Bene latuit, bene vixit

Sunt cel mai mare scriitor care n-a scris niciodată nimic.

Cumva, mi-am creat singur un fel de aură, de mit, de costum de carnaval. Lumea așteaptă de la mine oricând, în orice clipă, să nasc o carte.

Iar eu nu pot. E ca și când ar fi un zid negru și gros între mine și carte, nu pot nici măcar să mă așez să scriu primul rând, nu pot pentru că nu pot, nu am genele necesare, sunt ca un șchiop de ambele picioare care vrea să alerge la maraton.

În schimb, m-am căptușit cu un mare sindrom al impostorului.

Numele meu e Vlad și sunt non-scriitor, non-povestitor, non-și-atât.

About The Author

4 thoughts on “Bene latuit, bene vixit

  1. Așa este: Vlad e un mare scriitor, din aceste postări se cristalizează – cu un lirism brevilocvent bine condus – un anumit stil poematic care concentrează temele esențiale ale decadentismului specific pentru acest sfârșit de eră. Iată una din vocile auctoriale cele mai subtile ale începutului de mileniu.

  2. Produsul final (cartea) nu iese pentru că s-ar pierde și dilua într-o masă de textualizari grafomane.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.