Cele două vise

De ani de zile, sunt vizitat din când în când de același coșmar și de același vis frumos. Visul frumos vine mult mai rar, ca toate lucrurile bune. Dar, spre deosebire de coșmar, povestea din el e mereu alta, un singur lucru e constant: cartea perfectă. Visez cartea perfectă. Nu îi visez conținutul, așa că nu știu ce scrie în ea. Cum se întâmplă de obicei în vise, visez o senzație aparte, și în jurul ei mintea mea construiește, de una singură, lucrul care explică cu gradul cel mai mare de plauzibilitate senzația. Și lucrul ăsta e cartea perfectă.

Am visul cel frumos de mult timp, dar de abia acum câteva zile l-am auzit pe Amos Oz zicând că un roman e ca o căsnicie – vorbind din punctul de vedere al scriitorului. Funny you should say that, m-am gândit atunci, pentru că senzația pe care cartea perfectă mi-o lasă în minte seamănă foarte mult cu alta, pe care toți o simțim din când în când: cea de îndrăgostire.

Să nu fii scris încă o carte e ca și cum ai fi îndrăgostit. Cartea perfectă din vis – numai obiectele îndrăgostirii sunt perfecte – nu are încă un autor. Aș vrea să fiu eu acela, dar e probabil să nu fiu, caz în care dragostea mea rămâne neîmplinită. Să luăm însă posibilitatea îndepărtată ca eu să devin autorul cărții din lumea sensibilă: în acest caz, va trebui să o scriu, să o trag în realitate, să am o relație cu ea.

Concluzia acestui post este că nimeni nu poate scrie cartea perfectă. Și un corolar: o carte imaginară e mai bună decât una reală, ceea ce constituie o gravă lovitură adusă argumentului ontologic.

Coșmarul. Vi l-am mai povestit, cel în care merg pe aleile unui parc frumos, cu un lac în mijloc, și lacul se umflă, și aleile sunt invadate de apă neagră. Că, până la urmă, asta are un om mai bun de povestit: un coșmar și un vis frumos.

About The Author

11 thoughts on “Cele două vise

  1. Gandind asa, nu meriti nici cartea perfecta, nici femeia perfecta. Barbatii, in general, reusesc sa aiba ce nu merita. Esti un exemplu destul de bun.

  2. a contempla..iata pina unde se poate ajunge..ar zice nichita.
    pe de alta parte, dawkins e convins ca dumnezeu isi poate permite sa nu existe..
    si-atunci, cu ce ar fi incompatibila o carte perfecta?

  3. cu un fisier pdf citit pe mobil:)

    p.s. Ieri a zis la radio ca cica a cazut bucfeis in toata europa dar n-am simtit. Cind a cazut mahalaua mi-a trecut imediat un junghi prin inima si mi-am zis soro, a inceput revolutia!:)

  4. Dom’le, eu citesc deja de câțiva ani exclusiv în format electronic, de pe mobil. E o barbarie, știu, dar în felul ăsta nu-mi deranjez fetele noaptea cu lumini aprinse, sunt eco (nu distrug pădurile încurajând producția de hârtie), fac mari economii, pentru că formatele electronice sunt mult mai ieftine (eu de ex mi le permit mai ales pe cele gratis) – de fapt ultimul e motivul cel mai important.
    Și o carte perfectă este obligatoriu independentă de suportul ei, adică perfecțiunea ei nu e dependentă de hârtie, că altfel n-ar fi perfectă.

  5. zici ca perfectiunea unei carti trebuie sa fie independenta de suportul ei, hmm, atunci macar ar trebui ca suportul ala care-o fi el sa aiba un parfum discret de biblioteca, sa fie moale la pipait si sa fîșîie cind intorci pagina:)

  6. E ca și cum ai spune că Dumnezeu are neapărată nevoie de miros de tămâie, gust de colivă și de o voce nazonată intonând Doamne Miluiește.

  7. haiti, ‘mi’a’sei aminte că blegoo m-a amenințat că mă face fărâme în discuția despre kindle versus papirus, da’ văd că s-a dat la imed. sau pe unde o mai fi fiind.
    lektor, alea se pot aranja electronic 🙂 și fâșâit, și miros, și textură.

    nu e o barbarie, vlad. sau mergem din barbarie în barbarie, de la plăcuțele de lut la papirus și hârtie. pro-hârtiacii se comportă ca și cum cartea pe hârtie e naturală, precum constanta pi sau numărul lui euler. îmi aduc aminte de o replică dintr-un film cu meg ryan, căreia frică fiindu-i de avioane, justifica “I prefer to travel as nature intended: by car”

    PS: da, mi-au deactivat tot domeniul pentru că pusesem o poză cu șuncă ce nu era a mea într-un post despre sarmale….

  8. hehe, auzi acolo, pro-hartiaci.. Eu m-as numi mai degraba pro-hîrtist.

    si zi asa, a gasit cia sarmalele?:)

  9. “corolar” – iata un cuvant peste care dau mai rar

    Incearca sa pictezi visele, eu am gasit interesante imaginile cand am incercat asta

  10. tapirul a zis:

    PS: da, mi-au deactivat tot domeniul pentru că pusesem o poză cu șuncă ce nu era a mea într-un post despre sarmale….

    din cauza postului pastelui.
    sau providerul e musulman. sau evreu.
    anti-spam este… ‘ham’.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.