– Şi, în afară de revelaţii, pe care le cam ratezi, cu ce te mai ocupi.
Ualbaluc Bülbül Alyammammah, de pe umărul meu drept, îmi gânguri.
– Cu uitarea. Uitarea e îngerească. O vezi pe gagica aia drăguţă, de pe scaunul din faţa ta? (Eram în metrou, n.n.) O să îi uiţi mecla în maxim 5 minute.
Şi aşa şi fu.
– Şi toate lucrurile măreţe care îţi trec prin cap, le vei uita, destul de repede. Şi lucrurile frumoase, când le vezi, le uiţi frumuseţea – asta tot eu o fac. Şi în fiecare noapte te fac să uiţi toate câte ai adunat pe parcursul zilei, nu chiar ca în povestirea aia a domnului Corn, dar pe aproape. În felul ăsta o iei de la început, dimineaţa. Altfel frumuseţea şi urâţenia vieţii ar fi deveni insuportabile dupe o săptămână. Şi când mori, viaţa întreagă te fac să o uiţi, şi astfel poţi să fii nemuritor fără mari probleme. Şi când te naşti şi vrei să strigi la oameni să le zici Chestia, te trosnesc cu aripa peste gură de-ţi sar viitoarele măsele şi gata, ai uitat tot şi nu mai faci decât să răcneşti fără înţeles. Şi bancul ăla cu “doctore uit, de când, de când ce” tot eu l-am inventat.
– Foarte drăguţ din partea ta.
– Şi tot ceea ce zici, dacă nu e inspirat de un înger, se duce şi e uitat, şi rămâne nimica, căci numai puţine cuvinte pot rămâne.
– Uau.
– Şi ştii şi fierul ăla de călcat pe care l-ai uitat ieri în priză? Eu am fost.
In occident, Ualbaluc Bülbül Alyammammah este mai cunoscut sub numele de Aloïs. In fiecare dimineata ofera la nenumarate persoane lucruri noi si minunate, întâlniri cu oamenu noi si minunati si lucruri noi si minunate…
şi când ai déjà vu, înseamnă că Ualbaluc moţăie pe umăr cu vigilenţa slăbită?
Mie imi place aluzia la “povestirea aia a domnului Corn”, asta sustine teoria mea cu artefactele culturale.
ca sa uiti pe cineva iti trebuie ceva serios, o minciuna, o intamplare prevestita de zbaterea ochiului, mai multe. in 5 minute uiti pe cineva cunoscut in 5 minute. daca ai cunoscut pe cineva mai mult de 5 minute, te minti, minti si alte multele sau nu pana uiti. nu exista uitare, doar straturi de amintiri. pana la urma, toate sunt frumoase, sau depinde de optica fiecaruia.
imi aduc aminte ce am spus odata… o balanta se inclina dupa cum o misti. ca sa ramana constanta nu o zgudui; ca sa incline spre o parte anume, ii dai impuls spre partea respectiva. sau cred ca nu am zis. am si uitat ca am zis. poate era un artefact al mintii si eu am ramas cu impresii, ca de obicei. tot ca de obicei, am o parere. nu e buna, merg sa ma lovesc in cap cu vaza cu flori.
cu parere de rau, anunt ca ma las de un viciu. ingerii sa ma ajute!
salut, vlad! mercy.
bonjour!ma bucur ca am dat peste putzina literatura interesanta in limba romana, de aici din diaspora!
sa stii ca si pe mine ma bantuia ieri ceva inform cu sic transit popandau sau anastasia sau ceva. poate exista asa un fel de padure a lucrurilor care iti pot trece prin cap si oamenii se plimba prin padure si se intalnesc unii cu altii. gen.
:)) la pariu ca vald toarna un blog in tema asta cu ghicitu in bobi? vald, ala fata de care nu mai am respecte ca are chefuri de caterinci stiu eu. hihihih.
inca mi se zbate ochiu+un vertij frumos si o tuse saca- virus troian.win32 asta-i la moda. hih
vald : ))
Păi Wald nu înseamnă ceva cu pădure? Ia de voala sincronicitate.
Luminiţa, bine ai venit la noi!
Nu, NU sincronicitate.
Serendipity. Mental.
incep sa ma simt fruster. aia cu serendipity inseamna ca-s proast?
poate wall. ah, viteza de tastare!
o alta personalitate multipla? henri purcel e depresivu sau histrionicu? 😀 sau serena?
cine e anastasiu? mle????
Acest UBA minte prin omisiune. Stii ce mai face? Ascunde lucrurile de care ai nevoie urgent. “Unde am pus ciorapii aia cu buline, ca adineauri i-am vazut?” Ei bine, in acel moment UBA ride cu schimonoseli.
Sprite, nu ştiu de unde vii cu interpretările astea. De asemenea, te rog citeşte cu atenţie comentariile înainte de a comenta la rândul tău. Nici un scris mai îngrijit nu ţi-ar strica. Din nou, nu înţeleg mai nimic din ce spui. Nici măcar cuvintele nu le înţeleg. Ce înseamnă “mle”? Nu-mi răspunde, era mai mult retoric.