Această întrebare i-a fost pusă lu coniţa Zaza de către domnul A. Zaza a refuzat să răspunză, car la femme c’est le mystère et le mystère, dacă s-ar dezveli de unul singur, n-ar fi mystère, ci un exhibiţionist în piaţa Amzei despre care vă voi vorbi altădată.
Cum nimenea nu trebuie să plece din dulcea mahala fără un răspuns la frământare, a trebuit să îmi asum eu sarcina de a afla cum arată o spălătoreasă ateniană. După mai mulţi ani petrecuţi în bibliotecile celor mai mari institute de istorie europeană antică, pot spune că am, în sfârşit, cheia problemei.
O spălătoreasă ateniană nu arată în nici un fel, pentru că toată lumea ştie că atenienii umblau mereu în pielea goală şi deci nu aveau nevoie de spălătorese .
Ei poftim!
Bravos naţiune, asta da elogiu de kalokagathon!
As adauga: Degradarea timpurilor si a civilizatiei, poluarea mediului inconjurator si incalzirea globala au facut ca iernile de la Atena sa fie atit de reci incit sa mai cada si zapada din cind in cind, si pe atenieni sa apuce ciudatul obicei de a imbraca haine. Ceea ce nu era cazul pe vremurile in discutie.
Am citit cindva o teorie dupa care asezarile din vremuri stravechi isi pastreaza aura peste secole, iar spiritul lor continua sa influenteze institutiile care le-au luat locul. Bunaoara mahalaua müncheneza a spalatoreselor se afla, unde in alta parte, pe malul riului pe nume Isar. In ziua de azi, Lehel, caci asa se cheama cartierul, neschimbindu-si pozitia, a ajuns in centrul orasului si adaposteste felurite institutii cum ar fi Muzeul National, muzeul tehnic, unele facultati si institute universitare si cladirea parlamentului bavarez. Eu cred ca teoria se adevereste in cazul de fata, daca ne gindim ca ocupatia preferata a politicienilor, aici si aiurea, are de a face cu spalatul rufelor, ca muzeul tehnic are printre exponate si stromosii masinilor de spalat, ca printre institutele universitare vor fi si cele chimice, in raspunderea carora intra detergentii, si, in fine, ca Muzeul National este plin de pinze. Oare la Atena tot asa vor fi stind lucrurile?
@Vlad:
Daca ce spui e adevarat, atunci exhibitionistul din Agora Amzei era, evident, pensionarul de Socrate (ma mir ca nu l-ai recunoscut) care, neavand ce face pe-acasa, corupea tineretul invatandu-l sa nu creada in zei.
Iar misterul, te inseli, se intampla sa se dezveleasca si singur, mai ales daca-i luna iulie, daca are febra sau daca se aud manelele prea tare de la vecini.
Si nu e adevarat ca in Mahala oamenii primesc raspunsuri la intrebarile lor (asta se intampla doar la templul lui Apollo din Delhi, unde da Gandhi raspunsuri criptice in doi peri) – uite, eu de exemplu ti-am pus trei intrebari la care nu mi-ai raspuns (la una, insa – cea despre Borges – mi-a raspuns Pinocchio, caruia ii multumesc). Reiau una dintre ele: ce editie din “1001 de nopti” (ab)uzezi?
Si las pentru sfarsit lovitura de gratie: imi pare rau, Vlad, dar nu-mi spui nimic nou. Totul se bazeaza pe o greseala de traducere, care imi pare rau ca ti-a mancat frumosii ani ai tineretii, obligandu-te sa-i petreci in biblioteci: spalatoreasa ateniana nu e nicidecum o spalatoreasa de haine (din motivul atat de bine argumentat de tine), ci de oameni! Barbatii se duceau la bai unde sclavele ii masau, imbaiau, epilau si le ungeau trupurile cu ulei. De la greci au invatat si japonezii chestia asta – ca Troia nu e acolo unde zicea exaltatul ala de Schliemann, ci de fapt e denumirea greceasca a ceea ce urma peste secole sa devina Edo, capitala shogunatuluiTokugawa, iar mai apoi, prin revenirea la vechiul nume, Tokyo (deci, cine-si imagineaza ca grecii au ajuns in Extremul orient doar dupa Alexandru ar fi bine sa lase naibii aiurelile alea de carti de istorie si sa plece urechea la vorbele lui Ahile, ca el stie chestiile astea cel mai bine, ce naiba! Ahile woz th3r3!).
@Pinocchio:
Bavarezii astia ar trebui sa invete de la vecinii lor elvetieni si sa nu mai piarda timpul cu rufele, sa treaca domnule odata la spalatul banilor, care bacnotele e pline de microbi si baterii si de aia se imbolnaveste copii care trebuie toata ziua sa mergi cu ei la alecsandrescu cine ma pus sai fac de copi.
@Zaza:
Spalatoreasa ateniana nu e un nonsens, nu numai prin prisma esplicatiunii mele de mai sus, ci si fiindca Ahile, cand a auzit de ea, a inceput sa rada si-mi tot face ranjind cu ochiul cand ma uit intrebator la el, ca cica ce amintiri are el si ce mi-ar putea povesti el ca se intampla in baile alea publice, dar n-am putut sa scot nimic dom’le, se tine tare nenorocitul, doar rade ca prostul de unul singur, bai!, si-mi vine sa-l omor ca nu-mi spune si mie, va dati seama ca fierb de curiozitate, da?
Si daca tot “facuram vorbire” ((c) Zaza, 2007) de maseuze: Zaza, tu ai idee ce afacere functioneaza pe Bastiliei, la nr. 56? Hint: crezi ca tipele alea de vin la lucru acolo sunt… aaa… notarite? Si ca numai barbatii merg la notar? 🙂
Si, 336, daca tot ne dam baeti-baeti, sa stiti ca se scrie “quickie” si nu “quicky” – si sa vezi ce sare iar Vlad ca-i bagam cuvinte din astea pe blog de-i vin tot felul de nepoftiti etc.
Si ma mai gandeam ca formam o adunare foarte haioasa, cu pseudonimele astea ale noastre: 336, Gandhi, Zaza, Pinocchio, Fluture, Muumpeikko, Gavagai, Lulu, Vlad Stro-… chiar asa, Vlad, care-i numele tau adevarat?
@A.: Sâc, eu ştiu despre ce vrea Stroescu să ne pove!
Dragă A.,
încep cu sfîrșitul, un deliciu linguistic german: Există două forme feminine diferite ale cuvîntului maseur: ‘die Maseurin’ se ocupă îndeobște de fizioterapie, iar ‘die Maseuse’ bănuiesc că profesează pe Bastiliei 56, dacă am înțeles corect aluzia ta. Cum nu am vorbit întotdeauna limba germană ca acum (infinitul, în accepțiunea lui Mark Twain, a început pentru mine ceva mai tîrziu), asta a fost una din confuziile cele mai drăguțe pe care le-am facut vreodată, pe vremea cînd îmi scriam teza, îmi neglijam fizicul, înțepeneam ocazional și plănuiam să compensez neglijențele prin fizioterapie.
Cît despre spalatul banilor, să nu le duci grija bavarezilor, ca știe ei și singuri cum se face. Helveția nu-i departe și nici Luxemburgu’ la nevoie, cazuri s-au văzut destule, și încă și mai multe or fi rămas nevăzute. Daca e vorba de sănătatea copchiilor, mai interesant ar fi să învețe odată că replica “O fi avut copilu’ meu un păduche acum o lună, dar precis că a murit între timp de bătrînețe”, spusă celorlalți părinți de la grădiniță, nu este tocmai o declarație pacifistă. Pe de altă parte, cînd Gogoșarii mei au avut păduchi și m-am dus la farmacie să cumpar o sticlă de juma’ cu Goldgeist, am descoperit ce efecte secundare interesante are șamponul ăla în ameliorarea fobiilor sociale. Deși farmacia era plină-ochi, cum toată lumea știa la ce folosește, în jurul meu s-a facut brusc un cerc cu o rază de 2-3 metri, deosebit de confortabil. Mă gîndesc să încerc la proxima ocazie și pe autostradă, poate îmi fac loc și acolo.
În fine, și eu mă dau în vînt după adunarea noastră din Mahala, altfel nu veneam aici tocmai acum, cînd începe anul nou universitar și în jurul meu înflorește nebunia cu crăci. (Dacă cumva nu știi cum arată asta, întreabă-l pe Vlad.) Apoi, nu vreau sa fiu din cale afară de insistent, dar pe 25, 26 (ideal!), 27 si foarte eventual și pe 20 sau 21 ale lunii m-aș putea lăsa (se)dus la o devirtualizare la fața locului, dacă va fi existînd vreuna. À bon entendeur salut, noroc și sănătate!
@Pinocchio: Moamă, da’ ce v-a apucat pe toţi frate cu venitul la Bucureşti?
Mama, innebunesc de curiozitate: Vlad, cum arata nebunia cu craci? (Atentie: “craci” cu “a” ca in “palarie” – ca pe ailalta o stiu, o cheama Nustiucum Bellucci, sau cam asa ceva.)
@Zaza:
Care “toti”? Si despre ce vrea Vlastro sa ne pove?
@Pinocchio:
Stati asa, ca-i pareil si-n frantuzeste. Ia, luati de va-nfruptati! Mic dictionar explicativ de franceza:
un gars : c’est un jeune homme
une garce : c’est une pute
un courtisan : c’est un proche du roi
une courtisane : c’est une pute
un masseur : c’est un kiné
une masseuse : c’est une pute
un coureur : c’est un joggeur
une coureuse : c’et une pute
un rouleur : c’est un cycliste
une roulure : c’est une pute
un professionnel : c’est un sportif de haut niveau (ou autre)
une professionnelle : c’est une pute
un homme sans moralité : c’est un politicien
une femme sans moralité : c’est une pute
un entraîneur : c’est un homme qui entraine une équipe
une entraîneuse : c’est une pute
un homme à femmmes : c’est un séducteur
une femme à hommes : c’est une pute
un homme public : c’est un homme connu
une femme publique : c’est une pute
un homme facile : c’est un homme agréble à vivre
une femme facile : c’est une pute
un homme qui fait le trottoir : c’est un paveur
une femme qui fait le trottoir : c’est une pute
un péripatécien : c’est un élève d’Aristote
une péripatéticienne : bien sûr, c’est une pute
Non le français, vraiment c’est pas compliqué
A., cred că nebunia cu crăci este statuia lui Iuliu Maniu din Piata Revolutiei. Pe Bastiliei 56 nu mai e de mult ce crezi dumneata, acum e o terasa unde vin studenti cu bani. Falimentul nu a avut loc din cauza politiei, ci a lipsei de clienti, care preferau stabilimentul cu traditie din Nisipari, nu spui ce nr.
In alta ordine de idei, trebuie sa va spui ca nu am internet de vreo saptamana, ca astia cu internetul nu mi-l mai repara odata, si ca din cauza asta nu poci sa va razpunz intotdeauna cu promptitudine, lucru pentru care va cer scuze. (Acum scriu de la Marian Pompe Funebre Spalatorie Auto Internet Café SRL)
Basic french = 300 de cuvinte. (Ghid american)
Johnny Holiday = 30 de cuvinte. (Teza)
A. = 3 cuvinte ? 🙁
PS Si ce daca am râs si l-am dat mai departe ? Nu-s o referinta !
@Vlad:
E incredibil cat de bine seamana cu aproape toate statuile moderne ale lui lui Don Quijote!
@336:
Ma dezamagiti! Va stiam numerolog serios! Eu as fi fost generos si as fi zis “A. = 6 cuvinte”, asa incat sa fie adevarata identitatea:
Basic french + Johnny Holiday + A. = Gandhi.
Si sa stiti ca v-am cam mirosit ca nu sunteti din generatia anglofona, ca altfel ati fi scris “French”, nu “french”. 🙁
Dintr-un motiv similar ma cam bate gandul ca si Vlad cu germana… stiti, era un banc:
– Sprechen Sie Deutsch?
– Nein, schlafen Sie Deutsch!
A.racan di mini si di mini! Ci mâ fac ? Uiti c-am scrâs si Holiday nu Hallyday. Ci pot sâ zâc ? Nu poci sâ fiu nici francofon ! Poti belgofon ? Ia sâ videm :
un serveur réseau ? un abreuware
un logiciel très compliqué ? un assomware
un logiciel de nettoyage du disque dur ? une baignware
un réseau local d’une entreprise ? un coulware
une poubelle Windows ? un dépotware
un logiciel filtrant de compression de données ? un entonware
un ensemble d’écran de veille ? un dortware
un logiciel de vote électronique ? un isolware
un logiciel de copie ? un mirware
un logiciel d’antivirus ? un mouchware
un logiciel de préparation de discours ? un oratware
un logiciel pour documents en attente ? un purgatware
une salle informatique non climatisée ? une rotissware
un logiciel de merde ? un suppositware
un logiciel de classement ? un tirware
une réunion des responsables informatiques ? une tupperware
Et enfin, le plus important dans la conjoncture actuelle,
un logiciel de demande d’augmentation de salaire ? un vatfaireware.
Allez… oreware !!! (sau Auf wieder Schaffhausen)
…Si, daca-mi permiteti s-adaug:
une augmentation du salaire? pourbware…
Chestia cu Holiday, daca e o greseala (ceea cu dumneavoastra nu se poate sti niciodata), atunci e ben trovato.
@Zaza: Cine mai vine? *curios* Ce m-a apucat, asta nu stiu nici eu. Probabil nebunia cu crăci. (Si ma feresc sa spun ce am de gind sa fac acolo, ca parca vad ca imi trimite Vlad doi colegi de-ai lui mai solizi — nu ca nu mi-ar place, dar.)
@A.+336: Extrasele de dictionar sunt geniale! Am ris in hohote, cind altfel credeam ca o sa ma arunc la podea si sa musc din mocheta de oboseala (sau de chestia aia cu crăci).
@A. de unu singur: Nebunia fara palarie pe A. se numeste Monica.
No, si-acum ma duc acasa sa schlafen deutsch. (Inainte de asta il sun pe domnu’ Inginer, ca poate pune masa intre timp… mmmm…)
Cam tarziu da’ ma bag si io.
Cum adica sa umbre dezbracati atenienii? Mai umblau ei si dezbracati da’ nu num’ asa. Poti vedea de acum incolo ca in Atena se raceste destul incat sa fie nevoie sa te acoperi. Apoi noi stim ca pe frizele partenonului scuptatu-s-a faldurile acelea celebre. E calr ca apartineau aristocratiei ateniene care era, ca si azi, o minoritate. Da’ asta nu inseamna ca trebuea sa nu le spele cineva…
Cat despre baile desfatatoare despre care scriserati ele erau cam ale romanilor. Dupa cum Roma era o cocina in zonele periferice trebue sa credem ca nici atena nu era prea departe… De-aia piata (agroalimentara) era exilata in afara cetatii iar vechea agor era doar un loc de discutii politice si filosofice. De aia credea el aristotel ca a face comertz e un lucru injositor…
Profesorul Johnsonaki de la University of Ancient Histories of Utah afirma ca simplul fapt ca exista statui imbracate din perioada statului atenian nu inseamna ca populatia era intr-adevar imbracata. Domnia sa face o analogie cu timpurile moderne: “Picasso will undoubtedly remain in mankind’s memory as one of the greatest painters of our ages, but I don’t think that the historian of the future will conclude that women of the 20th century had both eyes on the same side of the face.” La al 7-lea International Congress of History of Clothing and Undergarments tinut anul trecut in Estonia, consensul expertilor a fost clar: in Atena antica nu se purta nici macar frunza de smochin medio-orientala. Când le era frig, aruncau cu discul sau cu lancea şi organizau jocuri olimpice ca să se încălzească. Să nu uităm că un Eratostenos din Corint, ilustrul precursor al chiloţilor, a fost dat afară din agora când şi-a prezentat invenţia (indispensabilii de marmura), episod relatat de Diogene Laertius in a sa Βίοι καὶ γνῶμαι τῶν ἐν φιλοσοφίᾳ εὐδοκιμησάντων.
Vlad, e bine ca discutia a luat o intorsatura mai serioasa, ca in ultima vreme ne-am cam tinut de frivolitati si asta dauneaza grav bloggitatii. Dar nu mi se pare corect ca, pe un ton doct care poate adormi vigilenta gandirilor mai putin critice, sa diseminezi informatii false. Eratostene NU era din Corint, ci din Cirene (in actuala Libie). In plus, ai putea sa dai informatia intreaga, daca tot te apuci: indispensabilii de marmura au starnit oroarea atenienilor deoarece nu permiteau o ventilatie corespunzatoare a dedesubtului. Eratostene, insa, perseverent, s-a dus la templul lui Apollo, i-a adus jertfe, apoi s-a incuiat in casa cu o sclava bruneta (*) si dupa o saptamana s-a reintors in agora, de data asta victorios: inventase ciurul care-i poarta azi numele si care permite a aerisire mai mult decat multumitoare (precursor al tehnologiilor Gore-Tex si Geox).
(*) Ca Schroedinger (Erwin).
@ Vlad
D’acord. Da’ hainele pe om e logic sa existe pe om pe cand ochii strambi de tip Dora Maar nu prea. Eu te cred ca majoritatea grecilor erau goi. Insa cei mai sexy (sic!) , adica cei din clasele superiore, aveau ceva pe ei. De fapt asta face si formele atractive mai curand decat goliciunea absoluta. Eu inteleg ca vezi seculul 4 b. ch. ca pe un Eden si ca proiectezi acolo dorinta intima a fiecaruia de a avea ochelari cu raze x da’ aici suntem pe blog si nu ne mai ispiti.. 🙂
chitz, chitz.
Fusei la Atena, dar nu văzui nici una.
Bof.
Păi am avut dreptate: nu există! (Aşa e că atenienii umblă în pielea goală?)