Pardon
Azi de dimineaţă era aşa de ceaţă încâtam confundat Soarele cu Luna.
blogul neoficial al lui Vlad Stroescu
Azi de dimineaţă era aşa de ceaţă încâtam confundat Soarele cu Luna.
V-aţi gândit vreodată la chestia asta: dacă mergeţi pe şoseaua Viilor, ajungeţi la cimitir? (Pentru non-bucureşteni: nu e o metaforă, … Continue reading „Atelier de călcat pălării” →
Mitul androginului e un soi de credinţă larg răspândită conform căreia avem pe undeva un suflet pereche care ne e … Continue reading „Prolegomene. Absurditatea mitului androginului” →
Ideea s-a născut aici (la comentarii). Zis şi făcut. Astăzi s-a născut Mahalaua Universalis, din dorinţa de a vă ţine … Continue reading „Mahala Universalis” →
Acordeonistul Singuratic. O capră. Nişte flori (tremurând de teama caprei). Troiţa de la începutul unei poteci de deal (călătorule … Continue reading „Poze făcute de mine acum un an în oraşul în care se trăia misterios de mult” →
Hei, ia te uită ce titluri preţioase inventez în ultima vreme! Am avut norocul nemeritat să asist astăzi la o … Continue reading „Limitele hermeneuticii artei” →
Având în vedere discuţiile academice care au înfierbântat secţiunea de comentarii a postului „Mauvais temps”, m-am gândit să aduc în … Continue reading „Argumentul metaforic” →
Pe o scară, într-o mahala, se poate vedea şi astăzi tabloul de mai jos.
România postbelică a avut doi violonişti de talie mondială. Pe unul, îl ştie toată lumea, Ion Voicu. Celălalt a căzut … Continue reading „Mihai Constantinescu (22 august 1926-25 februarie 1987)” →