La Meduze, mi-a fost argumentat că maşinile mici sunt bune, pentru că, datorită lor, câştigi timp. Iată o dovadă a aritmeticii temporale occidentale, care se crede valabilă pentru că e simplă, când de fapt este letală.
Să zicem că, până la serviciu, faci 10 minute cu maşina mică, sau 30 de minute pe jos. Conform aritmeticii temporale occidentale, dacă iei maşina, câştigi 20 minute. Aici intervine eroarea. Pentru că, dacă iei maşina, te ecluzezi din casă la serviciu, pe parcurs eventual te enervezi, înjuri, etc. Cele 10 minute de condus sunt 10 minute din viaţă pierdute.
Pe când, dacă mergi pe jos: te uiţi la oameni, la case, la pisici, la căţei, la flori, miroşi aerul, iar mişcarea te face mai sănătos. Aşadar, sunt 30 de minute câştigate. La care se adaugă încă zece minute câştigate, pentru că nu ai mai mers cu maşina! Aşadar, ai câştigat 40 de minute de viaţă, în doar o jumătate de oră.
Se vede aici că aritmetica temporală occidentală, nu numai că e falsă, dar este şi cauza ultimă a Morţii: tot pierdem câte 10 minute, până nu mai rămâne nimic.
Pe aici pe undeva trebuie să se afle secretul nemuririi, estimez că o să-l găsesc în zilele următoare, şi vi-l spun şi domniilor voastre, să nu mai murim toţi pentru că ne fraieresc ăştia.
🙂
hai, dom’le, ca ne grabim. io am de strabatut tot b-u’ pan’ la serviciu. si sa stii ca si din masina gust.