Categorie: Pelicano solitudinis

De ani de zile, sunt vizitat din când în când de același coșmar și de același vis frumos. Visul frumos … Continue reading „Cele două vise” →

Pentru că ninge neașteptat și e prea târziu ca să mai iau autobuzul, așa că ajung plin de noroi la … Continue reading „Ador 1 martie” →

La prima vedere, asta nu sunt zile bune de stat în București. Bălți uriașe peste tot, banchize murdare, gheață care … Continue reading „Marele cenușiu” →

Într-un comentariu al postului precedent, Domnul Lekktor ne promite o demonstrație a paradoxului M.l.Ș.c.M., care a chinuit generații de matematicieni, … Continue reading „Problema Mumei lui Ș. c. M. (guest post lektor)” →

Înotam ieri printre nămeții din București, înjurând pe mașiniștii parcați pe trotuar, murind de dorul bicicletei, când dintr-o dată m-a … Continue reading „Ultima dată” →

În absența dictaturii scoarței cerebrale (care deocamdată e ocupată cu terabiții de informație pe care trebuie să-i înghită), un bebe … Continue reading „(Untitled)” →

Astăzi m-am dus până la DGASPC cu bicicleta. Am luat-o pe calea Buzești, unde au apărut niște piste ciclabile reale, … Continue reading „Legea junglei” →

Cică, la vârsta asta, principala activitate a zilei ar fi visatul. Mai toată ziua dorm, iar somnul e alcătuit mai … Continue reading „Ce visează bebelușii” →

… un titlu. Serios acuma, îmi trebuie neapărat un titlu. Nu pot spune pentru ce e, este un secret ENORM. … Continue reading „Dacă puteţi şi aveţi posibilitatea, daţi-mi şi mie” →