Azi de dimineață am visat că mă reîntâlneam cu o persoană. Ne mai întâlnisem o singură dată, în urmă cu mai mulți ani. M-am bucurat să o revăd, chiar dacă în fugă; de când nu ne văzusem făcuse multe și se schimbase puțin.
Când visul, înspre dimineață, a început să fie mai strălucitor și în același timp să se destrame, mi-am dat seama că prima noastră întâlnire fusese tot într-un vis, un vis pe care, de atunci, îl uitasem și la care nu mă mai gândisem, probabil din minutul în care mă trezisem.
Și întrebarea pe care o învârt acum în cap, în timp ce învârt lingurița în cafeaua cu lapte, este: oare mi-am amintit un vis vechi, în timp ce visam, sau am visat că îmi amintesc un alt vis?
Întrebarea e oarecum importantă: dacă prima variantă e cea adevărată, înseamnă că visele mele au o continuitate al cărei secret l-am întrevăzut, sunt o viață paralelă, o adevărată viață paralelă de care nu îmi amintesc decât în somn. Dacă a doua variantă e cea adevărată, atunci primul vis a fost mai puțin decât un vis într-un alt vis, și cu asta basta.
Stii ca visezi ca stii ca visezi ca stii… Sau…
Visezi ca stii ca visezi ca stii ca visezi…
Deci totul este punctul de plecare. Dar dupa multe alternante, mai are oare vreo împortanta ?
Între explicaţiile părintelui Cleopa (popularizate de Andrei Pleşu) cum că visele sunt sminteli şi accepţia asiatică a visului ca lume paralelă înclin spre ultima …
Pare cu mult mai plauzibilă!
Este o intrebare retorica sau ne ceri umilele noastre pareri? Caci daca ar fi sa emitem supozitii,ar exista un million de variante pentru care se nasc si alte intrebari:
1. Era persoana din vis femeie sau barbat?
2. O cunosti sau il cunosti in viata reala?
In general,cica daca visam straini,acestia ar intruchipa personaje din viata reala,cu care ne-am intalnit la un moment dat chiar daca nu ne aducem aminte. Visele ,dupa cum cred ca stii se desfasoara intr-o clipita chiar daca avem impresia ca visam toata noaptea. Imi aduc aminte ,parca in Inception,era o poveste de genul asta. Viata paralela nu poate exista decat daca ti-o construiesti cu buna stiinta. Mai pot fi si proiectii ale unor dorinte reprimate ce dau semnale onirice…
Alegerea mea ar fi “mi-am amintit un vis vechi, în timp ce visam”. Nu cred insa ca visele “sunt o viață paralelă de care nu îmi amintesc decât în somn” pentru ca ele sunt influentate si de viata ta de fiecare zi -deci nu e vorba de “viata paralela” decat daca ai DID cred(dar de fapt ai citit o gramada de carti pe tema asta, nu?) Ar fi interesant sa ne spui daca ai vise recurente, care se repeta si chiar evolueaza pornind insa de la acelasi punct de plecare (fie el un eveniment precis sau doar o tema gen “neputinta”). De asemenea, daca ai vise lucide (cand dormi si visezi dar totodata esti constient ca dormi si visezi)…ori daca vreodata ai avut vise ale unor evenimente din viitor (scene marunte dar unice din viata ta viitoare, pe care ulterior le-ai trait si doar atunci ti-ai aminti ca le visasesi candva)…
Ieri, dar fix ieri, sărind din blog în blog în căutarea unei chestii vlădeşti, am ajuns la adresa http://atdoru.blogspot.com. Faptul că pornisem hoinăreala virtuală de la o chestie din Mahala, că numele blogului făcea referire la un anume “Doru”, precum şi stilul vlăguit-preţios al exprimării autorului m-au făcut să bănuiesc ceva… 🙂
Şi, să vezi surpriză! Doru, în comentariul de mai sus, are acum şi blog! Ia fă clic, neamule, şi citeşte – dacă poţi! 🙂
Chestia descrisă de Vlad e oarecum celebră – iar Vlad ştie asta, desigur.
Problema pe care Zhuangzi a plagiat-o de la Vlad se rezolvă destul de simplu. Dacă punem faţă în faţă visul unei singure nopţi şi o singură zi de stare de veghe, sunt de acord că problema lui Zhuangzi este insolubilă. Dar! Dacă observăm că visele formează o serie, şi stările de veghe formează la rândul lor altă serie, cele două interpătrunzându-se, nu se poate să nu observi coerenţa seriei stărilor de veghe (şi faptul că fiecare începe de unde îţi aminteşti că s-a sfârşit precedenta), în opoziţie cu fragmentaritatea stărilor onirice.
Mai mult, în starea de veghe ai acces liber la memorie şi la conştiinţa situării de sine. Îmi pot rechema din memorie, de oricâte ori vreau, cutare episod al vieţii mele. Pot “da banda înapoi” şi pot retrăi (mental) de oricâte ori vreau un eveniment (inclusiv amintirea unui vis). În vis, pe de altă parte, conştiinţa lui “unde sunt” este mult diminuată şi eul oniric este pasiv, ca să zic aşa, neputând controla după voie fluxul imaginilor şi evenimentelor onirice, ci lăsându-se doar purtat de ele.
Eu unul, nu cred că nu-mi e clară distincţia dintre realitate şi vis.
Povestea asta ci visul şi realitatea li se pare unora o temă foarte fecundă, ba chiar una care ţine de filozofia minţii, eventual cu implicaţii majore (şi dă-i şi scrie articole prin reviste “ştiinţifice”, nene!). Mie mi se pare un sofism destul de facil şi uşor de demontat, la fel de subţirel ca varianta nietzscheană a “eternei reîntoarceri”.
Conced, însă, că dacă Vlad chiar a visat ce scrie, atunci e o serie de vise foarte interesantă. Dar eu cred că Vlad din nou se joacă borgesian şi că în loc de cercetare încruntată face beletristică uşurică, de dimineaţă de weekend.
Daca in vis e amintire a unei vieti paralele, se deschide o dimensiune in plus. Eu o prefer pe aia cu calatoria sufletului cand trupul moare putin in somn.Ce atatea paralalisme!
Mie imi place sa visez. Visez cand in culori (imi aduc aminte si acum de culoarea turcoaz a unei mari pe care am visat-o demult), cand alb-negru.
Visez in serial, visez recurent.
Visez ca visez, visez lucid, visez in toate felurile.
Si eu am uneori senzatia acuta ca conosc vrun adevar stravechi (pr)in vise, dar asta mi se intampla si in realitate, atuncea cand am senzatia aia de ‘acush-acush”!
Singurul cosmar pe care il am e ca plec dezbracata pe strazi (sau sunt la closet intr-o toaleta din aia camera-ascunsa-gen ai carei pereti se darama ca sa ramai io expusa). Mai am un cosmarel cum ca se termina hartia igienica 🙂
PS
hihi, Doru e din gasca aia cu dispretuitul lui Plesu, pinguitul si “miercurea fara cuvinte”. N-as fi crezut, orisicatusi.
Eu chiar am avut visul ăsta, și m-am trezit cu gândul de a-l scrie pe blog. Problema seamănă cu o distincție din semiologia psihiatrică, cea dintre amintirea unei halucinații și confabulație, care este o falsă, halucinatorie amintire.
offtopic
Domne’, deci creca e alt Doru.
Acesta cu blog scrie cu pauza dupe virgule.
A.ha!
Offtopic. “Sminteala” lui Plesu e savuroasa. E un portretist cu har si duh cum nu mai exista in literele de azi.
B.deComp a zis:
“Ar insemna ca respir cand dorm e tot aia cu dorm cand respir…” 🙂
doru + diligentreader = LOVE
Eu prefer (de data asta) perspectiva simplă (eventual simplistă) psihologică. Ne amintim cu atît mai bine de ceva, cu cît condițiile în care ne amintim sînt mai apropiate de cele în care am trăit acel ceva. Dacă așa stau lucrurile, de ce nu ne-am aminti în vise despre alte vise anterioare? Și, cu un pic de subiectivism, iată și lumile paralele.
Și da, și eu mi-am amintit în vise de alte vise. Foarte straniu.
Vlad, ce e asta? Ai dat in mintea adolescentilor? Si de ce love cand suntem pe pozitii total opuse? Lui Doru pare sa-i placa Gadea, mie mi se pare la fel de ridicol si nociv cum i se pare lui Plesu. Daca e vorba de love,ei da, il ador pe Plesu, numai ca mi-e teama ca diligentreader +Plesu….
@diligentreader
diligentreader+Plesu = in your dreams, baby 🙂
@Madelin Tocmai d’aia urasc sa fiu trezit brusc. Am dezvoltat o adevarata tehnica de prelungit si reluat vise. Imi iau juma de ora, o ora, din momentul in care incep sa ma trezesc si ala in care chiar deschid ochii, timp in care ma plimb intre vis si veghe, ies in realitate si schimb constient premizele visului (de acord cu A, eul oniric e un pic cam pasiv) si ma intorc sa’l reiau cu noile date. Atunci cind imi iese asta pentru un timp suficient de lung pornesc ziua cu o stare de spirit exceptionala.
MBadragan, asta i-o spui lui Plesu, sper!!!!!Desi eul meu oniric e mult mai activ decat cel care se plimba prin realitate.
@ Dragos B:
O reflexie unica nu-i acelasi lucru cu o reflexie multipla. Dar asta aparent, n-ai remarcat 🙁
@ MBadragan:
“Imi iau juma de ora, o ora, din momentul in care incep sa ma trezesc si ala in care chiar deschid ochii”
Să înţelegem că sunteţi miliardar şi nu aveţi nevoie să mergeţi dimineaţa la serviciu?
@diligentreader Evident ca lui Plesu ii spuneam asta. Doar cu crezi ca mi’as fi permis apelativul “baby” daca as fi vorbit cu tine 🙂
@A. Miliardar nu sint, din nefericire. Dar am norocul sa’mi permit sa ma trezesc cind ma taie capul in cele mai multe zile. Se mai intimpla si exceptii da’ le evit cit pot de mult 😀
Arghhh… iar am semnat cu id’ul nepotrivit. A se citi MBadragan in loc de BadDragon 🙂
Exact.
Eu intotdeauna ti-am citit numele “Bădrăgan”.Acum vad ca se citeste altfel :))
@ B.deComp:
Pai era o reflectie de pârş, adica o suma de reflexii multiple, e drept ca nu prin oglinda ci din Tara Minunilor dar asta, aparent, n-ai remarcat. 🙁
Nu, nu exista nici un “ă” in nume. Stiu, pare mai usor de pronuntat (habar n’am de ce) cu “ă”.
Iar BadDragon este doar rezultatul unei alte citiri gresite a numelui, de data asta ceva mai de inteles dat fiind faptul ca eroarea a apartinut unor japonezi. Dar… ce sa’i faci? Unele erori ne convin 😀
@ Dragos B:
Tu iesti ? http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/27306/mihai-morar-si-a-tras-pars-de-companie. Caveat Blegum 🙂
Voi cu visările… io cu lătratu’… fiecare cu ce poate.
@ Blegoo:
Daca erai si tu mai de… rasa…
http://hostpicture.eu/di-T7X5.jpg
@ MBadragan:
da’ de ce nu MadDragon?
@ tapirul:
Poate din cauza lui Dr. Mad :)))
@ tapirul:
Da, sau BeauBragă. Sau VreauLogan. Sau MăiDragă!
B.deComp a zis:
Neah, aia e nefăstuică. Io-mi iau nefastă.
B.deComp a zis:
Ăla e un văr tolomac, de peste deal; io sunt cunoscut după țipetele delicat-feminine emise de fete, femei ori domnișoare… ca băgând botu’ exact la țintă… nu la elasticu’ chiloților.
Vorbesc serios.
HAM zic.
@ Dragos B:
Sa viti iubiti !
PS Prietenul Alexandru Papilian este si el invitat ?
Fascinant… (pentru mine) …. cum vă tot jucați cu cuvintele, precum maidanezii cu copiii… ori ologii cu iepurii.
Snif, cum ar zice Pif.
@ B.deComp:
B.deComp a zis:
Muuuuuuuuu!lt de tot!