Odată ce-ți intră un gărgăune în cap… e greu să scapi de el.
Mie mi-a intrat d-aici:
http://lebada.wordpress.com/2011/09/21/miercurea-fara-cuvinte-sa-ne-amintim-de-dumnezeu/
Ar fi ieftin să ridic subiectul ortodocsiei de rit răsăritean… ce e biserica ortodoxă și ce vrea ea de la noi.
“Căcălău Măria Ta” (vorba lu’ Kogălniceanu) de posturi anti-religioase prin internețul mioritic.
Problema e diferită.
Diferența între “credință” și “religie”.
Poți să îndeși “credința” în “religie” oricând – se practică zilnic.
Dar e dificil să lipești “religia” în “credință”.
Problema e una de confuzie de termeni: “credința” nu-i tot aia cu “religia”.
Religia implică ritualuri, cântece, chițibușuri.
Chestie de organizare.
Nu că e ceva rău… în sine… organizarea.
Precum o armată… o oștire religioasă nu se poate baza pe “credem fiecare ce vrem fiecare…”.
Nu nene… trebuie să credem fix ce se dă de la comenduire.
Să postulezi o credință bazată pe “fiecare cu aia a lui și toți cu aia a mă-sii” e o rețetă de zăpăceală socială, cred eu.
Revenind în spațiul mioritic… carpato-danubian… eu remarc o confuzie socială:
1) Democrația e egală cu Anarhia.
2) Credința e egală cu Religia.
3) Și tot așa…
De la politică la economie… și de la intelectualism la sfertodoxism.
Suntem incapabili să definim ce suntem.
Ca să definești ce ești… trebuie să ai o credință… în ceva; în tine, in ce zice Băsescu… în ce se propovăduiește de la Mitropolie.
Credința te definește.
Noi n-avem.
Credință, zic.
văz că blegu a dezertat.
din punctul meu de vedere, credința poate fi definită în cel puțin două moduri: un mod mai concret, descriptiv/cauzal (“cred că românii sunt proști”, “cred că consumul de iaurt fără grăsimi duce la sănătate mai bună”), de regulă exprimat prin “cred că” și altul mai puțin concret, evauativ, care implică niște judecăți de valoare (bun/rău); ăsta este de regulă exprimat prin “cred în”: “cred în conviețuirea pașnică a raselor umne”, “cred în bunătatea oamenilor din orașul meu”
senzația mea eeste că blegu a definit, încă de la început, “credința” prin a doua definiție și, mai restrictiv de fapt, doar prin aspectele ei pozitive (“bune”); de aceea “cred în bunătatea umană” este, pentru el, o credința, pe când “cred în răutatea umană” nu este.
chestia este că întotdeauna avem dreptate într-un raționament circular în care încercăm să demonstrăm un lucru pe care l-am definit ca premiză (nu neapărat explicit) încă de la început. cam asa:
– [fapt]: românii cred în lucruri negative;
– [de demonstrat]: romanii nu au credinta
– [premisă nespusă]: credința în lucruri negative nu e credință;
– [concluzie (infailibilă)]: românii nu au credință
– [QED]
– [anexa]: nu sunteți de acord cu mine? – asta pentru că sunteți niște mioritici, și tocmai am demonstrat asta
@[All]:
Păi, propusesem deja o definiție (banală), cu niște zeci de mesaje în urmă: credința (faith, belief) e o idee nesupusă evaluării critice. E adevărat că, pentru a caracteriza o credință drept “pozitivă” sau “negativă” mai trebuie adăugate criterii.
@Blegoo: eu n-am nimic cu credințele, cum (poate) ți s-ar părea dumitale — chiar am unele personale. Eu doar spun că mulțimea credințelor nu caracterizează complet un individ (pentru mine “definiție” însemnând “caracterizare completă”). Poți să-mi dai un exemplu de un om despre care să nu pot spune nimic în plus care să nu izvorască dintr-o credință de-a lui? Dacă da, atunci eu am greșit.
tapirul a zis:
N-am dezertat deloc, doar am treabă, plus că nu-i genul de subiect la care să vorbesc fără să gândesc.
CST-Link a zis:
Păi… Eric Liddell, nu?
Altfel, cam agreasem cu definiția ta.
………….
Voi reveni – da’ faptul că nu-s aici nu trebe să vă descurajeze din gândeală.
:-))
pai vedeti cum incep sa difere definitiile? “o idee nesupusă evaluării critice.” nu este cum as defini eu credinta. nu’s daca chiar exista “idei nesupuse evaluarii critice” (sau poate nu inteleg eu ce e aia evaluare critica – daca te referi la evaluare critica obiectiva de tip metoda-stiintifica, intram in alte definitii), sau poate trebuie elaborat. credinta ca dieta low-fat e buna pentru sanatate este supusa evaularii critice? de catre cine? de catre posesorul ei? – nu prea.
“credintele” noastre de zi cu zi sunt bazate pe delegarea acestei responsabilitati (a evaluarii critice) catre “specialisti”: studiul ics si igrec din universitatile ics si igrec spun ceva, si lumea ii “crede” (nu sta nimeni – nici nu poate – sa repete experimentul acasa).
ceea ce ma amuza pe mine, de fapt, este ca “credinta” in stiinta si rezultatele ei este, pentru omul neimplicat, “de pe strada” foarte asemanaotare cu credinta in dumnezeu (credinat de natura religioasa)
eu as defini credinta astfel: un set de opinii/convingeri/cum-vrem-sa-denumim in a) cum este lumea (“pamantul e rotund”, “americanii sunt spalati pe creier”, “daca incerci, reusesti!”) si b) cum ar trebui sa fie lumea (‘ar fi bine daca ar fi pace pe pamant”). a) si b) se suprapun, partial, peste ce delimitam eu un comentariu mai devreme. tot in definitia mea credinta nu este definita de valoarea morala, bun-rau, a continutuli ei (desi continutul poate fi categorisit drept bun-rau). aidcatelea eu nu zic, precum blegu, ca credinta in ceva negativ nu este credinta.
engleza cred ca are semantici mai clare, beliefs, faith – care nu’s tot aia
@Blegoo/153:
🙂
Eric Liddell avea 1,73m. (Ok, bagatelizez, dar, în continuare, asta subliniază ce vroiam sa spun.)
@tapirul/153:
Într-adevăr, trebuie elaborat. După mine, evaluarea critică încetează atunci când persoana care “prestează” încetează să modifice/să ajusteze ideea; asta poate fi pentru că nu găsește împrejur decât confirmări ale ideii respective. Iar când realitatea oferă situații (aparent) contradictorii credinței respective, prima reacție nu e revizuirea ideii, ci introducerea de noi variabile care să “conserve ideea.”
Mie mi se pare, de exemplu, că Pauli a postulat existența neutrino-ului tocmai în virtutea credinței lui în legea conservării energiei.
Sau: ideea de divinitate unică, atotputernică, bună și milostivă nu poate supraviețui experienței cotidiene, deci trebuie introdus Diavolul care să acopere restul de cazuri.
inainte de-a ne lansa in speculatii de valoare hai sa mai citim o data concluziile autorului acestui post:
‘De la politică la economie… și de la intelectualism la sfertodoxism. Suntem incapabili să definim ce suntem. Ca să definești ce ești… trebuie să ai o credință… în ceva; în tine, in ce zice Băsescu… în ce se propovăduiește de la Mitropolie. Credința te definește. Noi n-avem.
Credință, zic.’
revin si zic, repet adica la rindul meu: manipulare curata, o insiruire de clisee contradictorii scrise cu singura menire de-a produce 156 de comentarii.
Caci eu n-am. Credinta, zic.
hehe, ideea era 200 de comentarii, da’ daca ne straduim un pic, poate le facem. :))
Blegoo zice:
ete na.. da’ când ai scris ghestpostul nu gândiseși? n-aveai nește definiții în cap? ai avut suficent timp să definești, dacă voiai să definești, in osutacinjde comentarii.
cum zice conu caragiale, a se scuti, nu mai credem d’astea
tapirul a zis:
În general, eu agreez cu poziția ta de încerca să definim conceptul despre care vorbim.
Problema devine atunci când reduci concepte la analiză semantică – i.e. – ce-ai produs mai sus.
Ori… nu mi se pare corect, filozofic vorbind.
Articolul meu nu se dorea atotcuprinzător ori definitoriu – am spus deja că n-am o definiție clară.
În concepția mea… “credința” e imposibil de definit cu precizie totală; conceptul aparține unei anume categorii, dintre care pot face parte “onoarea” ori “pornografia”, ca să dau exemple la îndemână.
“Credința” la care mă refeream eu în articol e la nivel absolut, deasupra “credinței” religioase, politice, ori ce alte parfumuri de credințe or mai fi ele.
Nimeni nu poate defini “pornografia” – deși oricine o poate recunoaște ca atare, când o vede, ori o citește, ori o aude, ori o experimentează prin alte simțuri.
Credința – ca și “rațiunea” (chiar… aia ce mai e?) e parte integrantă din spiritul uman (ăla ce mai e?).
Credința NU poate fi negativă – ar fi o contradicție totală. Da, credința poate conduce la rezultate negative – dar asta e doar o dovadă a faptului că avem putere de a decide ce facem cu credința.
Pol Pot avea o credință totală într-o Cambogie mai bună – dacă n-ar fi avut, nu ajungea nicăieri.
Că ce-a făcut el cu credința lui… aia e altă poveste.
Dar credință avea!
Deci, concluzionez că CREDINȚA nu se poate defini la modul la care tu încerci să forțezi discuția.
E periculos, cred eu (!) , să încerci să definești chestii.
Hai să zic… să definim “masă”; e ceva cu patru picioare? Cu șase? Ceva la care mănânci? E rotundă? E pătrată? E de lemn?
Recunosc că e folositor să definești chestia despre care vorbești (definesc în contextul discuției termenul de “masă” ca fiind acea piesă de mobilă, cu 4 picioare de lemn, folosită la pus farfuria de ciorbă pe suprafața superioară – orizontală – nu mai mare de 1 metru jumate pe 2 metri jumate, lăcuită cu baiț…etc, etc…. etc) dar numai în cazuri specifice.
În contextul articolului meu, definiția credinței nu e (neapărat) necesară; da, am cerut definițiile fiecăruia, dar am făcut-o în ideea de a forța lumea să gândească la concept, nu ca să ne batem în definiții. Chiar așa fiind, am citit păreri care m-au făcut să gândesc: “…băh, e și asta o chestie…”.
Am fost suficient de curios să caut definiția de “credință” dată de alții.
Orice serci “definiția credinței” te duce la bălării religioase:
http://www.tlp.ro/2007/12/definitia-credintei.html
http://www.4shared.com/audio/IvJ8HHin/Definitia_credintei.html
http://twitpic.com/6zoyby
Devine evident că pentru români, termenul de “credință” e doar ăla religios, creștin-ortodox; e posibil ca în limba română termenul de “credință” cu o treaptă mai sus să nu existe.
Eu la genul ăla de “lipsă” m-am referit când am spus că românii n-au credință.
Nu fiindcă n-ar fi capabili;
Doar le lipsește conceptul.
…………………..
La un nivel personal… consider necinstit atac gen: “…ai avut suficent timp să definești, dacă voiai să definești, in osutacinjde comentarii. cum zice conu caragiale, a se scuti, nu mai credem d’astea…”
Aș zice că: “…dacă tu nu crezi în mine… io cred în tine!…”
N-am terminat! Amânați serbarea de sfârșit de post!
Că nu mor câinii când vor caii! (ori tapirii)
tapirul a zis:
Să bag cu bold… ca să se indexeze:
…engleza cred ca are semantici mai clare, beliefs, faith – care nu’s tot aia…
Defiițiile diferă din cauză că definiția TOTALĂ, EXHAUSTIVĂ și FINALĂ a termenului e ceva imposibil de definit.
Exemple de credințe la nivel mioritic:
• Cred în Băsescu.
• Cred în PDL.
• Cred în Sfânta Paraschiva.
• Cred că țiganii trebe exterminați.
• Cred că politicienii e hoți.
• Cred că vameșii ia șpagă.
• Cred că România e de kkat.
• Etc…
Toate credințele mioritice enumerate mai sus sunt la nivelul trivial de “credință”.
“Io cred că ejti prost!” fiind esența credinței mioritice – aplicată la orice nivel.
Desigur, asta nu implică deloc “credința” că “IO” sunt “dăjtept”… e doar o neâncredere TOTALĂ în orice.
lektor a zis:
lektor… cu tot respectul (sincer) tu doar exemplifici (poate intenționat) lipsa de credință la nivel național, carpato-danubian,mioritic.
Cora_ a zis:
Chiar nu ținteam la sute de comentarii, sincer vorbesc.
Dacă asta vroiam, am alte caterinci mai potrivite, mai puțin profunde, dar mai controversate.
Manele… kindle, alea.
🙂
CST-Link a zis:
Bagatelizezi, ești neserios.
🙂
Aia cu conceptul diavolului merită explorată mai mult, mi se pare mie… și vorbesc serios.
@ Blegoo:
Desi te-ai adresat direct tapirului, as vrea sa-ti raspund la ceva din avalansa-ti generoasa. Pornografia este erotismul celorlalti. 🙂
Crezi în metempsichoza ? Daca da, cum te vezi, în câine lup sau în chihuahua ? Ca doar nu vrei s-o iei de-a capul ca maidanez pâna în ziua paruziei ?
B.deComp a zis:
M-am adresat tapirului… fiindcă el e mai certăreț, așea… cu tine e mai greu – că tu bagi chestii pe bune.
Oricum, eu am dat exemple de chestii imposibile de definit – cu certitudine absolută.
Știu că tu știi… deci, hai ‘napoi la “credință” zic… lasă tu zoologia ori zoofilia.
Odată maidanez… veșnic maidanez… asta e credința mea.
LE: Suntem ce suntem… că n-ai cum să modifici… da’ asta nu înseamnă că nu putem discuta, certa… înjura.
heh, vorbești de atacuri necinstite, blegule.
@ Blegoo:
Trebuie deci sa ma multumesc cu raspunsul asta în “doau mere”. Chinezii au un mare respect pentru resturile lor terestre. Sunt foarte prevazatori, nu se stie, poate ca vor mai folosi. Ciudat, maidanez o data, maidanez întotdeauna. Eu, cu filozofia mea de tejghea, nu ma vad decât o data. Dar, “numai din constiinta unicitatii vietii mele iau nastere religia, stiinta si arta” (LW). Ce zici ? Suna a Sheldon ? 🙂
tapirul a zis:
Whatever works, babe…
🙂
Nu merge cu rațiunea?
Apăi… bag mare cu emoția, nu?
Ia să vedem…
Mâine mă duc la dentist… să-mi scot 3 măsele…
Dureri, alea…
(chiar mă duc)
Pă pariu că lumea se aliniază cu mine… contra ta!
Ce-ți zice asta… apropo de credință… empatie și alea?
…………
Jos tapirismul… trăiască blegismul, zic.
🙂
Peseu: Chiar mă întreb când o să se urzice cineva suficient de tare… încât să producă un post revoltat apropo de “blegeală”…
Că pe alte saituri, deja e rivuluție!
Dar e uochei… singur pântre dujmani… așa am fost, sunt și o să fiu…
păi, blegule, de ce să mă mai urzic și io? sunt suficient de mioritic, kindle-itic si neserios, urzicat mi-ar mai lipsi. numa’ de te-ai ține de cuvânt cu pomenitul tapirului la doi pași. neserios cum sunt, la aia am fost serios.
mă întorc la kindle-ul meu, am luat de la capăt seria Asimov, pregătesc un atac la adresa lui Vlad. tot Herbert e ză best!
Blegoo, credinta aia superioara cu C mare de care zici ca o ai tu, toti ceilalti americani si eventual pol pot dar nu romanii, ea nu exista.
Credinta/revelatia/iluminarea/umilinta/cunoasterea cea de pe urma pe care omul o poate atinge e ca nu exista nimic cu adevarat important, ca totul e zadarnic, ca orice zbatere e degeaba. Nu exista un d-zeu tatuc care sa ne tina luminarea. Nu exista cariera, nu exista glorie cum nu e nici rusine, ne nastem singuri si murim tot singuri. Exista in schimb oameni rai de care incerci sa te feresti ignorindu-i pina cind te incoltesc si te jertfesc pentru citeva oi.
Hopa! Dar poate ca tocmai asta o fi credinta mioritica a necredintei! Deci se pare ca exista totusi!
Credinta, zic.
B.deComp a zis:
Nu, mi se pare egocentristic, totul se învârte împrejurul buricului meu, care… ptiu… de unde e scama asta? dân chiloți?
Serios acuma:
“Credința”… care o fi aia… definită de tine, de mine, de tapirul și de ceilalți… nu e dependentă de individ, cred eu.
Credința e independentă de purtători.
Că zici “Vom Trăi și Vom fi Liberi!” (Brăduț Florescu)… ori “O Țară ca Soarele Sfânt pe Cer” (Corneliu Zelea Codreanu)… e tot aia: credința specifică individului moare cu el… dar nu dispare!
Se propagă… se permează… coada mea… EGZISTĂ!
Nu dispare!
Încercarea tapirului de a defini “credința” se traduce în a defini “credința” CUIVA, la un moment dat în timp.
Ori… eu vorbeam de ceva trancedental, ceva specific uman, dincolo dă bine și dincoace dă rău, cum zicea MHS.
tapirul a zis:
Serios: chestia cu semantica… e că poți s-o întorci cum vrei.
De egzemplu… dacă eu răspund la o replică de-a ta… se poate considera “pomenire”.
Chestie de cum definești “pomenirea”.
………
Ca idee… nuș’ce-ar zice… [•••••••]… cenzurat, zic, fin’că se poate considera ca “pomenire”.
………
“Ză best” is Jack Vance.
🙂
lektor a zis:
Daaa… egzistă!
Vacuumu’ egzistă!
……….
Bre… eram cu tine… țineam dă partea ailaltă a lozincii… până când ai băgat aia cu “umilința”.
Ăla a fost momentu’ la care am lăsat bățu’ din mână… și m-am îndreptat spre taraba cu mici și bere.
Credința nu implică umilință.
Ăia care credeau (sincer) în comunism nu erau deloc umili.
“Bumbești-Livezeni!” nu a fost doar un slogan.
Mdeah… totu’ e degeaba… nu contează, Ăl de Sus nu e tătuc bun… coada mea… tocmai ai definit (ne)încrederea mioritică… la nivel religios, desigur.
Oare România e degeaba?
Offtopic: deoarece simt nește dureri de falcă… vă previn că sunt predispus să mușc crâncen dân părinți, dujmani, rude de gradu’ 1 și magalagii… nu neapărat în ordinea scrisă.
O să-mi treacă, desigur… da’ aveți puțintică înțelegere, ce dreaq’!
Blegoo a zis:
Zic sa nu confundam credinta cu profesiunea de credinta, asta apropo de bumbesti livezeni.
La intrebarea daca romania e degeaba: evident ca e degeaba. America e si ea degeaba, planeta asta e degeaba, soarele e degeaba. Sau poate poti tu sa-mi dai un rost pentru care exista soarele. Sigur ca in americana exista un cuvint special si pentru asta. Zic.
lektor a zis:
Aaaa… băgăm semantica la înaintare!
Profesiunea și alea.
Bre.
Dacă ai fi sincer… ai zice că nu-ți convine unde se îndreaptă discuția.
România nu-i degeaba – da’ te las pe tine să argumentezi de ce nu e.
Apropo de un grup de oameni de stiinta a…
Asta o fo diversiune.
Seriozlispiching, pana acum am asa, rezumat:
– inteles tot ce a iesplicat CST
– priceput semanticile Tapirului
– acordat cu lectoreanu cand zice ca totu’ e zadarnic.
Inseamna ca sunt mantuita?
@ Blegoo:
ba imi convine foarte tare. mai avem de scris doar 22 de comentarii si-o confirmam pe cora_:)
blegoo, esti un adversar respectabil, tare in clont si foarte lunecos. Eu te intreb una si tu raspunzi alta. Spune tu de ce romania nu e degeaba. Eu am afirmat c-ar fi, de ce mi-as schimba parerea?
Brglphffff… Ameţesssc… Nummhai pot urmărri nymyk… Flat, ţi-a mai rămas nişte amfetamină de data trecută? Zic.
Blegoo, Madelin (*) şi Tapirul: Bubico, Zambilica şi Bismark. Al Papadopolinii.
____
(*) În orice gospodină ratată se ascunde o blogăriţă seducătoare.
Nu am avut timp sa citesc tot, asa ca scuze daca repet ce s-a spus. A-propos de semantica. Toata discutia se invarte in jurul cozii blegului din cauza ambiguitatii termenului ” credinta”, desi nu e chiar atat de ambiguu daca stam sa ne gandim. In engleza, belief e legat de I believe -cred, iar faith de I trust/ I have faith in you.Desi se zice ” I believe in God, I believe in justice, I believe in Man” si in engleza. Substantivul, insa, e faith in God. In romana,avem credinta. Din start, “cred” inseamna ca ma indoiesc macar un pic. Ar fi interesant de analizat de ce nu exista nici in romana , nici in engleza un verb si un substantiv al certitudinii existentei lui Dumnezeu, si daca exista in vreo limba.In concluzie, toata discutia in jurul sensului credintei e usor inutila. Credinta tot afirmare a lipsei de certitudine si recunoastere a limitelor umane e, oricum o dai. “Cred” nu inseamna nici macar “stiu”, si cu atat mai putin “este”.
@ diligentreader:
19!
Madelin a zis:
Singura chestie lipsă… e că nu te-ai convertit la “blegism”.
Știu… în sinea ta… te cam înclini spre; e uoichei.
Una e ce scriem, alta e ce avem în suflet.
@ lektor:
18! Pardon; 17!!!
@ Blegoo:
Ma indoiesc ca Blegoo egzista! Nah! Cum rapsunzi la provokare?
cirip, zic. 16.
lektor a zis:
Gata shefu, bag niste trololoialã?
lektor a zis:
Mulțumesc de ulei.
După cum se știe… eu nu sunt român.
Ca atare… e simplu pentru mine să evaluez “românismul”… ori “mioritismul”.
Anumiți adversari de discuție (precum •••••••) 1ncearcă să mă tragă cu topicul cam spre bodegă. Io nu mă las, deși un mic la Obor, cu juma’ de castravete murat… în decembrie… eh, ia să tac, că îmi lasă apă-n gură…
Dar ca să răspund serios:
România nu e degeaba… la fel cum nici o nație nu e degeaba; precum tu nu ești degeaba… ori eu… ori mahalaua lui Vlad.
Să elaborez… ar fi o insultă… ori eu nu înjur de dragul de a face zgomot.
A. a zis:
Poți să încerci să evaluezi topicul la modul serios?
Hai… zău… ce coada mea! N-m scris postul ca să fac mișto… aveam multiple subiecte… inclusiv “Cine e A. și ce Prostii produce”…
De la tine avem ceva pretenții,zic.
Serios.
diligentreader a zis:
Ca să fiu total sincer… dacă nu ești măritată… cu copii și alea… hai să te invit la o cafea, nu?
(la a 2 gândire… nu contează copiii ori bărbatul… contează cum gândești; alte comentarii… de la alți mahalagii… gen… “da’ ai țîțe mari?” se exclud)
@ Blegoo:blegoo, repet: geaba zic, geaba si pace. Totul e desertaciune. Nu exista credinta superioara decit la casa alba si in imprejurimi.
Acu il astept pe Dragos B sa vina sa ma ajute cu trolaul:)
Madelin a zis:
…uat… UAT!?!
Am senzația că am scăpat hățurile discuției… deja vorbiți chestii la care io nu știu cum să răspunz.
🙁
Dragos B a zis:
Bagă mare… mă vezi pe mine că te țin dâ gâtlej?
Serios:
!nțeleg că e un topic neplăcut… ‘telectual vorbind… da’ io tot am speranțe.
Tu ce CREZI?
Pai Lektore, nu se daduse liber la misto pe subiectul asta? Si ei au reînceput cu prostiile… … …
Cu gândul la Blegoo 2.0 ma pregatesc pentru
“Credința și religia mioritică – guest post Blegoo 2.0”.
Sa vezi atunci trolãlãialã … … …
tralalá interj. – Susține vocalizarea tonalităților. – Var. trululu. Creație expresivă, cf. lala, fr. tralala. – Der. tralala, s.m. (smintit, lunatic); trululu (mr. turlu), s.m. (nebun), cf. ngr. τουρλός; tralalela (var. trelalela), adv. (Mold., aiurea, huihui), cf. lela.
lektor a zis:
Deci… propvăduiesc în pustiu?
“O, ye… of litlle faith…” și alea.
Măcar… credință în Mahala aveți?
Dragos B a zis:
…ai dă coada mea…
🙁
Deci, serios acuma.
Aș vrea să citesc posturi de lektor… de Dragos B… de Madelin… de diligentreader… de A. … de B.deComp…. de tapirul… de Cora… de CST-Link (mă rog, hai să te scutesc, că tu ai expus clar convingerea ta)… mă rog… păreri clare… de ce sunt eu bleg și voi deștepți.
Hai, serios, zic, că eu nu sunt supărăcios, dar chiar sunt interesat în ce credeți voi.
(uups, am scris “credeți”… )
🙂
eu am zis deja de trei ori ce cred. Cred ca toata teoria ta cu credinta superioara amerloqua vs credinta rudimentara romaneasca e generata de confuzia dintre notiunea de credinta si cea de profesiune de credinta.
Si mai cred ca un roman nihilist si resemnat (mioritic, na) e mai aproape de adevar decit va fi vreodata un amerloque tinindu-si mindru superioara-n mina.
lektor a zis:
Blegoo a zis:
pai cum vrei sa te iau in serios daca bagi de-astea? ce suntem noi acea, turma de moutons à cinq pattes ? de fapt ce vrei sa stii? :)))))
Cora_ a zis:
Cora… nu-i chiar așa de simplu; în cursul timpului… am ajuns să am respect și apreciere pentru părerile/opiniile mahalagioacelor/mahalagiilor.
Nu m-am îndesat cu posturi din prima, nu?
Am citit luni de zile… pă tăcute, alea… n-am zis nici “pâs”… ce să mai vorbesc de lătrat…
La final… am concluzionat că poate am și eu un rost; dacă sat fără câini nu egzistă… cum ar fi o mahala fără maidanez?
Ar fi… antimioritic, nu?
Cumva… tu pari să extinzi o acuzație, ceva gen; cam că eu aș trola aiurea, ori gen.
Poate e doar o senzație, poate tu nu ai vrut să exprimi astea.
Nu, nu vreau nimic de la nimeni… de fapt.
Dar cred că pot să am aroganța să pretind în continuare să aflu părerile celor citați mai sus… precum și alte opinii… ale celor necitați… (că nu-s Mafalda… să-mi vin-n cap toate numele…) pe topicul pe care l-am expus.
Zic sincer, deci:
N-am avut în cap să fac troluială (deși recunosc că e posibil să fie apreciat ca atare – postul – zic) ci chiar am fost interesat de părerile voastre.
Așa cum știți… eu nu-s român, chit că am interese în spațiul psiho-social mioritic (nu-s implicat în imobiliare, ori astea).
Curiozitatea mea e una cinstită, pură… lipsită de zmekerii ascunse. Nu vând nimic, nu cumpăr nimic.
Nu fac bișniț.
Încerc să înțeleg… asta-i tot.
Dincolo de asta… și poate dincoace de asta… nu pricep de ce nici unul din mahalagii/mahalagioaice… nu pune mâna să se exprime pe un topic – gen… post de musafir.
E limpede pentru mine… că există oameni mult mai capabili intelectual vorbind… care doar stau și comentează; nici nu-i mai număr pe ăia care doar citesc… și nu spun nimica… ăia sunt legiuni romane.
Într-un fel… asta se leagă de postul meu: de ce a ajuns mahalaua… să stea într-un primar și într-un câine? Asta e toată comunitatea?
Asta e credința mahalalei?
Că Vlad vine cu poezele și eu cu lătrături?
Unde e credința voastră… de mahalagii?
Întreb, nu dau cu paru’…
…………
În mod propice, am primit “ham” ca termen de antispam.
Ham-ham-am! Chelalauuu!… zic.
Blegoo, cu tot respectul, definitia de mai jos e luata din dexonline:
Profesiune de credință = declarație publică făcută de cineva asupra convingerilor pe care le are.
Acu uita-te la preambulul din This I Believe:
This I Believe is an international organization engaging people in writing and sharing essays describing the core values that guide their daily lives.
Care e diferenta?
Hai c-am facut 200 de comentarii, dar parca as mai continua ca abia acum m-am incalzit:)