Îmi plac târgurile de carte fiindcă sunt foarte colorate, deşi eu de obicei îmi iau cărţile din anticariate, spre exemplu, tocmai mi-am luat Shāhnāma a lui Firdusi, haa, de-abia aştept să o citesc. Dar am fost şi pe la Bookfest şi, cum ar zice Gavagai, tare mi-a mai plăcut. Editurile erau într-o reală competiţie. De exemplu, care mai de care îşi expuneau cărţile despre Iisus şi Iuda. am văzut vreo 15 Evanghelii după Iuda, vreo 7 Aventurile lui Iuda, 6 Coduri ale lui Iuda, 4 Ordinul lui Iuda, şi o pereche de Chiloţi ai lui Iuda. Se vindeau chiar şi cipsuri cu surprize, câte unul dintre arginţii lui Iuda, colecţionaţi-i pe toţi, iar Marius Moga, Simplu şi André şi-au lansat un single, “Iu Da Man”.
Pe locul doi, veneau cărţile de autovindecare: “Bucătăria Vindecătoare”, “Guang Chi Zbong sau antica terapie prin melci”, “Mătreaţa – un miracol al naturii”, “Bioenergia pentru tonţi”, etc. Se pare că exilul lui Grig Bivolaru a creat un vid de energie.
La beletristică, de departe dominau acele admirabile bijuterii de memorialistică, am numit jurnalele de prostituate. După celebrul “Jurnal al unei prostituate bucureştene”, de care ştie deja toată lumea că l-a scris de fapt un tip virgin, acum se etalau peste tot volume lucioase cu frumoase femei îmbrăcate în şireţi pe copertă (nu goale, numai cărţile dificile din colecţia Jurnalul Denisei au femei goale complet pe copertă), cu titluri de-ţi lăsau gura apă: “Madam” (continuarea lui “Call girl”), “Aventurile lui Gigel povestite chiar de el” (Gigel, de la gigolo), “Memorii sexuale”, şi multe alte opusuri de cetit în pace la budă.
Mute alte lucruri interesante am văzut la Bookfest, ca de exemplu literatura pentru copii, haaa, de ce nu mai sunt copil, io când eram copil şi n-aveam nici televizor ceteam poveştile lui Petre Ispirescu, nu erau lucruri aşa frumoase ca acum pe atunci. De cumpărat, mi-ar fi plăcut să cumpăr o carte a lui Paul Auster, domnul acesta chiar îmi place, dar n-aveam bani, în ciuda reducerilor masive de până la 2 %. Mi-am luat în schimb povestirile din Canterbury (în engleză, că în româneşte le aveam) şi nişte povestiri cu Father Brown, tiens.
Chiar vroiam să vă cer sfatu, ce să cetesc eu anul ăsta la mare, cu picioarele în apa portului?
Eu recomand:
Greg Egan – orice
Ursula Le Guin – am inceput acum “Mana stanga a intunericului” si promite; e genul de SF literar, mai mult.
Felicitari pentru noua casa; nu merge live bookmark din pacate 🙁
Oscar Wilde. Orice, orice. 🙂
Am cetit, normal, Portretul lui D.G, De Profundis, balada aia a puşcăriei şi, cand eream mic, nişte poveşti la care, mamă, ce am mai plâns. Să cetesc şi teatrul? A propos, bine ai venit 🙂
Să citeşti şi teatrul, da.
Şi eseistica, neapărat.
Dar despre asta, se va mai face vorbire în Serai.
Histoire de… 🙂
Hm, parcă am cetit io ceva eseistică. Carpe diem, nu? Io sunt oareşcumva mai chestertonian, poate şi din imposibilitatea de a trăi clipa pe care o compensez prin optimism. Trebuie să mai aprofundez problema.
Isabel Allende, că verile îs degrabă trecătoare…
The Decay of Lying, puicusorule.
Namely.
Cand I.(NZ), prietena mea de suflet, a locuit in Romania cativa ani intre SUA si Noua Zeelanda, se ducea la toate bookfesturile. M-a invitat si pe mine de cateva ori, dar eu nu stiu de ce nu m-am dus. Acum imi pare rau. Cine stie cand o sa ne mai intalnim fata in fata ?