Îngustimi

Toată viața mi-am petrecut-o în spații înguste.
Îngustă e casa părinților mei.
Îngust e parcul Ioanid în care mă jucam.
Și strada C. e foarte îngustă.
Îngustă e mansarda mea acum.
Muchia de pat pe care încăpeam noi doi.
Șaua mea de bicicletă.
Biroul în care lucrez, n-are nici geamuri, de altfel.
Ideile mele.
Orizontul.
Vârful săgeții pe care o cântam în ultimul sonet pe care l-am scris, acum unsprezece ani.
Cornul lunii.

Lasă un răspuns