Epitaf, precum şi o diată

Rămăsesem dator cu o leapşă de la Merimeriquitecontrary, chiar de multişor, dar după aia a început mutarea, etc. Piticii lui Meri mă întreabă ce mi-ar plăcea să mi se scrie în epitaf, când m-oi strămuta în ţintirm. Sincer, nu prea sunt sigur, dar azi de dimineaţă, în tramvai, am inventat asta:

“Urmaşilor mei Stroeşti
Las vouă moştenire
Nişte vin de stafide
Şi o mare neştire.”

Ar merge şi “…marea în neştire”. Cum o fi. Acuma, m-am gândit şi io la o leapşă. Dacă aţi fi Neagoe Basarab, ce învăţături i-aţi lăsa în scris fiului dumneavoastră Teodosie? Mă rog, nu e neapărată nevoie să vă imaginaţi Neagoe Basarab, merge şi Rudyard Kipling, sau vă puteţi imagina că sunteţi chiar dumneavoastră înşivă.

Deschid eu o listă provizorie:

“Dragă fiule,

Nu te supăra pe oameni. Nici în gând, nici chiar când te înghesuie rău în tramvai. Ci mai bine înduioşează-te, că sunteţi în acelaşi tramvai.
Pe cât poţi, întârzie la întâlniri, căci în răstimpul întârzierii multe lucruri interesante ţi se vor întâmpla.
Ceteşte cărţi multe, pe care să le alegi cam după aceleaşi criterii după care o să îţi alegi iubitele (despre acestea din urmă, n-am a te învăţa, că doar semeni cu mine.)
Fă sport, mănâncă legume, spală-te pe dinţi.
Nu lua hotărâri mari, lasă să te ia ele pe tine.
Îmbracă-te frumos, dă-te cu parfum, apără-i pe năpăsuiţi, nu omorî gândacii că şi ei sunt oameni.
Aspiră la toate neamurile lumii, ca şi când ai fi unu din oricare din ele, şi peste tot să fii o calfă bună şi nefudulă.
Nu-l vorbi de rău pe tac’tu.”

Cui să dau ieu leapşa, asta din urmă, cu Neagoe? Păi:
– lui Meri
– lui Gavagai, deşi cultul său nu are un Fiu, nici eu n-am încă, aşa că poa să-şi imagineze
– lui Scrintin, tiens.
Zazei, se-nţelege.
– lui absolut cine vrea, îmi cer iertare că nu nominalizez, oricum ar fi foarte interesant, le colecţionăm pe toate şi facem o carte groasă pe care următoarea generaţie, dacă are vreun pic de minte, să o ardă în piaţa mare.

I-aş mai da-o ieu şi lu’ Ştefan, da’ ştiu că nu prea răspunde la lepşe, lu’ Tapiru, că poate îl conving să go public, luLulu da ştiu că e tare ocupată că pleacă în alte ţări, etc.

About The Author

15 thoughts on “Epitaf, precum şi o diată

  1. se poate invataturile lu gavagai pentru Pisicu? c-aproape nu pot sa-mi imaginez c-as putea avea un fiu. sau pot, da mi-l imaginez asa de ciudat ca-i pacat de el sa-l creez si sa sufere toata viata si sa ma urasca si sa se faca antidumnezeu

  2. Gavagai, se poate şi învăţăturile lui Pisicu către Gavagai.
    Zaza, bineînţeles, să mă iertaţi, am modificat şi postul!

  3. “Aspiră la toate neamurile lumii, ca şi când ai fi unu din oricare din ele, şi peste tot să fii o calfă bună şi nefudulă.”

    Masonule… 🙂 :p

  4. Pana acm cred ca mi se confirma ca esenta caracterului norvegienilor sta in aceste doua lucruri:

    1. Jante lov http://en.wikipedia.org/wiki/Jante_Law

    2. Epitaful cel mai des intalnit aici: “Takk for alt” (multumesc pentru tot)

    Mai e si pasiunea pentru ski si senvisul de la lunch-ul zilnic numit “matpakke” si “dugnad” (muca colectiva voluntara intre vecini si prieteni) si insularismul caracteristic si, poate si faptul, ca aici chiar ca nu sunt obisnuiti sa tina usile deschise pentru doamne si nu din cauze de feminism, dar asa sunt ei, si de cate ori tin eu o usa deschisa pentru cineva care vine mai din urma si astept un pic ca sa nu las usa sa se tranteasca in fata lor, sau deschid eu usa activ pentru o femeie sau chiar un barbat sa intre el inaintea mea, primesc mereu aceleasi multumiri efuzive, chiar si recunostinta sincera si o usoara uimire ca le acord atata atentie (desi eu o fac doar reflex !) si mereu toti imi zic Tusen takk (mii de multumiri) sau Takk skal du ha (sa ai si tu multumire) si chiar se inrosesc un pic uneori, adevarat impresionati.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.