Categorie: Pelicano solitudinis

De mult timp mă dau mare că ştiu primul loc din Bucureşti unde ajunge primăvara. Ceea ce e adevărat, deşi … Continue reading „Dumbrava de bambuşi” →

Primăvara – vizită oficială? Astăzi, 6 februarie 2007, ora 11:36, în părculeţul din faţa Spitalului Municipal: Soarele nu va mai … Continue reading „Fapt divers” →

Vineri mergem să ascultăm iar Simfonia I în Re de Gustav Mahler, Titanul. Aia în care “Frère Jacques” e transpus … Continue reading „Plutind în re major” →

Pentru că în clipa asta nu găsesc nimic de inventat, vă fac cadou un mic articolaş pe care l-am găsit … Continue reading „Despre schimbăciunea suferinţelor sufleteşti” →

Vă povesteam că mi-am luat delicoasele Poeme Barbare, ale lui Leconte de Lisle. Chiar în aceeaşi zi, în metroul ce … Continue reading „Logodnicul mort: o paralelă.” →

Azi mi s-a intâmplat ceva ciudat (ceea ce nu e ciudat, pentru că mi se întâmplă zilnic lucruri ciudate). Mă … Continue reading „Anticariatul dintr-o altă lume” →

De fapt, nici măcar atât, cine sunt eu să vorbesc despre muzica bizantină? Nimenea. Nu am autoritatea să zic ceva … Continue reading „Ghid minuscul de muzică bizantină” →

Chers amis, mie îmi place blogul lui Gavagai M’bo. Demult vroiam să-i dedic o însemnare. Mă gândisem întâi să fie … Continue reading „Hommage” →

V-aţi întrebat vreodată ce se întâmplă cu tălpile încălţărilor dumneavoastră, atunci când se tocesc? Unde se duc? Există oare un … Continue reading „Povestea tălpilor tocite” →