Probabil că nu ştiaţi, dar a fost Roblogfest-ul şi Mahalaua a participat. Nu m-am propus şi nici nu m-am votat, pentru că sunt modest şi pentru că n-am avut timp, zic eu, pentru că sunt oligofren şi n-am nimerit botonul de vot, în realitate; dar cineva m-a propus şi m-a şi votat, pentru că, la categoriile cu vot public am avut totuşi câte un vot, împărţind astfel penultimul loc cu alte câteva miliarde de bloguri româneşti (pe ultimul loc fiind alte câteva miliarde care nu aveau nici un vot, adică, precum mine, nu s-au putut vota singure fiindcă n-au nimerit butonul). Mulţumesc mult pe această cale celui care m-a votat.
La secţiunea jurizată, unde, precum numele indică, a existat un juriu care a jurizat bloguri, am făcut ceva mai bine. Cel mai bun loc l-am luat, culmea, la categoria “cel mai bun blog cultural“. Locul 12 din 80 de finalişti, pas mal quand même, dar sunt destul de uimit de categorie: “blog cultural”. De ce o fi cultural blogul meu? Într-adevăr, acum mai bine de un an, obişnuiam să mai pun câte o reclamă la un concert, şi ştiu că în Bucureşti, reclamele la chestii (spectacole, concerte, “evenimente media”, reclame la alte reclame, etc) sunt considerate a fi ele însele cultură. Însă de mult nu am mai pus reclame la concerte pe aici.
O fi din cauza stilului meu sofisticat, labirintic şi aristocratic de a discuta. În timp ce scriam propoziţia asta m-am înecat cu ceai din cauza râsului. Dar în acelaşi mi-am dat seama că ne aflăm în faţa unui dublu pericol. Pe de-o parte, pentru mine, căci iată-mă apropiat într-un mod perfid de prototipul intelectualului la modă astăzi, adică un fel de magnifică băşică, cu joben şi plină cu pârţuri pe care, în goana după o şi mai mare flatulenţă, le rezervă nu latrinei, ci mijloacelor de masă. Al doilea pericol teoretic este pentru dumneavoastră, cetitorii miei, care chiar aţi putea confunda aceste pârţuri, admirabile scrieri despre lucruri despre care mă fac că am habar, cu lucruri despre care am habar, care de fapt nu se există aşa ceva.
Însă acum, că scriu asta, îmi dau seama că pericolele astea sunt inexistente. Chiar dacă o să ajung un astfel de magnific balon cu joben şi plin cu etc., sau chiar dacă sunt deja unul, nu am o flatulenţă aşa de mare încât să-mi imaginez că o să ajung la televizor cu Patapievici sau Turcescu, sau măcar la radio gorila. Voi rămâne doar un pitoresc personaj de mahala. Cât despre dumneavoastră, cetitorii miei, slavă Domnului, nu sunteţi mase, ci oameni cu bun simţ care sper că mă preferă din alte motive misterioase, probabil pentru că sunt aşa de frumos încât râd la oglindă.
Sunt dezgustat. Asteptam mai mult de la dumneata decit limbajul asta incalificabil. Puah.
Draga Vlad, daca blogul meu ar ajunge sa fie “apreciat de mase”, atunci cred ca ar fi cazul sa incep sa-mi pun intrebari… Unele si mai mari si mai filosofice mi-as pune daca as aparea la TV cu Patapievici, brrr. Apoi, ma gindesc la Zaza si la lumea care insista sa isi publice blogul, iar ea refuza cu incapatinare si are dreptate, pentru ca un blog publicat ar fi, nu-i asa, un fel de mare fîssss, ca si cum ne-am apuca sa povestim tablourile lui Grigorescu sau sa le cintam pe post de manele. In fine, poate ca n-ar strica sa faci o teorie a flatulentei literare pe linie argheziana, eu unul te voi sustine cu entuziasmul binecunoscut.
Aaaah, si apropo de flatulente si limbajuri: Am dat cindva un interviu telefonic la radio Romania, in direct. Stabilisem ora la care sa fiu acasa, m-am straduit sa ajung ceva mai devreme si sa am timp de anumite pregatiri firesti; dar si cei de la radio s-au gindit sa sune ceva mai devreme, sa aiba si ei timp de pregatiri la fel de firesti. Si asta n-ar fi fost nimic, dar pe drum m-a apucat, asa, o urgenta. Cum era de asteptat, cind a sunat telefonul (il luasem cu mine in baie, stiam eu ce stiam), m-au prins stind pe buda, si m-au tinut asa cred ca vreo jumatate de ora, timp in care a trebuit sa discut chestii cu inalt caracter stiintific. Evident ca m-am ferit sa produc anumite zgomote pe care nu le mai descriu aici, si care sa tradeze intregii natiuni insetate de stiinta ocupatiile mele momentane. Interviul a iesit bine, desi poate usor crispat.
Pentru documentare suplimentara:
http://youtube.com/watch?v=NNQMyMLnakc
Nici eu n-am nimerit botoanele din primul tur dar m-am dumirit la al doilea scrutin popular, cand am si votat, asa cum am scris la mine acasa. Nu-mi place roblogfestul nici in special nici in general, nici juriul, nici blogurile castigatoare (placutul meu incepe cumva de la coada clasamentului ala mare spre cap, la populare zic),insa am votat ca asa am avut eu chef intr-o seara.
Eream precisa de reactia ta. Insa. In mintea mea scurta, fara a dori etichete, inregimentari sau litere de lege, cultural era cel mai pe aproape. Poate pentru ca pe mine, uneori, tu si comentatorii tai ma puneti pe ganduri in sens pozitiv, ma faceti sa ma intreb, sa scotocesc, sa doresc sa aflu mai multe, sa citesc. Imi dati cate un impuls si asta nu-i putin in viata mea de gospodina ratata.
Dar bineinteles ca intai si intai te prefer pentru ca deja sunt dependenta de reflectia rasului tau din oglinda :-). Nu ala de intelectual mancati-as ci ala de mahalagiu 😉
Nici eu n-am nimerit botoanele din primul tur dar m-am dumirit la al doilea scrutin popular, cand am si votat, asa cum am scris la mine acasa. Nu-mi place roblogfestul nici in special nici in general, nici juriul, nici blogurile castigatoare (placutul meu incepe cumva de la coada clasamentului ala mare spre cap, la populare zic),insa am votat ca asa am avut eu chef intr-o seara, cu inima.
Eream precisa de reactia ta. Insa. Pe mine, uneori, tu si comentatorii tai ma puneti pe ganduri de bine, ma faceti sa ma intreb, sa doresc sa aflu mai multe, sa citesc, sa ascult. Imi dati cate un impuls si asta nu-i putin in viata mea de gospodina ratata. O fi asta ceva legat de ‘cultura’? Habarnam.
Dar marturisesc spasit ca te prefer pentru ca deja sunt dependenta de reflectia rasului tau din oglinda :-). Nu ala de intelectual mancatzas ci ala de mahalagiu 😉
Mda, total incalificabila flatulenta. Ca sa nu mai vorbim de cuvantul asta, basica.Basica e un cuvant eminamente obscen. Pe langa el, flatulenta e o fata sfioasa de tara, usor nespalata, dar care isi pune lamaita in san sa miroasa frumos. Flatulenta, pe langa basica sus-pomenita, e ca un zgomot molcom de turma de oi care zace rumegand intr-un staul necuratat intr-o dupa-amiaza calda si umeda de vara. Basica asta, domne, basica asta ucide inocenta. Basica asta e o monstruozitate, o umflatura rosie, dezgustatoare pe paginile pe care apare, o coborare inutila in protoistoria zemoasa a cadaverinei, o palma descarnata peste obrazul decentei.
Si domnu Pinocchio, da se poate domle, ce e balceala asta complezenta in balta imunda a limbajului comun?
Io nu mai las copiii sa citeasca asa o bloguiala sa fie clar. 🙂
Vlad, daca vrei, eu sterg reclama de la mine de pe blog.
IAODI, am scris un comentariu mai mare, i-am dat enter de doua ori, s-ar putea sa apara pe la spam. Tapirou?
askimetu a luat-o razna, ca si vlad cu pericolele. S-a rezolvat. Askimetu, vlad cred ca e inca razna.
Vladule, ai aflat cine te-a votat?
Madelin: sărumânaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa 🙂 Dublu!
Care, unde?? Trebuia sa-ti faci reclama pe blog ca esti nominalizat. N-am votat pe nimeni ca.. am uitat. Daca te superi, Vlade iti trece pan` te insori- ma consolez 😀
Am auzit ca o fost multa bataie de joc la fest-ul asta minune. Parerea mea e ca oamenii au facut o moda prea intensa din ea. Si scot de aici blogurile pe care le citesc cu DRAG!
Mie imi place Mahalaua ca e plina de oameni inteligenti. 😉
*ma consolez ca-ti trece pana atunci !!
Romancuta, multumesc frumos si sigur ca nu ma supar, iti cer scuze daca asa s-a inteles din insemnare.
Atîta sinceritate ne unge la suflet 🙂 Un blog fain, ceaiul de ce e ? Nu de altceva, dar sa stiu ce beau cînd mai vin 🙂
le chat est sur le paillasson, apropo de “Cine mă aude susţinând…”
fonIN
Pai
1. once upon a time mai puneai si chestii mai altfel decat ultimele 10 posturi, in care mai ziceai si de una si de alta (una din ele fiind chestia aia cu Dzeu si forma de creier-cap, chestie care m-a “provocat” intr-un fel sa pun niste altele la mine pe blog, incepand cu Vesalius si Durer, da’ in fine, cred ca ghicesti de ce nu am mai facut-o);
si
2. monsher, daca vrei sa nu mai dau pe aici si sa incep sa te urasc, continua sa te compari cu H-R. P. si altii de aceeasi teapa (ai papion?).
Sper din totul sufletul că nu mă compar cu HRP.
În rest, nu ghicesc de ce n-ai mai făcut-o. Am impresia vagă că te-ai supărat pe noi. Îmi pare rău, eu am teoria mea că supărările pe net sunt mereu nefondate.
“Sper din totul sufletul că nu mă compar cu HRP.”
–pai tu te-ai comparat cu el, punandu-i numele in text:) just kidding.
“În rest, nu ghicesc de ce n-ai mai făcut-o. Am impresia vagă că te-ai supărat pe noi. Îmi pare rău, eu am teoria mea că supărările pe net sunt mereu nefondate.”
–un raspuns de la inaltime ar fi: “da’ tu crezi ca voi sunteti atat de importanti?”:D
un raspuns normal: nu si nu are legatura cu “voi” (nu prea stiu cine sunt astia “voi”, sper ca nu folosesti apelativul regal:)).
elfule, acum poti sa ma urasti pe bune – mie imi place HR Patapievici.
Da, multor coafeze (sensu Cioran) le place de HRP. Daca m-as apuca sa le urasc pe toate, unde as ajunge? Iar daca as ura-o si pe una, inseamna ca i-as da lui valoarea pe care nu o are. Si daca el exista, inseamna ca este necesar in ordinea lumii. Coafezelor.
eu nu sunt coafeza, totusi. Sau sunt pentru ca imi place HRP? (nu sunt la curent cu ce face HRP ca om politic sau om public, mie imi place ce si cum scrie)
Apropo de Cioran, si el e la moda printre coafeze. Pentru ca se poarta.
Coafezelor, le place HRP pentru ca sunt coafeze sau sunt coafeze pentru ca le place HRP? (ignora te rog maieutica mea)
De ce neaparat tii sa fii intotdeauna in the picture?
Am zis “multor coafeze…”. Nu am zis “tuturor coafezelor…” si nici “numai coafezelor…”.
Asa ca nu stiu unde am scris “tapirul este o coafeza”. De fapt, nu am scris. Asa ca nu stiu daca esti sau nu esti coafeza, placutul de HRP nefiind definitoriu pentru ele.
Ar mai fi si o virgula cam anapoda in ultimul tau mesaj. Te adresezi cumva unui auditoriu/cititoriu format din coafeze? Adica, noi, astia care citim (si) mesajele tale, suntem coafeze? Sau numai un subgrup? Hm…ditamai problema.
Prima intrebare, din acelasi motiv ca si tine.
Pe urma, tocmai ca nu am zis ca tu ai zis, de aia am intrebat, sa vad daca zici. Ai deficit de atentie (prefrontal cortex?), vaz.
Virgula, ma adresez unui auditoriu infomal aici. Cand o sa trimit un manuscris la o revista de specialitate, o sa pun virgulele unde trebuie. Oricum, nu ai mers pana la capat, ai ignorat dezacordul garmatical. Sau poate nu ai inteles scopul virgulei aleia. Sau poate am vrut sa iti intind inca o capcana, in care ai cazut asa de frumos.
“Virgula, ma adresez unui auditoriu infomal aici.”
–asa e tapirule, infomal este auditoriul care este aici. God bless you.
🙂
tu cazi in capcane chiar si cand sunt marcate.
Concluzie: Daca Tapirul este o coafeza, Pinocchio isi lasa parul sa creasca (asta s-ar putea sa dureze), se suie in avion si se duce sa-l viziteze la Oregon State in speranta unei coafuri intuitive.
PS Facind aceasta, Pinocchio va refuza categoric orice aluzie la Emil Cioran, pe care il gaseste indigest. Daca e roman si recunoscut in Vest, nu trebuie sa-mi si placa, heh.
O sa gasesti o coafura intuitiva si un campus cu magnolii. I-am dat si lui madelin
http://madelin.wordpress.com/2008/03/19/infloriri/#comment-755
Vlad, cred ca suferi de “sindromul scuzelor”. trece greu de la o varsta, ai grija! mai stiu eu un caz netratabil… 😀 😉