Primele atestări documentare ale Confreriei Mieilor, din cronica selgiucidă anonimă din secolul XIV, se referă la evenimente petrecute cu două sute de ani mai devreme. Cică în proaspăt construita moschee Bastam, atunci când unul dintre sfinţii ucigaşi din Alamut s-a repezit fulgerător asupra victimei sale potenţiale, un demnitar al cărui nume nici măcar nu s-a păstrat, un bărbat tânăr a păşit la fel repede în faţă, încasând loviura de sabie şi murind pe loc. Asasinul uimit a fost rapid capturat şi linşat, dar asta era nimic pe lângă faptul că îşi ratase ţinta. La încheietura mâinii drepte a victimei înlocuitoare, pe care nici demnitarul, nici altcineva din moschee nu o cunoştea şi nu o mai văzuse, se afla tatuajul celor doi stânjenei încrucişaţi. Nu din întâmplare, tocmai în plină glorie a sectei asasinilor lui Hassan i Sabah aflăm aşadar pentru prima dată de secta victimelor. Sărăcia izvoarelor şi faptul că acestea sunt exclusiv mărturii exterioare face ca existenţa ei să fie controversată. Numele de “confrerie a mieilor” i-ar fi fost dat mai târziu, şi în batjocură, proabil de cruciaţii lui Vytautas cel Mare, atunci când ar fi descoperit şi masacrat o întreagă aşezare a cultului, undeva înainte de stepele tătare. Nu numai că victimele nu au opus nicio rezistenţă, dar păreau că îşi aşteptau călăii, în faţa cărora s-au aruncat cu mîinile goale. Mărturii conexe au determinat pe unii autori să situeze Confreria în mai marea arie a gnosticismului, sugerând şi origini mai vechi de secolul XII. Alţii au speculat, şi poate pe bună dreptate, că secta chineză a Primitorilor tot o ramură a Confreriei.
Oricum ar fi, elementele comune ale acestor întâmplări sunt următoarele: de fiecare dată, unul s-au mai mulţi oameni au apărut, neînarmaţi, şi s-au aşezat în drumul unor asasini sau al unor războinici sângeroşi, care se îndreptau către o altă ţintă. De fiecare dată, s-au lăsat masacraţi, în tăcere, fără zgomot şi fără nici cea mai mică pretenţie de martiriu (căci martiriul presupune şi o arenă plină de martori oculari, care eventual să se convertească, copleşiţi, la religia martirului), planificându-şi cu măiestrie fiecare pas către moarte. Şi de fiecare dată, călăii şi-au ratat ulterior obiectivul iniţial, eventual sfârşind prin a fi victime la rândul lor.
În secolul XIX, când toate mişcările ezoterice au devenit la modă, s-au înmulţit legendele despre o conspiraţie a unor oameni decişi să-şi ofere viaţa în locul celor neştiutori. S-a vorbit atunci despre un echilibru cosmic, între haos şi ordine, între violenţă şi sacrificiu, şi s-a emis (fără dovezi) ipoteza descinderii zoroastriene sau mitraice a sectei.
Băi nene, sincer, m-am chinuit să scriu până aici, dar ideea mi se pare atât de absurdă încât o să mă opresc.
Petru Cretia scrie undeva despre un mit hasidic potrivit caruia exista permanent in lume imprastiati pe pamant, 36 de intelepti, oameni de obicei nevoiasi, umili si umiliti, oameni pe care se sprijina lumea ca sa nu cada in pierzanie. Ei nu trebuie ganditi in functie de anumite crezuri, coduri morale sau legi, ci in spontaneitatea omenescului lor care tine cu o mana nevazuta cumpana istoriei.
Mie imi pare rau ca te-ai oprit de frica absurdului …si in plus n-am inteles deloc de ce sustii ca martiriul are nevoie de public…
Aparent, pe 11 septembrie nu s-a asezat nimeni in calea celor doua avioane la New York. Sau poate ca cele doua turnuri fusesera construite acolo in mod special, ca sa protejeze ceva mult mai mare si mai important?
Păi io v-am zis că sunt o grămadă de prostii. Probabil că trebuia să scriu de la început, ca să nu mai staţi să citiţi tot postul. Sincer, am văzut un film cu nişte superasasini plătiţi, şi m-am gândit: băi nene, dar filme cu victime plătite nu face nimenea. Principiul era foarte elegant: vrea cineva să te bată, îţi angajezi o victimă care să fie bătută în locul tău. După care am început să mă iau în serios, am scris de Alamut şi alte aiureli şi până la urmă m-am oprit că era deja ridicul.
Ioana, martiriul înseamnă să mori pentru ceva. O idee, un crez, ceva care să aibă de câştigat de pe urma sacrificiului. Ori, dacă nu te vede şi nu află nimenea…
Acuma nu mai poci nici să şterg postul, că am deja comentarii 🙂
Pentru personalul tehnic al acestui select blog: more complicated is not always better. quite the opposite.
da? si de ce nu poti sa zici direct? Fara maxime? Si in romaneste?
Care este, exact, problema? Nu pot rezolva ce nu este clar. Mai ales ca esti singurul (si e un trend) care se plange.
de unde ai scos aia cu maximele, nu stiu.
dupa cum vlad vorbeste in franceza, eu vorbesc in engleza, ca si tine dealtfel. fair enough?
problema e clara in mesajele anterioare! ieri nu am putut posta nimic, cand pusesesi chestia aia de testare (apropo, nu ti s-a parut ciudat ca nu a postat nimeni o vreme?). iar azi orice mesaj care are un http, este refuzat.
hotaraste-te asupra unor reguli si nu le mai schimba de la zi la zi.
“more complicated is not always better. quite the opposite.”. Maxime. Proverbe. Witticism. Eftine, se vand la bucheţel, trei cenţi mănuchiul. Si cu interperale indirecta, “personalul tehnic”. How witty. Or merge la undergrazi, io nu dau pe spate, mie spune-mi clar (si personal, ca stii prea bine ca eu sunt “personalul tehnic”) care e problema si rezolvam, ca intre adulti care se respecta. Eu nu sunt, repet, unul dintre undergrazii dumneatale. Da’ domnia ta nu se poate abtine, chiar daca ai reintrat aici cu conditia sa nu ne mai luam in balon.
NU e nimic clar din “posturile anterioare” – ai spus doar ca nu ai putut posta, nu ai dat detalii. Putea fi orice, inclusiv probleme in brauseru tau (sa-ti dau si io o maxima, “da’ chiar.. internet ai?”)
Nu am pus nimic “de testare” (ce testez testez la mine pe blog intai), updatez din cand in cand software-ul. O vreme am pus un plugin cu CAPTCHA, lumea a scris bine mersi (in afara tot de tine caruia nu ii placea culoarea), am pus alt CATPTCHA pentru ca Aksimet incepuse sa lase posturi cu viagra si blowjobs, asta nu a mers prea bine, l-am deactivat. Ieri cand nu ai putut scrie tu nu era nimic, in afara de upgrade-ul la 2.6. Care a reactivat toate pluginurile, da, inclusiv ala cu CAPTCHA – cand am vazut am deactivat. Imi bat capul pentru ca vreau ca blogul sa mearga smooth si fara pribleme, pentru ca este responsabilitatea mea, pentru ca eu l-am convins pe Vlad sa isi mute taraba la mine. De aia. Nu ma joc, nu testez,nu “fac reguli”, nu schimb nimic de “de la zi la alta.”
Scuze celorlalti, nu sunt deloc intr-un mood sa inghit witticisme. Nu de la efl, anyway, care imi spunea mai deunazi ce ratat de studnet sunt, la mila profesorilor.
da, abia acum au aparut comentariile lipsa in galeata lui Aksimet. Probabil noua versiune e mai stricta. Asta, oricum, nu justifica interpreatrea ta ca tapirul nu are alteva mai bun de facut decat sa complice lucrurile inutil, cand simplu ar fi mai bine.
a… umm, m-auziti? bunaaa. ma scuzati ca va intrerup, am un anunt de facut 🙂 mai aveti la dispozitie 3 zile in care sa va confruntati pe acest blog, fara nici o interventie din partea autorului sau (decat tot sub forma de comentarii), dupa care ne vom concentra cu totii asupra noilor prieteni ai lui vlad, un trib de balauri pe care ni-i va prezenta iiin premieraaa, exclusiv in mahala (hm, um, speram sa-ncapa. ‘s grasuti?)
prin urmare, vlad o sa dea mieii pe balauri, ca si-asa n-a prea avut succes cu primii :))
multumesc pt atentie…that was all. a! da! scrisorile de-ncurajare se primesc pe aceasi adresa, adica fix in continuare.
acuma, vlad, daca vrei si tu sa ne zici cateva cuvinte despre ce ne asteapta peste 3 zile… 🙂
de ce te-ai oprit cu textul? sau, dacă nu mai mergea aici, continuă-l în altă parte, dar NU-L LĂSA!
Împricinatul de Corn: eh, uneori mă încurc singur în ce scriu, parcă încerc să ridic o halteră prea mare.
Tapirul nu e personal tehnic, e un prieten care, fără să aibă nici cea mai mică responsabilitate sau obligaţie, mă ajută enorm cu blogul.
W.E.: de mult vroiam să văz filmul ăla, dar nu e pe nicăieri.
Eva: mulţumesc pentru ultimatum 🙂 Ridic mănuşa şi o să încerc să scriu o avant-premieră, şi promit că, dacă îmi iese, o pun pe blog indiferent cât de oribilă e.
Stii Vlade, I thought you know bettter, da’ se pare ca m-am inselat.
In coltul din dreapta sus al blogului tau scrie “coltul tehnic”. Cum le zice persoanelor care se pot lega acolo? Nu cumva personal tehnic?
Din intamplare, eu sunt personal tehnic fata de ceea ce fac. Asadar nu am folosit expresia asta intr-un sens peiorativ, sau deriziv. Dar nu!, de ce sa gandim noi? Mai repede si mai usor este sa scoatem una din categoria “iarna nu-i ca vara”. Caci asta e vorba scoasa de tine: “X nu este personal tehnic, e un prieten…”. Ce are una cu alta, nu se stie si mai bine e lasat acolo, fara sa se cerceteze.
Tot ce am vrut sa spun a fost ca eram usor exasperat de scris degeaba vreme de 2 zile consecutive. Si ce a urmat a inclus tipete, lesinuri, damsel in distress si arantandu-si unmentionables. Da’ credeam ca tu ai vei avea dram mai mult de minte. Iluzie, pare-se.
Domnule MB,
Am declarat mai demult, si o declar din nou: ma enerveaza extrem de tare ironiile IEFTINE. Alea inteligente le accept si admir, alea ieftine nu. Si mai mult decat atat, ma enerveaza la culme cei care, dupa ce dau cu mucii in fasole, se dau pe dupa colt si explica ca de fapt ei erau seriosi si nu ironizau catusi de putin, e vina celuilalt care nu are dram de minte sau care e damsel in distres ca nu intelege.
Nu cred ca trebuie sa explic linie cu linie ca acel comentariu al tau este peiorativ. Nu trebuie sa explic linie cu linie unde este maxima a-la-undergrad-batut-in-cap pe care ai servit-o cu atata aplomb. O sa explic doar, pentru cei mai noi aici, faptul ca elf stie prea bine cine este “personalul tehnic” (explicatia cu “coltul tehnic” este absolut hilara, daca intelegi catusi de putin atmosfera acestui blog), repet, elful stia foarte bine ca EU sunt cel care ma ocup de aspectele tehnice pe blog. Tot pentru cei noi pe forum, o sa explic ca eu si elf am mai avut conflicte in trecut (initiate, tin sa subliniez, tot de atitudinea asta infatuata a elfului), recte ironia sa fata de “personalul tehnic” nu e ceva nou si impersonal.
Inca ceva, domnule B. Ca ma ironizezi pe mine si imi spui ca sunt student parlit la mila profesorilor e o chestie, pentru ca eu nu ma jenez sa iti raspund inapoi cu aceeasi moneda, cum prea bine stii. Sa faci acelasi lucru cu vlad este, in schimb, josnic, pentru ca stii prea bine ca el este delicat si niciodata nu ti-ar raspunde cu aceeasi moneda. In alte cuvinte, esti protejat in mojicia dumitale.
Cam atat. Astept si eu balaurii lui vlad cu nerabdare.
evident ca fara aksimet au inceput spamurile. Am gasit al plugin care te lasa sa customizezi cuvintele si e usor de citit. Sper sa mearga.
Hait!
Se pare că e lună plină 🙂
este californie plina.
a fost musai sa scriu, din cauza de captcha cu numele de \”pisica\”.
nu pot sa ignor asa ceva 🙂
(pe lânga asta, imi place de mor ce se petrece aici)
p.s. double captcha, acuma trebe sa scriu “purcel”, haha
Hahahaha, aşa e! Foarte mişto!
Pseudonume, bine ai venit!
@vlad – recunoaşte că te-ai inspirat din Wanted. Nu? Nu are nicio legătură cu breasla ţesătorilor asasini? Cum?! Filmu ăla nici nu ieşise din postproducţie când ai publicat tu postul?! hmz…