Nu-mi ascult niciodată inima
Inima e un animal speriat
Vrea să fugă, să se ascundă
Să nu fie singură
Nu-mi ascult nici rațiunea
Rațiunea e slabă și fudulă
Nu are decât gânduri împrumutate
Puterea ei e minciuna
Mi-ascult păsările cum țipă
Bondarii cum bâzâie
Înăuntru sunt demonii mei
Îngerii sunt cu toții afară
Frumos