Je traverse une période d’intense fatigue

De vreo șapte-opt ani, am cu mine tot timpul o oboseală. Uneori e mare, de de abia mă mișc cu ea în cârcă, alteori mă lasă să alerg o sută de km pe bicicletă, atâta e de ușoară. Dar e mereu, mereu cu mine. Nu mă gândesc permanent la ea, dar dacă îmi aduc aminte și mă uit, e acolo.

O fi bătrânețea? Am aproape patruzeci și unu de ani. Așa arată înaintarea în vârstă? De acum încolo oboseala asta va crește ca un cozonac, apoi ca un munte, cocoșându-mă și strivindu-mă în anii mei de aur?

Aproape că m-am împrieteni cu ea. Aproape. O simt vie și autonomă, personificată, și nu e malevolentă, e ca un amic are mă bate pe umăr și-mi zice, hei, e prea mult pentru tine, las-o mai moale.

Dar nu pot să o las mai moale. Am aproape patruzeci și unu de ani și sunt atâtea de făcut. Pare prea devreme să fie obosit, e ca și cum nu e nici măcar amiaza și eu vreau să trag un pui de somn. Așa am devenit un animal extrem de rutinier, fiecare zi seamănă cu cealaltă în toate aspectele mai puțin pacienții mei, unii mereu alții, unii aceiași dar și ei în schimbare. Și de copiii mei, care cresc. Și orașul care devine tot mai otrăvitor. Și de mine care îmbătrânesc. După cum vedeți, e nevoie de un efort considerabil ca să țin lucrurile în frâu, în loc, să le dau cât de cât un cadru de constanță, chiar dacă panta rhei, cum zicea profetul Pătrățel.

Poate de aia oi fi așa de obosit.

About The Author

1 thought on “Je traverse une période d’intense fatigue

  1. Textul îmi descrie un om blazat, îmbătrânit psihic mai degrabă, nu fizic, care ar avea nevoie de o oarecare schimbare în viață, poate un hobby nou, o activitate interesantă, un abonament filarmonic, o reinventare, o
    pur și simplu detoxifiere psiho-fizică. Rutina e periculoasă și cred ca toți avem nevoie, din când în când, s-o combatem 😊 pentru a nu o lăsa mai târziu să se dezvolte într-o criză a vârstei. Dar să nu vând castraveți grădinarului 😀 Mult succes!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.