Diverse

– Când eram student în stagiul de pediatrie, am învățat să mă strâmb la copiii mici. Era singura metodă prin care reușeam să-i opresc din urlat, atunci când mă apropiam de ei. Când mă trăgeam de fălci, scoteam limba, priveam cruciș și mișcam din urechi, tăceau mâlc. După ce mă studiau o vreme, începeau și ei să se strâmbe îngrozitor, spre disperarea mamelor. Încă mai practic sportul ăsta când mă întâlnesc cu câte un cherubin în cărucior, la vreo coadă. Încerc uneori și cu adulții, dar efectul nu e mereu cel scontat.

– Mi-am dat seama că atunci când traversez strada pe bicicletă, pe pista trasată anume de-a lungul trecerii de pietoni, dacă mașinile nu au roșu, nu am niciun fel de prioritate, chiar dacă semaforul pietonilor sau cel pentru biciclete e verde: ar putea să mă calce și ar fi vina mea. Bicicleta e vehicul iar eu nu sunt pieton.

– Mi-am luat port-bagaj de bicicletă pentru față. După ce am căutat peste tot în București, am găsit la Amsterdam cu 10 euro, unul din ăla industrial, pe care poți să pui și o ladă de zestre. Toate accesoriile de bicicletă sunt MULT mai ieftine la Amsterdam, de ex. în AlbertCuypMarkt, decât la noi. Ca să nu mai zic că pe mine domnii de la Biciclop mă cam intimidează, deși n-aș putea spune de ce.

– Voi ce marcă de pufuleți preferați? Mie Gusto mi se pare cei mai buni, cei simpli.

– E timbilding și eu iar nu mă duc. N-am fost niciodată în viața mea la timbilding. Poate ar trebuie să încerc

– Încep stagiunile de filarmonicii și orchestrei Radio. La Ateneu, azi și mâine e Simfonia nr. 9 de Mahler. Această lucrare, interpretată comme il faut, prezintă un efect interesant: este foarte greu să-ți dai seama când s-a terminat simfonia și când a început liniștea.

About The Author

19 thoughts on “Diverse

  1. 1. bah, m-ati terminat cu mahler! de v’o doo zile numa’ de mahler imi spuneti, toti!
    2. io la biciclu am renuntat. ma omora astia ca pe pui!
    3. mai, vlad, tu ai curaj sa papi pufuleti? pe bune… ce-o sa zica biet klaus, aflat pe meleaguri indepartate, unde pufuletii sunt prohibiti sau se dau la pachet cu crestor, simvastatin, limonada, mers pe jos, gofre, nadusheala etc?

  2. cand traversezi strada te dai jos de pe bicicleta si o impingi.
    normal ca nu ai voie sa pedalezi pe trecerea de pietoni pentru ca te deplasezi prea repede, tasnesti in fata masinilor. deci da, dc te calca pe trecere, tu fiind pe bicicleta, e vina ta.

  3. am vazut, dar care ar fi situatia in care masinile nu au rosu si pietonii&bicilistii au verde?
    probabil verde intermitent la dreapta. caz in care, biciclistul se deplaseaza un pic prea repede si exista riscul ca soferul sa nu-l observe la timp ca sa-i acorde prioritate. de aceea ar trebui sa descalece cand traverseaza, chiar si daca are verde la bicicleta.

  4. Vlad, ai prioritate de dreapta, daca altceva nu se ia in calcul. Asa ca poti trece la semafor pe pista de biciclete indiferent daca te consideri pieton sau vehicul. Eu unul nu am avut niciodata problema asta, mi se pare ciudat ce spui.

  5. in amsterdam treci cu bicicleta cand vrei cum vrei pe ce culoare vrei si nu zice nimeni nimic.
    vladule, da’ cum ai carat magaoaia de cos inapoi in ro?
    si apropo de cos, mie tocma’ ce mi s-a furat cosul de la bicicleta, mama lor de legionar. mi-am luat altul azi si l-am prins cu lacat de cadru.

  6. @împricinat:
    1. Păi e mișto. Eu am ascultat poate un pic prea mult la un moment dat, așa că iau pauză de mahler, dar m-am gândit să vă zic vouă.
    2. Nu renunța, PERSEVEREAZĂ. Dracul nu e pe departe așa de negru cum pare.
    3. Păi pufuleții conțin: 10% porumb, 10% sare și 80% are. Doar sarea e nasoală la hipertensiune. În plus, profit că klaus nu e pe aici să mă urecheze.

    @Dragos B.: prisaisli, mulțumesc.

    @mefisto: în București există un morman de astfel de situații. De ex, zilnic trec pe la trecerea de pietoni ce taie mareșal Prezan pe la Arcul de Triumf. Pietonii au verde, mașinile care vin din dinspre Casa Scânteii tot verde. Bicicletele au doar bandă, alături de trecere și nimic altceva. Menționez că în Franța, în situația asta, bicicletele avea mereu semn de cedează trecerea.

    @MBadragan: păi nu știu dacă bucata aia de pistă se consideră drum, și întretăierea ei cu strada – intersecție, ca să se aplice regulile priorității de dreapta. Problema mea e de fapt dacă e corect să-l apostrofez pe șoferul care nu mă lasă să trec. Probabil că nu e corect.

    @tapire: știu, am citit pe fb. Era un coș frumos, de nuiele, sau din ăla de sârmă? Dacă era de sârmă, nu e pagubă mare.
    Coșul Din A’dam era demontabil și l-am pus în bagaj.

    @B. de Comp: 🙂

  7. Continuare: camerele Marghioalei, străvechi și cu ventile din vremea WW2, începeau să facă figuri, se cam înmuiau. Așa că, fiind ocupat, am lăsat-o la servisul din drum să mi le schimbe ăia. Zis și făcut. A doua zi, când să plec de la serviciu, roata din spate era pe jantă. %$#**@! Am plecat pe jos și m-am întors cu pompa.
    Azi am luat bicicleta de serviciu, o Metropolis pliantă care protestează scârțâind sinistru la fiecare denivelare mai mică. Singura bicicletă pliantă din lume care cântărește cât o motocicletă rusească.

  8. mie bicicletele pliante imi aduc aminte de vaca lui Maicamare (Dumnezeu sa le odihneasca pe amandoua): cand o trimitea primavara pe poiana, Maicamare ii impiedica picioarele din fata, legandu-le unul de celalalt la o distanta de jumatate de metru (sa nu o apuce alergatul si saritul). vaca avea apoi un mers caraghios, cu picioarele din spate mergea maiestuos si rar, in timp ce din alea din fata dadea rapid (ca la bicicleta plianta….)

  9. Pufuletii Gusto cu surprize.

    La timbilding poti sa ai surprize placute.
    De ex sa realizezi ca asistenta aia care te priveste chioras de 5 ori pe zi se inmoaie toata cand o intrebi politicos daca nu vrea un ceai fierbinte sau cand o lauzi pentru cat de fain danseaza pe The Ketchup Song.
    Sau colegul care te crede increzut afla ca te uiti la Tom si Jerry.
    Sau colegu’ mai in varsta cu care ai face peer-review moare dupa Faramita Lambru.

  10. Madelin, surprizele sunt mișto, dar pufuleții sunt mai nasoi decât cei simpli. Ciudat, ar trebui să fie la fel.

    La timbildil, da, luna asta am cochetat cu ideea de a mă duce. Am rumegat-o pe toate părțile și n-am fost în stare să iau o decizie, așa că am făcut ca de obicei, decizia care presupune să nu faci nimic s-a impus de la sine, și nu m-am dus. Poate data viitoare.

  11. @ Vlad:

    Da’ nu rişti să te privească chiorâş coledzii şi managementul, să-ţi iasă vorbe pe la spate că eşti elitist, nemuritor şi rece, să te trezeşti marginalizat şi apoi dat afară pentru că nu te-ai integrat în colectivul de oameni ai muncii? Ă?

  12. Posibil (nu chiar probabil, dar posibil). M-am gândit și la asta. Și a fost un argument împotriva mersului la timbilică. Nu că aș vrea neapărat să-mi pierd slujba, dar dacă ajung să mă duc undeva de teamă că mă privește chiorâș menegimentul, e cazul să-mi revizuiesc foarte atent viața.

  13. Vlad, bravos domnule! Ca daca varianta a doua era sa te duci si sa nu-ti placa, mai bine nu.

    Varianta a treia era sa te duci, sa-ti parchezi bicicleta nu departe de masa, sa scoti masca de plastic reciclat si sa ti-o aplici pe figura pentru vreo 3,4 ore. :))

  14. Parca in Romania e voie sa traversezi si cu bicicleta , ca Vantu pe trecerea de pietoni. Am vazut luna trecuta parca la tv cum tasnise una in fata masinii, dar soferul ar fi fost de vina. Cel putin asa spuneau jurnalistii…….lu peste

  15. @Vlad: exista un serial numit Mental in care in rol principal e un psihiatru …un pic genul tau ….vine la serviciu cu bicicleta :)….de fapt nu am inteles de ce lua roata de la bicicleta dupa el….o metoda antifurt?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.