Cum să faci chestii

În ultima vreme, nu mai fac chestii. Adică, nu mai pot iniția o acțiune. Despre lucrurile noi, nici n-ar mai trebui să vorbesc: m-am apucat din vara trecută de școala de șoferi, și încă n-am permis. Și nici nu mă văd încercând să mai dau examenul ăla, zilele se scurg și numărul lor nu este infinit.
La fel și cu trasul de fiare. Patru ani am tras de fiare, de pe vremea când mergeam cu Nusitatu și K. la sala lui Nea Sandu, din Ferentari. M-am oprit acum 2 luni, și nu mai reușesc să mă apuc din nou. Îmi ia toată energia să mă hotărăsc să mă îmbrac, să-mi pun echipamentul în geantă, să mă urc pe bicicletă și să merg la sala din spatele spitalului Colțea, unde ajung în 6 minute. În fața intrării, mă apucă o lehamite uriașă și mă întorc acasă. Poate și pentru că e foarte nasol să mergi la sală singur, nu știu.
So there you have it, cum zic englejii: am ajuns într-un moment al vieții în care nu mai fac lucruri noi, și încep să nu le mai fac nici pe alea vechi. Poate ar fi cazul să ies la pensie.

About The Author

9 thoughts on “Cum să faci chestii

  1. :)) Stiu cum e… si pe mine ma apuca asa… cateodata de imi vine sa las tot si sa ma asez in fund ca nici de plans nu mi-s in stare (atat de trist, stiu) si sa zac acolo ca un pui rebegit. Eu cred ca imbatranim :)))

  2. Intradevar cu sala sunt la fel, nu-mi vine sa pornesc la drum singur, insa o sugestie, poate toate lucrurile astea care nu prea iti vin sa le mai faci, sunt dintr-un motiv de sanatate 🙂 ocupa`te putin de energia din tine si s-ar putea sa-ti revii!

  3. pai si cu facutul chestiilor cum ramane? titlul asa promite, tu, cititorule, ai sa inveti de aici ‘cum sa faci chestii’. nu de alta, dar nici eu nu am mers la sala azi. si nici ieri. si nici cartea pe care am inceput-o duminica trecuta nu am terminat-o, desi avea DL ziua de luni. cand da, macar am fost la sala.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.