Foarte demult făcusem un post cu mirosuri care-mi plac. Foarte neinteresant, nu dau link.
Acum a venit rândul zgomotelor bucurește care-mi plac cel mai mult.
– „fiare vechi looooom”
– Herăstrău vărsându-se furios în Floreasca, la ecluza de la Pescăruș.
– pescărușii de pe Dâmbovița, ce fac un fel de schelălăit.
– frunzele uscate când dai cu piciorul în ele.
– lătrat răzleț la trei de dimineață (iată un endecasilab demn de sonetele lui Petrarca)
– trenul trecând pe podul Băneasa (spre Mangalia)
Și cam atâta. În rest, Bucureștii sunt o cacofonie cefalalgogenă, mai peste tot, mai tot timpul.
Aia cu endecasilabul e adusa din condei