clasa (nu prea pricep ultimul cuvant, totusi, desi il cam intuiesc). in alte cuvinte, inteligenta, cultura si clasa sunt conditii nici necesare (aici putem argumenta, admit) si nici suficiente (aici am convingerea ferma ca) bunului simt. astea sunt mai degraba pe axe paralele, inteligenta, cultura, clasa si bunul simt. se intersecteaza, evident, dar nu se determina una pe alta.

    parerea mea, evident (daca am putea pune semnaturi la comentarii cum putem pune pe un forum, as pune „parerea mea”)

  40. Făcurăm vorbe nu numai despre țigani. Întreaga Rahovă, romi, români, turci, etc, ascultă manele. Mă refer la locuitorul mediu al Rahovei, nu la ocazionalul „intelectual” rătăcit pe acolo din motive de chirie mică (cum am fost eu).

  41. În cadrul discuției curente, eu am folosit termenul de „manelizare” doar pentru conveniență.

    „Manelizarea” societății românești contemporane nu implică neapărat o trimitere ori condamnare a unui gen muzical.

    Trimiterea lui Vlad la un exemplu de arhitectură („…Dacă vreți vinovați, lăsați o clipă palatele țigănești, acest echivalent arhitectural al manelelor, și uitați-vă la clădirea de lângă Sf. Iosif…”) mi se pare semnificativ, deoarece el pare să nu îl admită ca un exemplu de „manelizare”.

    Ori, eu susțin că ȘI exemplul lui e unul de „manelizare” arhitecturală – deși nu are vreo inspirație țigănească.
    „Manelizarea” societății românești e prezentă în toate componentele: politică, economie, cultură, legislație, religie… și ce mai vrea fiecare să adaoge.

    Prin „manelizare” se înțelege o degradare/pierdere progresivă a valorilor universal acceptate (cu referință specifică la România) în orice societate CIVILIZATĂ.

    Cum ar fi: respectul reciproc, respectul legilor, respectul proprietății private, profesionalismul, decența, moralitatea, etc.

    Termenul de „manelizare” provine într-adevăr de la genul muzical „manele” – unde respectivul gen muzical reprezintă o degradare (în sens de copie ieftină ori plagiarism pur și simplu) a stilului turcesc folcloric.

    Acuma:

    „Manelizarea” României are oarecare legătură cu numărul total de români amatori/ascultători de manele – în sensul îmbrățișării la nivel de societate, al unui stil muzical (și cultural) de calitate dubioasă. Dacă majoritatea românilor (fie ei români, țigani ori turci) apreciază manelele și le consideră de valoare – la nivel național – inevitabil asta se va răsfrânge și în arhitectură, comportament, literatură, dialog, politică și restul.

    Madelin a remarcat (și eu sunt de acord) că Elena Udrea nu e un exemplu de „manelism” românesc doar din cauză de fotografii – cât mai ales ca profesionalism politic. Politica românească e o „manea” politică – profesie practicată de amatori fără talent în meserie.

    În același sens, ceea ce se prezintă ca „intelectualitate” (Pleșu, Patapievici, et al) e doar o manea; o imitație neconvingătoare a unui concept ușor de deosebit de falsul prezent. Sclipici, ștrasuri, aparențe.

    „Manelizarea” e vizibilă și în religie – unde sensul, misiunea și funcția originală a bisericii a fost abdicată în favoarea unui materialism grotesc, împodobit cu zorzoane de cult.

    Sensul termenului de „decență” s-a estompat complect, fiind înlocuit de convingerea că „… e decent dacă zic io că este!” .

    Ironic, „manelizarea” curentă a României se regăsește în filozofia lui Nietzsche:

    „There are no facts, only interpretations”

    În conversația de la acest post, avem 2 curente de opinie:
    Primul, exemplificat de Vlad și alții – care susține în esență că „e frumos și valoros fin’că-mi place mie”. Valorile sunt relative, românii nu-s țigani, doar sar etape de dezvoltare.

    Al doilea curent de opinie, (adică eu) susține că există valori universale, ușor de regăsit în orice societate civilizată. Decența, alea-alea.

    Dacă nu regăsim valorile respective în societatea contemporană mioritică, nu înseamnă că nu le-am avut niciodată, ori că am ales să sărim o etapă, două.

    Înseamnă doar că în prezent am ales valori false, la nivel de societate: valori de societate nomadă – culturale, economice, politice, juridice.

    Din nou, trebuie să subliniez că valorile de care vorbesc sunt ușor de regăsit de către români. Ca exemplu, așa-zisa diasporă românească se „demanelizează” imediat după emigrare (vorbim de cei care pleacă definitiv) și nu are vreo problemă în a îmbrățișa valorile universale.

    Desigur, unii interlocutori vor declara că se practică „rasismul” la nivel de comunitatea țigănească, trecând cu vederea faptul că „manelizarea” curentă are aproape în totalitate elemente de cultură și comportament nomad (facem ce vrem, după noi potopu’, nu ma interesează drepturile tale, doar ale mele, etc).

    Alții vor susține că la nivel de etnie, comportamentul antisocial nu e un monopol al țiganilor; și alte etnii fură, cerșesc, jefuiesc, prostituează, nu se duc la școală, procrează de la 12 ani, etc. Exemplele oferite sunt din categoria: „cutăriță, mare violonist”.
    Personal, cred că la nivel de etnie, țiganii sunt unici – cultural și social.

    Țiganii, indiferent de subgrup, n-au avut niciodată o organizare socială dincolo de nivelul de șatră. Și nici n-au manifestat dorința.

    „Manelizarea” nu e sinonimă cu „țiganizarea”.

    „Manelizarea” cuprinde unele elemente din cultura țiganilor – în general cele adaptabile unei societăți sedentare – dar nu toate.
    Prin împrumutul fără discernământ de elemente, societatea se degradează; faptul că împrumutăm de la americani ori de la țigani nu are importanță.

    „Manelismul” presupune împrumutul fără discernământ, la toate nivelele societății a unor concepte străine.

    „Manelizarea” așadar, n-are treabă cu țiganii decât prin proveniență. Societatea românească actuală e una „manelizată, nu „țiganizată”.

    „Manelizarea” e tot ce-a putut România să ofere, la nivel de societate, după douăzeci de ani de „democrație”.

    O interpretare falsă a conceptului.

    …………………………………………….

    „Tatiţo, unde nu e moral, acolo e corupţie, şi o soţietate fără prinţipuri, va să zică că nu le are!”

  42. Tapire, io nu confunz nimica, cel putin nu in topicul asta, ca deaia am dat exemplul homleshilor de langa blocul meu (care au bunsimt dar nu sunt taman inteligenti, culti si cu clasa). Dar in schimb, in definitiile mele, un om inteligent, cult si cu clasa are BY DEFAULT bunsimt ca altfel ii ziceam destept.

    Da’ mi-ai ridicat o minge la fileu.

    paranteza
    (Cu clasa = cu perfecta buna crestere, cu perfecte nefortzate bune maniere, neostentativi, plin de finetze, gentlemani si gentlewomen)
    inchid paranteza

    Deci.

    Fie clasa C grupul oamenilor complexi (numiti in acest topic „corporatisti”) – cu studii, cu meserii telectuale (medici, avocati, profesori, ingineri), capabili de gandire abstracta, din middle si upper class, cu posibilitati materiale peste medie

    Fie clasa M grupul oamenilor simpli (numiti in topicul asta „manelisti”) – fara studii, cu meserii lucrative (muncitor, tarani, locuitori din Ferentari, Zabrauti si Rahova, cum le zice Vlad), capabili doar de gandire concreta, din clasa de jos, cu posibilitati materiale sub medie sau chiar saraci

    Nota: ca sa apartii unei clase nu e necesar sa indeplinesti toate criteriile pe care le-am mentionat io acolo. De ex profesorii sunt saraci.

    Avem subgrupele:
    C1 – cu bunsimt (de ex inteligent, cult si cu clasa)
    C2 – fara bunsimt (de ex arogantztii; parvenitii)
    M1 – cu bunsimt (ex SaftaNebuna)
    M2 – fara bunsimt

    Io pledez pentru C1 si M1.
    Vlad zice ca pe cei din grupa M sa-i tratez la fel, no matter what. Pi nu poci. Chiar daca nu ii dispretuiesc neaparat pe M2, ceva sentimente negative nu poci sa-mi reprim, ca numa’ Isus iubea pa toata lumea.

    PS
    Pentru ca nu mai traim pe vremea lui Ludovic la 14-lea, cei din grupa M pot accede in grupa C. Prin EDUCATIE si vointza.

    Din C in M, nu stiu.

  43. Io n-am zis să-i tratezi la fel. Eu am zis doar că nu am nimic împotriva manelelor, şi nimic împotriva maneliştilor. Nu am introdus bunul simţ în ecuaţie. Dacă tu, Madelin, îl introduci, înseamnă că eşti de părere că manelele se corelează cumva cu lipsa de bun simţ. Şi ajungem iar la substraturi.

  44. Vlad, ba nu, ca deaia am dat exemplu pe SaftaNebuna!
    (si am mai dat, pe Romica Puceanu, pe Taraf de Haidouks)
    Dar exista manele fara bunsimtz, asta asa e!

  45. @Vlad/198: Dacă ar fi să ridic mănuşa, răspunsul la întrebarea Care e sursa umorului? ar fi nepotrivirea registrului muzical cu cel liric, după mintea mea. E cam ceea ce l-ar face să râdă pe Henry Rollins dacă ar asculta Motley Crue (deşi cu toţii sunt văzuţi din afară sub termenul generic de „rockeri”).

    Care-i sursa nepotrivirii?, anticipez următoarea întrebare. Păi sursa nepotrivirii e statistica: statistic vorbind, sunt foarte rare piesele cu iz de tradiţie ţigănească în care se pune problema pierderii identităţii/sinelui în faţa absolutului (pentru că versurile au noimă).

    Iar dacă trebuie mers şi mai adânc în explicaţie, am nevoie de feedback, să ştiu dacă subiectul interesează pe cineva. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.