Categorie: Pelicano solitudinis

Mi-aduc aminte când a venit uraganul în Bucureşti. Venea din Atlantic, unde ajunsese, n-am înţeles prea bine cum, din Pacificul … Continue reading „Mauvais temps” →

Ipohondria e atunci cand ai impresia ca ai o boala, dar de fapt n-o ai. Dar daca ai impresia ca … Continue reading „Am impresia ca am găsit un paradox.” →

Sau Questionnarul lui Proust (leapşă de la Zaza)   Principala mea trăsătură. Nu am nici o trăsătură, de care să … Continue reading „Râd că mă văz aşa frumoasă în oglindă” →

Mă gândeam să scriu despre mirosurile care îmi plac. În primul rând, remarc că multe mirosuri există independent de sursa … Continue reading „Mirosuri” →

Discuţia începuse aici, continuase aici şi prin alte locuri. Simplul fapt că dragostea pare a fi un fenomen universal, nefiind … Continue reading „Prolegomene. Excepţiile.” →

Prin biblioteca mea inutilă am găsit o cărţulie veche de Farmacologie, franţuzească, de dinainte de inventarea biochimiei (Aide-Mémoire et de … Continue reading „Remediile bunicuţei” →

Am tot auzit de ele, dar nimeni nu le-a văzut. Ei bine, astăzi, mergând pe jos prin Cotroceni, cred că … Continue reading „…où tout est pris à la légère” →

J’ai beaucoup d’amis et pas pour longtemps. Tout le monde, paraît-il, s’en va quelque part. D’aucuns s’en vont en Amérique, … Continue reading „L’Atlante” →

O stradă din Ferentari, pe care am pozat-o noaptea, şi apoi de dimineaţă.