Minciuna, Copiatul si Plagiatura – gp Blegoo

Dragii miei, astăzi a venit momentul pe care îl așteptați de atâta vreme. Momentul unui nou guest post marca Blegoo!

 

 

Chestii diferite, fiindcă se scriu diferit.
În esență însă, se reduc la aceeași idee – veche de dinainte de biblie – “să nu furi!”
(hai, ziceți că nu-i așa!)

Mai deunăzi, citeam articolașu’ lu’ Iubitu’ Nostru Primar de Mahala – nenea Vlad, adică – apropo de mințitu’ în Madagascar, ceva gen.
Și m-am amuzat de naivitatea lui poetică.

Mai trece ceva timp, amușin la gloaba lekktoriană (‘trăiți, don’ Profesor!) unde dau peste alt articolaș – apropo de politica mioritică – cu trimitere la plagiatura unui politician oareșcare.
Și m-am amuzat de indignarea lui naivă.

Să nu-l uit pe Tapirul – cu atitudinea lui oficial naivă.
Și ca ei, mulți alții, vajnici apărători ai Dreptății, Onestității și Corectitudinii.
Care și ele se scriu diferit, deci sunt chestii diferite și ele.

În universul lui Vlad, al Selekktorului, al Tapirului și a multor altora, nu există nuanțe. Monitoarele lor n-au 256 de nuanțe de gri. Pentru ei, e ori alba, ori neagra.
Ori totul, ori cotul.
Doi cu unu fac trei, fără discuție.

Ori chiar fac trei?
“…păiii, depinde” – zise Blegoo, clefăind cu satisfacție la acest oscior filozofic, de sorginte chimică.

Ca să n-o mai dau pe după piersic – eu susțin că Minciuna, Copiatul și Plagiatura nu-s Păcate Mortale ci mai degrabă disimulări intelectuale care conduc la exerciții filozofice pe tema “ce-i cinstit și ce nu”.

Nu degeaba plagiatura nu e considerată o crimă.
Minciuna nu-i o crimă, per se.
Nici copiatu’ la teza de chimie nu-i o crimă – “…dacă nu mă duce capu’… ce să fac, copiez formule dintr-o fițuică, na!”

Plagiarismul e o invenție a intelectualilor frustrați, care nu-s capabili să schimbe un robinet la chiuveta din bucătărie – chit că actul de a înlocui ceva cu altceva – în materie de chiuvete – implică plagiat la gros. Ia să încerce Dorel instalatoru’ să pună ceva original… un robinet care picură, de exemplu. Toată intelectualitatea o să sară de fund și o să ceară să se imite fidel montaju’ precedent…

Minciuna – considerată ca proastă educație la copii, acuma.
(‘trăiți Don Primar!”)
Cerem copiilor să nu mintă, și ne revoltăm când ei ne mint.
Da’ n-avem o problemă să-i mințim NOI pe EI. Actul e considerat moral “fin’că!” noi avem intenții bune.
Scopu’ scuză mijloacele, cum ar veni.

“Băi copilule, nu te mai juca lângă aragaz, că te IA MAMA DRACULUI, MĂ’NȚELEGI!!!” e o minciună grosolană pe care nici un intelectual respectabil n-ar condamna-o.

Fără minciună și copiat, relațiile între națiuni ar fi lipsite de diplomație – care e un termen intelectual pentru mințit la gros. Orice război se bazează pe minciuni – spionajul și contraspionajul sunt minciuni artistice lăudabile și nicidecum de condamnat.

Plagiatul, acuma.
E o invenție intelectuală, precum bine știm cu toții. Ca orice invenție intelectuală, e definită ca o mare gogoașă cu limite nebuloase depinzănd de cine judecă.
Plagiatul e cam ca ăia 7 orbi care pipăiau elefantul. Fiecare simțea altceva.

În ciuda atitudine de alba-neagra a unor intelectuali, plagiatul e relativ elastic – ca noțiune. Dacă la școală ni se cere să scriem teorema lui Pitagora – PUNCT CU PUNCT – și suntem pedepsiți dacă schimbăm o virgulă… oare asta e plagiat, ori metodologie de învățământ?
Dacă tragem un fofoșop crăcuit din torenți, e copiat, plagiat ori furt?

Dacă semnezi o lucrare de diplomă, în care citezi ce-au zis alții – CUVÂNT CU CUVÂNT – nu-i plagiat dacă pui ghilimele – dar dacă nu pui… ți-ai futut norocu’.
Forma devine mai importantă decât fondul – ori eu am o problemă cu asta.

Eu susțin că plagiatul lui Ponta (ca să revenim pă plaiurile carpato-danubiano-pontico-dâmbovițene) trebe judecat în funcție de INTENȚIE, nu de FORMA în care a fost comis (ori necomis – depinde de persoana pe care o întrebi).
Mai departe, cred că există o diferență majoră între un “plagiat” comis de cineva care își câștigă existența în mediul academic, profesoral, științific ori strict literar și politicieni.

Politicienii MINT, COPIAZĂ și FURĂ fiindcă e în descrierea slujbei. Poți fi ăl mai cinstit om dîn mahala… odată intrat în politică, vei minți, fura, copia.
Că aia e slujba, nu se poate altfel.

A copiat Ponta bucăți din scrierile altora?
Desigur – e vizibil, ce adibasu’ meu!
În ce context, întreb eu. Aaaa, în context de legi, alea.
Ei, aici e o problemă.
N-ai cum să-ți dai cu presupusul, și să aduci o contribuție mică-mică-mititică! în domeniu, dacă nu citezi/copiezi care e starea de lucruri.

Nu scriem un roman acilea, nu inventăm roata pătrată.
Facem un fel de rezumat.
Se merită să califici “scrierea” ca fiind o măreață contribuție la înaintarea științei juridice pă plaiurile mioritice?
Eu cred că nu.

Merită să ceri “Capu’ lu’ Moțoc” pe tema asta?
Eu cred că nu.

Merită să discutăm pe tema asta?
Eu cred că nu.
Abia aștept să văd cum vă abțineți. Eu sper la ZERO comentarii, pietre, borcane și scandal.

Da’ nu-mi țin respirația. Suntem în mahala, la porțile orientului, unde fiecare are o părere.

About The Author

683 thoughts on “Minciuna, Copiatul si Plagiatura – gp Blegoo

  1. blegule, există gugăl dacă vrei teza mea. e publică deja

    încă nu ai răspuns la întrebarea mea, cum e cu tezele de doctorat din “legi, alea” care e doar niște rezumate

    că vrei înapoi la topic
    chestia e că topicul s-a terminat demult, se discuta postul tău ghest într-un comentariu. într-o frază – ți-am zis-o deja de multe ori.
    tu vrei gargară și garagață

  2. … nu ți-a ieșit, ai? appeal to emotions, îi enervăm pe lektor și tapirul pretinzând ca ne îndoim de tezele lor, și or să răspundă aprins și mai bag un gol.

  3. Blegoo a zis:

    Blegoo a zis:
    OARE E POSIBIL SĂ REVENIM LA TOPIC?!?

    Adică… zic, e posibil să ne lepădăm de Ștefan T., și alți paraziți… și să revenim la ideea propusă?
    Dincolo de preferințe personale… “ăla e chelios, bătrân și chel… nu votez pentru el” ori alte astea?
    Am propus un topic, spre discuție:
    Esențial… susțin că “plagiatul” nu-i mare brânză în politică.
    Că nu-i esențial, că nu e reprezentativ, că nu contează.
    Voi ce ziceți?
    Hai, sincer, fără culoare politică.

    pai simplu. am zis deja.
    dar sa reluam pentru blegii din fundu clasi

    PREMISE

    • plagiatul este, intr-adevar, o mare branza per se. una de etica in primul rand. plagiat=furt
    • nu exista “plagiat in politica”, exista politicianul care are anumite trasaturi etice si morale. astea sunt, deci, caracteristice omului, nu politicii ca concept
    • in politica, morala si etica sunt importante, dar acceptabilitatea generala este mai flexibila (realism)
    • dar:

    • chiar daca in politica acceptabilitatea etica e mai flexibila, trebuiesc trase niste linii. una din aceste linii este “sa nu furi”. prin definitie, politicianului (cel ce raspunde de trebuire cetatii) i se cere sa nu fure.

    ERGO:

    • plagiat=furt
    • functia de politician e incompatibila cu furtul
    • ==> politician incompatibil cu plagiat.
    • Nota: acelasi rationament s-ar aplica daca in loc de “plagiat” am avea “furt de masini”

  4. Evident ca toata premisa lui blegoo e falsa: el zice ca ponta e bine mersi dpdvd politic cu tot plagiatul, pt ca plagiatul nu conteaza. Dar daca-i iei la bani marunti, blegoo et al nu admit defel ca ponta a plagiat. Prefera sa dea vina pe nastase, sau sa-l invoce pe diaconu, sau regulile de citare din afganistan, sau ca de fapt base a vindut blugii cu care-a fost platit Nature ca sa-l dea calomnieze pe godac.

    Blegoo et al stiu foarte bine ca plagiatul e furt, si ca furtul e incompatibil macar cu pozitia de prim-ministru. De aceea ponta a preferat sa dizolve comisii in loc sa fie cinstit si sa-si accepte soarta.

  5. tapirul a zis:

    eu imi exprim niste mirari legitime. e exemplu de ce inversunatii pe basescu nu’s asa inversunati pe astilalti. e legitim sa ma mir. nu mi s-a raspuns niciodata concret si la obiect si comparativ. in general discutiile se termina cu “tu nu intelegi ca esti departe” sau variante, “asa sunteti voi academicii dati dupa copac”, etc

    Domnule, am stat si am cujetat.

    Inversunarea in contra lui basexcu (pentru care plagiatul lui Ponta e fleac), e legata de imensa senzatie de pacaleala cu care a ramas electoratul (vb de ala care il intereseaza pe Lektor) votant in 2004. Dezamagiti am mai fost si in alte perioade (vezi perioada CDR), insa cea de acum se leaga de adevarul indubitabil ca chioru’-si-uratu’ a avut la dispozitie toate uneltele si serviciile ca sa schimbe, in sfarsit, roata istoriei. Si nu a facut-o. Ca nu a facut-o, hai, mai treaca. Dar “nu a facut-o. DIMPOTRIVA!”.

    Si da, s-a atins masa critica a antipatiei basesciene. Care la Ponta nu. Inca, ca asa zice Tapirul.

  6. Acuzata de plagiarism “Annette Schavan, has been one of the most loyal – and politically successful – members in Chancellor Angela Merkel’s cabinet”.

    Sa-i dau io acu’ lu’ Angela (Angelei, pentru puritanii gramaticii) cu ingrijorarile in cap?

  7. madelin, deci este datorata (si) dezamagirii personale, ti-au fost inselate (tie, madelin, nu poporului in general) asteptarile, este (si) o jignire personala (pe langa faptul ca nu a facut nimic pentru mai ipoteticul popor).

    ca asa si iliescu a avut toate parghiile, chiar parghii mai mari ca ale lui basescu, in 1990 (suport popular masiv, suport extern – dupa ceasuescu – mare si usor de crescut), etc. (era un articol de fapt pe undeva – ma tem ca pe contributors 😛 – care explica ami pe larg opinia autorului despre ocaziile pierdute de ilescu in ’90) dar inversunarea ta impotriva lui iliescu e mai mica, pentru ca nu ai investit personal asa de mult

    asa pricep. de acceptat, insa, accept cu o conditie: sa se separe corect parea ratinala de aia sentimentala.
    pentru ca’ntreb: in 2004 de ce ai crezut in basescu? tu sau electoratul votatnt, nu conteaza. se stia deja de securismul lui, de lucratul la Navrom sau unde lucrase, de mineriada, de milionul de coco, de flota, de blugi, de badaranie , era primar al bucurestiului (nu un necunoscut care sa te ia prin suprindere). Este basescul anului 2012 mult diferit de cel al anului 2004?

  8. tapirul a zis:

    Nota: acelasi rationament s-ar aplica daca in loc de “plagiat” am avea “furt de masini”

    Sau “furt de la buget” (de remarcat ca nu am dat linc la antene)
    (cica william ar fi datornic si la spanioli, deci el o fi compatibil, ca e patriot).

    “William Brînză a intrat în Parlament, în 2004, pe listele PRM, partid din care a demisionat în 2005. În 2006 a devenit membru PD, partid care a fuzionat apoi cu PLD, devenind PDL”

    PRM?!? Hahaha.

    “Se spune că am negociat inclusiv cu secretarul general al PSD, Liviu Dragnea. Vă declar că nu am vorbit niciodată cu dumnealui. Îl apreciez ca om politic […]”

    (de aici)

    Îu, william ii simpatizeaza pe uselisti!

  9. Madelin a zis:

    lektor a zis:
    kiokuryufozo
    ce-i ala?

    Nu inseamna nimic, a fost doar ca sa-l fac pe blegoo sa caute pe google translate si sa se enerveze:)

  10. Madelin a zis:

    tapirul a zis:
    Nota: acelasi rationament s-ar aplica daca in loc de “plagiat” am avea “furt de masini”
    Sau “furt de la buget” (de remarcat ca nu am dat linc la antene)
    (cica william ar fi datornic si la spanioli, deci el o fi compatibil, ca e patriot).
    “William Brînză a intrat în Parlament, în 2004, pe listele PRM, partid din care a demisionat în 2005. În 2006 a devenit membru PD, partid care a fuzionat apoi cu PLD, devenind PDL”
    PRM?!? Hahaha.
    “Se spune că am negociat inclusiv cu secretarul general al PSD, Liviu Dragnea. Vă declar că nu am vorbit niciodată cu dumnealui. Îl apreciez ca om politic […]”
    (de aici)
    Îu, william ii simpatizeaza pe uselisti!

    da, brinza asta e chiar mai dubios decit ponta, nimic de zis. Dar recunosc ca l-am votat, pentru ca era singurul candidat ard pe care puteam sa-l votez la mine-n circumscriptie. Macar recunosc, merit circumstante atenuante:)

    Insa hai sa-l lasam putin pe ipochimenul asta, ca pina una alta el n-a fost acuzat de plagiat. Ponta in schimb este copist cu acte in regula, dar voi nu vreti sa recunoasteti evidenta. De ce? Va face sa dormiti mai bine?

  11. tapirul a zis:

    Este basescul anului 2012 mult diferit de cel al anului 2004?

    Pi e. E toate alea dinainte plus ce a facut in astia 8 ani. Plus minciunile.

  12. tapirul a zis:

    trebuiesc trase niste linii. una din aceste linii este “sa nu furi”. prin definitie, politicianului (cel ce raspunde de trebuire cetatii) i se cere sa nu fure.

    Says who? De ce nu “sa nu preacurveasca”?

  13. lektor a zis:

    Ponta in schimb este copist cu acte in regula, dar voi nu vreti sa recunoasteti evidenta

    Fugi domne’ de aci, ca nu e nici un copist.

  14. Lektor, tu susții teoria plagiatului… pe ce anume, exact?
    Pe ghilimele lipsă?
    Pe note de subsol vraiște?
    Pe o bibliografie incomplectă?
    Pe o ciornă (că altfel n-am cum să-i spun), pe care nimeni n-a controlat-o (deși asta era obligația) – dar care s-a aprobat în unanimitate de către comisie?

    Obsesia ta de a clasifica un gunoi drept “plagiat” conduce la devalorizarea morală a termenului.

    Lasă-mă cu “…da’ chiar și așa, dacă trecem cu vedere, n-are nimic original, proporția nu-i bună…”, alea.

    Nu etichetezi orice aiureală drept plagiat – chit că e prezentată drept “teză de doctorat”…

    Dacă ăla e exemplu de teză de doctorat românească (și prin urmare condamnabilă ca fiind plagiat), apăi nu crezi că ăia dîn vest au dreptate să se uite cîș la orice diplomă românească?

    Mai e o chestie: în vest, nu te-ntrabă nici dreaq’ de diplome – te pune la treabă – te descurci? Bine… Nu? Valea…

    Singurele împrejurări unde se cere diplomă și alte d-astea sunt în învățământ, mediul universitar și academic.
    În rest nu contează.
    Poate asta te ajută să înțelegi de ce lumea nu dă atenție la “plagiatul” lui Ponta.
    Dacă el ar fi dovedit că omoară copii mici și îi prăjește la grătaru’ dîn curtea vilei de protocol (cum ai întrebat tu ipotetic), fi sigur că ar zbura din funcție în câteva ore.

  15. Madelin a zis:

    Blegoo a zis la 412:

    Caragialismu’ relevant situației:

    [text piesa]

    :))))))))))))))))))))))

    Există puncte comune…
    🙂

  16. Madelin a zis:

    Says who? De ce nu “sa nu preacurveasca”?

    Fin’că așa grăiește Biblia Universitar-Academică, propovăduită dă cei trei apostoli: Lektor, Tapirul și Ștefan.

  17. Madelin a zis:

    lektor a zis:

    Ponta in schimb este copist cu acte in regula, dar voi nu vreti sa recunoasteti evidenta

    Fugi domne’ de aci, ca nu e nici un copist.

    Nu e nici MĂCAR copist… jignim breasla copiștilor dacă îl etichetăm drept copist.

  18. Madelin a zis:

    tapirul a zis:

    trebuiesc trase niste linii. una din aceste linii este “sa nu furi”. prin definitie, politicianului (cel ce raspunde de trebuire cetatii) i se cere sa nu fure.

    Says who? De ce nu “sa nu preacurveasca”?

    say io, care il angajez (cu contract, pa banii mei) sa faca o treaba in capu cetatii.

    Blegoo a zis:

    Lektor, tu susții teoria plagiatului… pe ce anume, exact?
    Pe ghilimele lipsă?
    Pe note de subsol vraiște?
    Pe o bibliografie incomplectă?
    Pe o ciornă (că altfel n-am cum să-i spun), pe care nimeni n-a controlat-o (deși asta era obligația) – dar care s-a aprobat în unanimitate de către comisie?
    Obsesia ta de a clasifica un gunoi drept “plagiat” conduce la devalorizarea morală a termenului.
    Lasă-mă cu “…da’ chiar și așa, dacă trecem cu vedere, n-are nimic original, proporția nu-i bună…”, alea.
    Nu etichetezi orice aiureală drept plagiat – chit că e prezentată drept “teză de doctorat”…
    Dacă ăla e exemplu de teză de doctorat românească (și prin urmare condamnabilă ca fiind plagiat), apăi nu crezi că ăia dîn vest au dreptate să se uite cîș la orice diplomă românească?
    Mai e o chestie: în vest, nu te-ntrabă nici dreaq’ de diplome – te pune la treabă – te descurci? Bine… Nu? Valea…
    Singurele împrejurări unde se cere diplomă și alte d-astea sunt în învățământ, mediul universitar și academic.
    În rest nu contează.
    Poate asta te ajută să înțelegi de ce lumea nu dă atenție la “plagiatul” lui Ponta.
    Dacă el ar fi dovedit că omoară copii mici și îi prăjește la grătaru’ dîn curtea vilei de protocol (cum ai întrebat tu ipotetic), fi sigur că ar zbura din funcție în câteva ore.

    blegoo, de ce nu o lasi balta, omule? tii asa de mult sa ai dreptate, no matter what? pe cuvant acuma. ti s-a explicat de paispe ori ce e aia plagiat si ce nu, ce e aia doctorat si ce nu, de ce tot scormonesti cacatul?

    stii ceva? nu ma fa nici tu pedefeurile alea, nu mai pierd nici io sambata aiurea.

    iti raspund deja de acum: da, dom’ne ai dreptate.
    multumit?

  19. Mai e o chestie: în vest, nu te-ntrabă nici dreaq’ de diplome – te pune la treabă – te descurci? Bine… Nu? Valea…
    Singurele împrejurări unde se cere diplomă și alte d-astea sunt în învățământ, mediul universitar și academic.
    În rest nu contează.

    specialist in vest, nea blegoo asta, nu degeaba e vestit.
    nu te’ntreaba in vest de diploma, ai? numa in academia, ai? nu te’ntreaba de scoala, de calificari, de alea, de alelalte, in sivi treci numa numele mamei si numele mijlociu.

    da, domne, asa e in vest. te pune la munca numa. vrei meserie de sofer – la munca si vedem. vrei meserie de bibliotecar la bibliteca orasului – la munca si vedem. vrei meserie de electronist la fabrica de cipuri – la munca si vedem. medic? ce diploma, nene. la munca si vedem dupa aia.

    da bre, fix asa e in vest.

    ba, si noi nu stiam de’aici din romania, ce usor e in vest cu diplomili. ma intreb de ce mai iegzista scoli in vest, cu cercificatele si diplomele lor cu tot

  20. Madelin a zis:

    tapirul a zis:
    Este basescul anului 2012 mult diferit de cel al anului 2004?

    Pi e. E toate alea dinainte plus ce a facut in astia 8 ani. Plus minciunile.

    pi da, da nu era oaresicum previzibil ca va evolua asa? ca doar nu s-a schimbat maica tereza in basescu in opt ani.

    io de crin antonescu v-am zis cum va evolua la doo secunde dupa primul tur in 2009 (unde l-am votat ca m-a pus familia, pica-mi-ar mana). de ponta, la doua ore dupa ce a ajuns prim ministru voo de ce v-a trebuit un futai (scuzati expresia) sa va prindeti?

  21. Madelin a zis:

    tapirul a zis:

    Nota: acelasi rationament s-ar aplica daca in loc de “plagiat” am avea “furt de masini”

    Sau “furt de la buget” (de remarcat ca nu am dat linc la antene)
    (cica william ar fi datornic si la spanioli, deci el o fi compatibil, ca e patriot).
    “William Brînză a intrat în Parlament, în 2004, pe listele PRM, partid din care a demisionat în 2005. În 2006 a devenit membru PD, partid care a fuzionat apoi cu PLD, devenind PDL”
    PRM?!? Hahaha.
    “Se spune că am negociat inclusiv cu secretarul general al PSD, Liviu Dragnea. Vă declar că nu am vorbit niciodată cu dumnealui. Îl apreciez ca om politic […]”
    (de aici)
    Îu, william ii simpatizeaza pe uselisti!

    deci până la urmă cum e? e meseria de politician compatibilă cu furtul?

  22. tapirul a zis:

    “…hai să vedem, o mostră:
    “violul nu-i o crimă per se”. tu ai zis că plagiatul nu e o crimă, ceea ce tehnic (na!) e corect. dar un argument nu se construiește strict motamo și tehnic-precis…”

    Regret că tu ești incapabil să accepti o realitate.
    Evaluarea unui plagiat se bazează pe elemente tehnice. Absența lor conduce la negarea acuzației.
    Asta e o realitate, nu un artificiu retoric.
    Mai departe, nu construiești un contra-argument pe bază de falsitate evidentă, în scopul de a demonstra că adversarul a făcut la fel.
    În special când în REALITATE, plagiatul nu este un furt, în nici o jurisdicție din lume, în nici o epocă, în nici un regim politic, în nici o societate.

    Ăsta e un fapt – vrei să-l ataci, demonstrează falsitatea.
    Dar să vii cu o falsitatea EVIDENTĂ ca contraargument… e o copilărie.

    “…prin propozția ta “plagiatul nu-i o crimă”, dincolo de adevărul tehnic, ai vrut să relativizezi, să dai tonul următorului set de argumente, că până la urmă plagiatul e o “invenție” a unor “frustrați”…”

    Nu.
    Nu facem un mic joc elegant de glezne.
    Nu mergem dincolo de adevărul tehnic.
    Tu condamni plagiatul lui Ponta pe baze tehnice, nu?
    De ce relativizezi și încerci să devalorizezi o propoziție validă?
    Adică… “da, băi blegule, e adevărat că tehnic vorbind, plagiatul nu-i o crimă, da’ tu de fapt ai vrut altceva…”
    Tehnic vorbind, tu n-ai cum să știi ce-am “vrut” ori ce n-am “vrut” eu.
    Deci, nu intră la socoteală.

    Dacă da, atunci insist și eu să se accepte că Ponta “n-a vrut” să copieze, doar a “uitat” să pună ghilimele – moment la care tu ai să te scoli de la masă, ai să vociferezi “foarte iritat pronunțat dumnezeu mami, nu personal cineva, ci ghinion” – și ai să părăsești localul.

    Noțiunea de plagiat ESTE o invenție – nu intră la categoria de drepturi naturale în societatea umană. Poți s-o treci la drepturi legale… dar ce să vezi, ghinion – afar’ de ©™® – legea nu prevede pedepse pentru plagiat – deoarece nu-l consideră crimă.

    “…ștefan a sesizat procedura polemică și a replicat în ton: violul, tehnic, nu e o crimă – într-una din definițiile cuvântului, nu?…”

    A sesizat pe dreaq’! Dacă sesiza, ar fi găsit un exemplu, nu un non-exemplu.
    N-am idee în care din definițiile cuvântului, violul nu-i o crimă, poate mă luminezi tu.

    “…adicătelea a vrut – prin exagerare – să demonstreze că argumentul îndulcirii gravității poate fi folosit și în alte contexte, și că duce inevitabil la concluzii absurde…”

    N-am înducit nimic, în contextul respectiv.
    Am spus că plagiatul nu-i o crimă.
    Punct.
    Să contracarezi cu “Nici violul nu-i o crimă, per se” mi se pare o absurditate.
    Nu ataci o realitate prezentând o falsitate – e dincolo de reguli și dovedește că habar n-ai ce vorbești.
    Iar regulile… ale dreaq’ ele de reguli, că cu ele ne construim argumentul de plagiat, nu?

    “…pricepi? ștefan a sesizat că folosești argumentul “nu e crimă” nu numai ca argument obiectiv, ci și ca metodă de manevră polemică. o (altă) metodă polemică de a contracara o (diferită) metodă polemică este revelarea (prin caricaturizare sau exagerare) a vulnerabilității argumentative a metodei respective…”

    Sanchi.
    Exagerarea e una, argumentul fals e altceva.
    N-ai cum să răspunzi la un neadevăr demonstrabil.

  23. tapirul a zis:

    “…de ce nu o lasi balta, omule? tii asa de mult sa ai dreptate, no matter what? pe cuvant acuma. ti s-a explicat de paispe ori ce e aia plagiat si ce nu, ce e aia doctorat si ce nu, de ce tot scormonesti cacatul?

    stii ceva? nu ma fa nici tu pedefeurile alea, nu mai pierd nici io sambata aiurea.

    iti raspund deja de acum: da, dom’ne ai dreptate.
    multumit?

    Nu țin să am dreptate; prezint un punct de vedere – un alt fel de a vedea o anume situație.
    Nu generalizez, mă mențin strict pe topic.

    Mi se pare că tu și Lektor scormoniți, nu eu.
    Voi cereți pedeapsă, dat afară, alea.
    Cine scormone ce?

  24. lektor a zis:

    “…regulile de citare din afganistan…”

    Hehehe… ia să vedem câte din acuzațiile de plagiarism se bazează pe “regulile de citare din afganistan”?
    Hai, că Tapirul ne-a dat lincul.

    Desigur, ne bazăm pe “tehnicalități” ca să dovedim un “plagiat”, dar dacă eu spun că plagiatul nu-i o crimă, săriți în sus că mă bazez pe o “tehnicalitate”…

    Mișto asta.

  25. tapirul a zis:

    parcă erai contra la “mi se pare”

    A fost o scăpare, șefu’, trebuia să pun ghilimele.

  26. lektor a zis:

    “…da, brinza asta e chiar mai dubios decit ponta, nimic de zis. […….] …Insa hai sa-l lasam putin pe ipochimenul asta, ca pina una alta el n-a fost acuzat de plagiat…”

    Lektor, tu insiști că trăsătura definitorie a unui politician e plagiarismul.
    Orice altceva… e secundar, lăsăm de-o parte, trecem cu vederea.

    Eu afirm că plagiarismul e definitoriu doar în mediul academic-universitar.

    Teic zat, herr Professor!

    🙂

  27. plagiarismul nu-i crimă nu din punct de vedere tehnic, ci din punct de vedere juridic.

    din punct de vedere tehnic plagiarismul e clar definit. motivele care duc la plgiarism nu constituie circumstanțe atenuante, “am uitat ghilimelele” (am uitat să nu trec pe roșu când sunt pietoni pe trecere, am uitat să nu beau înainte să mă sui la volan), “n-am știut”, “îndrumătorul nu a zis nimic”

    faptul ca plagiarsimul nu este regulat juridic (că nu există în codurile civile sau penale) nu înseamnă că nu este regulat deloc. mediul academic are o marjă mare de autonomie: dacă respectă legile în vigoare, pot stabili, adițional sistemului juridic, regulile lor. unele sunt aplicabile la nivel de universitate (purtatul de togă la curs, comitet doctoral de cel puțin cinci membri), altele se extind la ansamblul instituțional academic – printre ele și conceptul de plagiat.

    juridic, o diplomă este un atestat oficial, acceptat legal. lat intern de către universitate, în cadrul unor cerințe prevăzute de lege. asta înseamnă că toate etapele și cerințele necesare obținerii de diplomă sunt amendate legal

  28. lektor a zis:

    Evident ca toata premisa lui blegoo e falsa: el zice ca ponta e bine mersi dpdvd politic cu tot plagiatul, pt ca plagiatul nu conteaza. Dar daca-i iei la bani marunti, blegoo et al nu admit defel ca ponta a plagiat. Prefera sa dea vina pe nastase, sau sa-l invoce pe diaconu, sau regulile de citare din afganistan, sau ca de fapt base a vindut blugii cu care-a fost platit Nature ca sa-l dea calomnieze pe godac.

    Blegoo et al stiu foarte bine ca plagiatul e furt, si ca furtul e incompatibil macar cu pozitia de prim-ministru. De aceea ponta a preferat sa dizolve comisii in loc sa fie cinstit si sa-si accepte soarta.

    N-am spus niciodată că “plagiatul nu contează”.
    Am spus că nu contează la politicieni.
    În special la cei români.
    În special în condițiile existente – apropo de diplomele românești.

    Folosirea termenului de “măcar cu” implică o oarecare elasticitate morală lektoriană, în ce privește furtul. Ce nu merge la prim-miniștri, e posibil să se accepte la nivel de deputat, senator, primar… de la caz la caz.

    Țin să se consemneze, ca să am material de arătat cu degetu’, la nevoie.

  29. și să vedem Legea educatiei nationale. Legea nr. 1/2011:

    Art. 115
    (1) Invatamantul superior se poate organiza doar in institutii de invatamant superior care au obtinut autorizarea de functionare provizorie sau acreditarea, potrivit legii.
    (2) Actele de finalizare a studiilor emise in Romania sunt recunoscute de catre stat numai in cazul in care sunt eliberate in conformitate cu prevederile legale in vigoare, de catre institutii de invatamant superior acreditate.

    …………..
    Art. 118
    (1) Sistemul national de invatamant superior se bazeaza pe urmatoarele principii:
    a) principiul autonomiei universitare;
    b) principiul libertatii academice;
    c) principiul raspunderii publice;
    d) principiul asigurarii calitatii;
    e) principiul echitatii;
    f) principiul eficientei manageriale si financiare;
    g) principiul transparentei;
    h) principiul respectarii drepturilor si libertatilor studentilor si ale personalului academic;
    i) principiul independentei de ideologii, religii si doctrine politice;
    j) principiul libertatii de mobilitate nationala si internationala a studentilor, a cadrelor didactice si a cercetatorilor;
    k) principiul consultarii partenerilor sociali in luarea deciziilor;
    l) principiul centrarii educatiei pe student.
    (2) In invatamantul superior nu sunt admise discriminari pe criterii de varsta, etnie, sex, origine sociala, orientare politica sau religioasa, orientare sexuala sau alte tipuri de discriminare, cu exceptia masurilor afirmative prevazute de lege.
    (3) Studentii cu dizabilitati fizice au dreptul sa aiba cai de acces adaptate acestora in totalitatea spatiilor universitare, precum si conditii pentru desfasurarea normala a activitatilor academice, sociale si culturale in cadrul institutiilor de invatamant superior.
    (4) In invatamantul superior exista si pot fi organizate facultati de teologie, in conformitate cu prevederile art. 15, si institute de cercetare teologica in consens cu perspectivele ecumenice si irenice internationale si in conformitate cu prevederile legale.

    Art. 120
    (1) Calificarile dobandite de absolventii programelor de studii din invatamantul superior sunt atestate prin diplome, prin certificate si prin alte acte de studii eliberate numai de catre institutiile de invatamant superior acreditate.
    (2) Diplomele corespunzatoare programelor de studii universitare sunt inscrisuri oficiale si nu pot fi emise decat de institutiile acreditate, pentru programele si formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. In acest din urma caz, in cadrul institutiei care emite diploma trebuie sa existe o alta specializare acreditata intr-un domeniu inrudit cu specializarea autorizata. Nerespectarea acestor prevederi se pedepseste conform legii penale.
    Art. 123
    (1) Autonomia universitara este garantata prin Constitutie. Libertatea academica este garantata prin lege. Institutiile de invatamant superior se organizeaza si functioneaza independent de orice ingerinte ideologice, politice sau religioase
    (2) Autonomia universitara da dreptul comunitatii universitare sa isi stabileasca misiunea proprie, strategia institutionala, structura, activitatile, organizarea si functionarea proprie, gestionarea resurselor materiale si umane, cu respectarea stricta a legislatiei in vigoare.

    (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprima in Carta universitara, aprobata de senatul universitar, in concordanta stricta cu legislatia in vigoare.
    (4) Autonomia universitara se exercita numai cu conditia asumarii raspunderii publice.
    (5) In institutiile de invatamant superior este asigurata libertatea cercetarii in ceea ce priveste stabilirea temelor, alegerea metodelor, procedeelor si valorificarea rezultatelor, conform legii.
    (6) In institutiile de invatamant superior este interzisa periclitarea sub orice forma a dreptului la exprimarea libera a opiniilor stiintifice si artistice.
    (7) Studentilor le este asigurat dreptul la libera alegere a cursurilor si specializarilor, in conformitate cu normele legale in vigoare si cu planurile de invatamant.
    (8) Structurile si functiile de conducere ale universitatilor particulare si confesionale, atributiile, modul de constituire, precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite in conformitate cu prevederile prezentei legi, cu avizul consultativ al fondatorilor si cu aprobarea senatului universitar.

    Art. 124
    (1) Raspunderea publica obliga orice institutie de invatamant superior, de stat sau particulara:
    a) sa respecte legislatia in vigoare, carta proprie si politicile nationale si europene in domeniul invatamantului superior;
    b) sa aplice si sa se supuna reglementarilor in vigoare referitoare la asigurarea si evaluarea calitatii in invatamantul superior;
    c) sa respecte politicile de echitate si etica universitara, cuprinse in Codul de etica si deontologie profesionala aprobat de senatul universitar;

    d) sa asigure eficienta manageriala si eficienta utilizarii resurselor, in cazul universitatilor de stat, si a cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului institutional;
    e) sa asigure transparenta tuturor deciziilor si activitatilor sale, conform legislatiei in vigoare;
    f) sa respecte libertatea academica a personalului didactic, didactic auxiliar si de cercetare, precum si drepturile si libertatile studentilor.
    (2) In cazul universitatilor confesionale, raspunderea publica se extinde la respectarea statutului si a prevederilor dogmatice si canonice specifice cultului respectiv.
    Sectiunea 5 – Etica universitara

    Art. 306
    (1) La nivelul fiecarei universitati functioneaza comisia de etica universitara.
    (2) Structura si componenta comisiei de etica universitara este propusa de consiliul de administratie, avizata de senatul universitar si aprobata de rector. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional si autoritate morala. Nu pot fi membri ai comisiei de etica universitara persoanele care ocupa vreuna dintre functiile: rector, prorector, decan, prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproductie.
    (3) Comisia de etica universitara are urmatoarele atributii:
    a) analizeaza si solutioneaza abaterile de la etica universitara, pe baza sesizarilor sau prin autosesizare, conform Codului de etica si deontologie universitara;
    b) realizeaza un raport anual referitor la situatia respectarii eticii universitare si a eticii activitatilor de cercetare, care se prezinta rectorului, senatului universitar si constituie un document public;
    c) contribuie la elaborarea Codului de etica si deontologie universitara, care se propune senatului universitar pentru adoptare si includere in Carta universitara;
    d) atributiile stabilite de Legea nr. 206/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
    e) alte atributii prevazute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei universitare, conform legii.

    Art. 307
    Hotararile comisiei de etica universitara sunt avizate de consilierul juridic al universitatii. Raspunderea juridica pentru hotararile si activitatea comisiei de etica universitara revine universitatii.

    Art. 308
    (1) Orice persoana, din universitate sau din afara universitatii, poate sesiza Comisiei de etica universitara abateri savarsite de membri ai comunitatii universitare.
    (2) Comisia de etica universitara pastreaza confidentiala identitatea autorului sesizarii.

    Art. 309
    In urma unei sesizari, comisia de etica universitara demareaza procedurile stabilite de Codul de etica si deontologie universitara, respectiv de Legea nr. 206/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Comisia raspunde autorului sesizarii in termen de 30 de zile de la primirea sesizarii si ii comunica acestuia rezultatul procedurilor, dupa incheierea acestora.

    Art. 310
    Constituie abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si activitatea universitara:
    a) plagierea rezultatelor sau publicatiilor altor autori;
    b) confectionarea de rezultate sau inlocuirea rezultatelor cu date fictive;
    c) introducerea de informatii false in solicitarile de granturi sau de finantare.

    E clar, domnul blegoo, cum e cu legile, diplomele, autonomia universitara și PLAGIATUL? Îți explic pe articole dacă vrei. Îți desenez, dacă vreau, sau îți fac un infograf cum vă place vouă în america.
    Plagiatul nu o fi în codul penal, dar există ÎN LEGE.
    e pă categorii de uameni? (la politici merge, la strungari nu se pune)
    e relativizare?
    e joc de gleznă?
    e pă “am uitat să respect regula?”

    Notă: pe tema plagiatului io am încheiat discuția. resping argumentele lui blegoo pe baza unor criterii obiective.

  30. tapirul a zis:

    plagiarismul nu-i crimă nu din punct de vedere tehnic, ci din punct de vedere juridic.

    din punct de vedere tehnic plagiarismul e clar definit. motivele care duc la plgiarism nu constituie circumstanțe atenuante, “am uitat ghilimelele” (am uitat să nu trec pe roșu când sunt pietoni pe trecere, am uitat să nu beau înainte să mă sui la volan), “n-am știut”, “îndrumătorul nu a zis nimic”

    faptul ca plagiarsimul nu este regulat juridic (că nu există în codurile civile sau penale) nu înseamnă că nu este regulat deloc. mediul academic are o marjă mare de autonomie: dacă respectă legile în vigoare, pot stabili, adițional sistemului juridic, regulile lor. unele sunt aplicabile la nivel de universitate (purtatul de togă la curs, comitet doctoral de cel puțin cinci membri), altele se extind la ansamblul instituțional academic – printre ele și conceptul de plagiat.

    juridic, o diplomă este un atestat oficial, acceptat legal. lat intern de către universitate, în cadrul unor cerințe prevăzute de lege. asta înseamnă că toate etapele și cerințele necesare obținerii de diplomă sunt amendate legal

    Mișto cum tocmai îi ziceam lui Lektor:

    Eu afirm că plagiarismul e definitoriu doar în mediul academic-universitar

    Spui că “…plagiarismul nu-i crimă nu din punct de vedere tehnic, ci din punct de vedere juridic…”

    Nu-s clar cum trebuie să citesc:
    1) Plagiarismul nu-i crimă din punct de vedere tehnic.
    2) Plagiarismul e crimă din punct de vedere juridic.

    Acuma, reiese că “crima” plagiarismului e definită tehnic – dar nu-i crimă, tehnic vorbind.
    (nu încerc să fac ‘șto, încerc să urmăresc firul logic)
    Altfel spus, dacă nu te-ai supus regulilor tehnice de definire ale plagiatului, comiți crima de plagiat, care nu e tehnic, o crimă.
    Ori cum?

    N-am susținut vreodată că plagiatul în mediul academic n-ar fi o crimă – este! Fiindcă atacă însăși bazele instituționale, subminează existența mediului.
    Sunt conștient că jurisdicția academică ia foarte în serios plagiatul, care, odată dovedit după toate regulile tehnice, e pedepsit – ÎN CADRUL ACADEMIC!

    Ce ne facem însă, în cazul nostru?
    Unde o diplomă de doctorand se presupune că trebuia examinată (‘nainte de susținere) de un comitet de cel puțin cinci membri… cu toate etapele și cerințele sancționate, etc.

    Avem de-a face cu o diplomă defectivă, în cazul nostru, să zicem.
    Se presupune că diploma a trecut printr-un proces – menționat de tine.
    Avem un caz de a declara procesul defectiv?
    Dacă da, ce prevede sistemul juridic independent academic, în astfel de cazuri?
    Execuția unei ridicări colective din umeri?

    Vorbim de realitate aici, nu de “ar trebui să”.

    (mă duc să tai lemne, revin cândva)

  31. Madelin a zis:

    Blegoo a zis:

    Adică… zic, e posibil să ne lepădăm de Ștefan T

    De Șefan T.

    Nici tu n-ai observat? Ăsta o fi blestemul Talpalarilor – să le fie pocit numele de conaţionali (ciudat, dar italienii reuşesc să-l citească corect din prima încercare 🙂 ).

  32. Blegoo a zis:

    Obsesia ta de a clasifica un gunoi drept “plagiat” conduce la devalorizarea morală a termenului.

    […]

    Nu etichetezi orice aiureală drept plagiat – chit că e prezentată drept “teză de doctorat”…

    Blegoo, aici drumurile noastre se despart.
    A fost conceputa si prezentata de autor ca o teza de doctorat.
    A primit girul unei comisii numite in deplina legalitate academica.
    A primit aprobarea si diploma.
    Cine si pe ce criterii clasifica post-factum ca e ‘aiureala’?
    Pai ca imagine externa, mai grav ar fi daca s-ar face cum zici mata.

  33. plagiarsimul nu contează la politicieni, mai ales în românia? păi io vreau să conteze. de aia mă agit. atât.

    în rest, pur tehnic și juridic, io am dreptate și tu nu.

    pă păreri și opinii si realisme de coteț sau dă vizuină, avem amândoi dreptate, ca rabinul

  34. tapirul a zis:

    deci până la urmă cum e? e meseria de politician compatibilă cu furtul?

    P’asta o dixcutam mai tarziu. Io am vrut sa inteleg, in exercitiul tau logic, cine stabileste valoarea de adevar a unei propozitii. Tu? Pai si io de ce nu?

    Daca zic nu, rezulta asa:
    to ai votat un hot, dar nu un plagiat, rezulta vot sentimental nu realist fara compromisuri (sau cum era)
    io am votat visceral deci sentimental.

    La aialalta, cu pragmatizmu’:
    tu (si Lektor) ai votat ca sa scaza numarul de uselisti in parlament
    io am votat ca sa tinza spre zero numarul de ardeisti in parlament
    amandoi pragmatic, nene.

    PS
    Stanga ie rea, da. Deaia ceam ca hipsteroiu din dotare a votat dupa ce s-a informat si a evaluat dpdv politic ofertele. Nu depedeve pragmatic sau visceral.

  35. stefantalpalaru a zis:

    Nici tu n-ai observat? Ăsta o fi blestemul Talpalarilor – să le fie pocit numele de conaţionali (ciudat, dar italienii reuşesc să-l citească corect din prima încercare 🙂 ).

    In afara ca te-a facut Talparu si ca io ar fi trebuit sa tai si B-ul din Blegoo (sau g-ul, sau l-ul), altceva n-am observat 🙂 Daca mai era ceva. mor de-o curiositate.

  36. Articolul 310 sună la fel de bine ca și viitorul.

    Problema e că plagiatul nu e definit “crimă” ci “abatere gravă de la buna conduita in cercetarea stiintifica si activitatea universitara”.

    Corect pân-aici?
    Aici o să devin “tehnic”, exact ca și raportul comisiei care a analizat și stabilit “plagiatul” lui Ponta:

    1) “Abatere gravă” nu e echivalent cu “crimă”. Dacă era, de ce nu scrie “Constituie crimă de la buna conduita…” etc? Implicația e că nu există echivalență de termeni.

    2) “Abaterile” sunt abateri… nimic mai mult. Unele mai grave, altele mai puțin. N-am văzut NIMIC referitor la pedepse.

    Ori, e un factor important, dacă te referi la o jurisdicție legală – fie ea și academică. Propun ideea că pedeapsa nu e descrisă, deoarece e imposibil de cuantificat gradul de vinovăție. Ca exemplu: eu scriu o lucrare de diplomă de nota superzece, contribuție originală sută-n sută… vindec canceru’, alea.

    Dar… un singur paragraf… în lucrarea mea de diplomă de 18.897 de pagini… un paragraf, repet, de 2 propoziții… nu are ghilimelele corect puse.

    Lipsesc.

    Se trece cu vederea?

    Ori… “unde-i lege, nu-i tocmeală”?

    Arunci la gunoi TOTUL? Pentru o SINGURĂ tehnicalitate?
    Ori operezi cu o oarecare “elasticitate”, de la caz la caz?
    Care-i numărul magic de “tehnicalități” dincolo de care retragi diploma, biciuiești catindatu’ și dai foc la teză în piața publică?

    3) Plagiatul o fi existând ÎN LEGE, precum spui, dar n-ai citat cuantumurile de pedeapsă.
    Respect decizia ta de a încheia discuția, dar resping argumentul tău, bazat pe “criterii obiective”.

  37. Tapirule… mi-e frig, nene.
    Trebe să mă duc să sparg nește buturugi, nu se mai poate…
    Cer milă și îngăduință academică!

  38. Madelin a zis:

    tapirul a zis:
    deci până la urmă cum e? e meseria de politician compatibilă cu furtul?

    P’asta o dixcutam mai tarziu. Io am vrut sa inteleg, in exercitiul tau logic, cine stabileste valoarea de adevar a unei propozitii. Tu? Pai si io de ce nu?
    Daca zic nu, rezulta asa:
    to ai votat un hot, dar nu un plagiat rezulta vot sentimental nu pragmatic
    io am votat visceral deci sentimental.
    La aialalta, cu pragmatizmu’:
    tu (si Lektor) ai votat ca sa scaza numarul de uselisti in parlament
    io am votat ca sa tinza spre zero numarul de ardeisti in parlament
    amandoi pragmatic, nene.
    PS
    Stanga ie rea, da. Deaia ceam ca hipsteroiu din dotare a votat dupa ce s-a informat si a evaluat dpdv politic ofertele. Nu depedeve pragmatic sau visceral.

    stai frate, că eu nu mai vorbeam despre motivele ce mă determină să aleg pe ics.
    la ponta nu am considerat NUMAI plagiatul (de fapt nu ponta era pe buletinele de vot), ci toate acțiunile și comportamentul lui și ale useleului din mai încoace (de când sunt la putere)

    ailaltă era discuție despre fișa de post a politicianului. io ofer ca axiomă logică: funcția de om politic nu este compatibilă cu aia de hoț dovedit. o logică bazată pe psihologie, sociologie, etc (a furat odată, probabil o să fure iară – nu îi dau în mână cheile cetății) – aceeași logică care îți spune că funcția de șef de girlscout nu e compatbilă cu aia de pedofil dovedit (folosesc o exagerare)

    pragmatism? uite altul: dacă împing numărul de pedeliști în jos, șansa lor de a urca în barca usl este mai mare. prefer un parlament 30% USL, 20% pdl și restul împrăștiat, decât unul 60-10-restul, unde șansele ca ăia 10 să se deportocalizeze și să se înroșească (sau ce coloare are useleul) sunt mai mare

    PS: “io” adică io cetățeanul, eu, tu, veciunul de la doi, toți

  39. Madelin a zis:

    Blegoo, aici drumurile noastre se despart.
    A fost conceputa si prezentata de autor ca o teza de doctorat.
    A primit girul unei comisii numite in deplina legalitate academica.
    A primit aprobarea si diploma.
    Cine si pe ce criterii clasifica post-factum ca e ‘aiureala’?
    Pai ca imagine externa, mai grav ar fi daca s-ar face cum zici mata.

    Pe criterii propuse de Lektor – ie – chiar și fără luatul în considerare al ghilimelelor lipsă, proporția de conținut original e minusculă, deci teza n-are valoare oricum.
    Imaginea externă, precum am spus, nu contează, fiind vorba de un politician. Nimeni din străinătate n-o să blameze comunitatea academic-universitară românească pentru incidentul Ponta, asta pot s-o dau în scris.
    ………….
    (bleah, ce frig e… mi s-au înroșit urechile)
    ………….
    Și mai e ceva: faptul că eu concep și prezint ceva nu înseamnă că și este.
    O examinare obiectivă a produsului determină clasificarea la “guno, deșeu, rebut” ori “bun la export”.
    Pot să obțin io câte giruri vreau… n-ai cum să faci din rahat bici, să facă sfffîr! și să și plesnească.

  40. Știam io că mai era ceva…
    (disclăimăr: în orice discuție cu Tapirul, argumentele reale ies la suprafață ceva mai târziu; nu fiindcă el e mai deștept, iar eu mai prost… ci pur și simplu așa se întâmplă)

    Deci:

    1) Folosirea de “fallacy”, ca artificiu retoric nu validează eroarea. “Fallacy” se traduce ca “eroare”, “absurditate”, “falsitate”, “aberație” ori “concluzie greșită”. Dacă eu mă prevalez de dreptul de auto-depreciere susținând că “io am școala profesională la bază, ce știu eu…” nu comit o falsitate, cu atât mai puțin o minciună (eu nu mint). Da, am școala profesională la bază. Întâmplător, a fost o facultate. Da’ tot profesională e, tot “școală” e. Practic, eu nu comit “fallacy”. Pot fi acuzat cel mult de “abureală” în acest exemplu specific.
    În contrast, dacă aduci ca argument articolul 310 ca susținere a teoriei de “criminalitate” apropos de plagiat, comiți multiple erori: apel fals la autoritate, schimbare de termeni, apel la opinia minorității, desconsiderarea antecedentelor ș.a. O “crimă” nu-i același lucru cu o “eroare gravă” în nici o jurisdicție, academică, civilă ori militară.

    2) Pentru a ilustra absurditatea unei afirmații (“plagiatul nu e o crimă”), nu-i suficient să avansezi un neadevăr demonstrabil (“violul nu-i o crimă, per se”). Trebuie să controlezi validitatea afirmației pe care dorești să o combați. Nu poți să hotărăști, a priori, că afirmația nu-i adevărată – și în consecință, ești liber să avansezi o absurditate cu un grad mai ridicat. Orice discuție ar degenera rapid în haos, unde fiecare determină adevărul afirmației în funcție de propriul sistem de referință, eventual unul inventat special pentru împrejurare.

    3) Ar fi beneficial – pentru dezbatere – dacă am putea cădea de acord măcar la un singur aspect: anume, dacă e corect ca părțile împricinate (fără aluzie la Sebastian), să aibe acces deopotrivă la dreptul de argumentație “tehnică”. Tu poți să susții că plagiatul e precum pornografia – se recunoaște când se vede, dar asta nu-i suficient pentru stabilirea oficială a faptului (nu spun “crimă”, fiindcă nu e crimă decât la nivel visceral, personal și sentimental). Vreau să știu dacă am voie să argumentez tehnic. Comisia care a stabilit “plagiatul” lui Ponta a oferit o listă lungă, atent tehnicalizată, pentru a trage o concluzie. Pot să contra-argumentez, bazându-mă la rândul meu pe “tehnicalități”?
    Da ori ba.

  41. Si inca ceva: aia care n-au habar de doctorate si sustinerea lor, e invitati sa treaca la plivit panselute in sekktorul piperian nr VI.

  42. lektor a zis:

    Blegoo, deci cum e cu diaconu ion?

    Ajung și acolo, nu te teme – deși bănuiesc că știi deja opinia mea.
    (care este ea – opinia – stereo: pă canalu’ dîn stânga, vorbesc personal, emoțional, visceral. Pă canalu’ dîn dreapta… eh, parcă nu știi?)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *