Categorie: Pelicano solitudinis

Mă gândesc acum la şatra de ţigani cu care am petrecut o gardă extraordinară, la toate poveştile şi minunăţiile pe … Continue reading „Primul gând” →

Acest post îşi are originea într-un comentariu din excelentul blog al împricinatului de Corn, doar că atuncea eram cam obosit … Continue reading „Despre un drum şi, că tot veni vorba, un bloc” →

Adevărul e că tare mult aş fi vrut să scriu o însemnare cu balauri adevăraţi. În ultima vreme aţi fost … Continue reading „Însemnare cu balauri” →

Primele atestări documentare ale Confreriei Mieilor, din cronica selgiucidă anonimă din secolul XIV, se referă la evenimente petrecute cu două … Continue reading „Confreria Mieilor” →

Există o legendă al cărei sâmbure de adevăr e îndoielnic, despre cum o matahală bărboasă şi cu ochii albaştrii, venită … Continue reading „Spleen” →

În lumea de azi, ca şi în cea de ieri, există locuri care sunt presimţiri sau reflecţii ale iadului. Nu … Continue reading „Prefigurări infernale” →

Acest post este pentru Pinocchio, aşa că grăbiţi-vă să-l citiţi că tre să i-l dau lui. E vorba despre o … Continue reading „Poză cu o licornă” →

În ultima vreme, se spune că lumea s-a micşorat foarte mult. Nu cred că e adevărat, nu s-a micşorat, ci … Continue reading „This is not goodbye” →

În primul stadiu, eram nomazi în spaţiu. Conform datelor genetice, am apărut în Africa de Est, şi cândva, acum vreo … Continue reading „Alte trei stadii ale omenirii” →