Aseară am inventat ceva extraordinar. Sunt atât de entuziasmat încât am să vă spun şi vouă, deşi ar trebui să ţin secret până la brevetare.
Aceasta este o idee care în mod sigur exista, deşi nimeni nu se gândise la ea. Exista, pentru că e atât de naturală şi de logică!
Premisa nr.1: Poate aţi observat că gagicile beau vara un amestec de bere cu sprait. Rezultatul este un fel de zeamă de nimic, dar există într-adevăr un mariaj aparte între gustul dulce-acrişor al porcăriei de sprait şi cel amar al berii, în care presupun că rezidă succesul beuturii.
Premisa nr. 2: Iniţial, berea era făcută mai ales din grâu. De abia mai târziu a început să fie făcută din orz . Nu ştiu prea bine de ce berea din orz a devenit dominantă (o fi mai ieftin de făcut?) – nu sunt un expert în bere.
Premisa nr. 3: deşi berea este un produs de fermentaţie alcoolică, şi acreala berii este de regulă un fenomen indezirabil, în ţara în care berea este o artă supremă – Belgia, se produce o anumită bere acrişoară numită lambic. Nu e singura, Flandra produce tot felul de beri în care amarul se îmbină cu acrişorul într-o singueuzie măiastră pe lângă care . Partea de acrişor provine dintr-o bine controlată fermentaţie lactică.
Premisa nr. 4: Ce băutură balcanică, pe care eu adesea o folosesc ca să-mi confecţionez o limonadă cu un gust mult mai bogat ca sprait, conţine tărâţe de grâu fermentat lactic? BORŞUL.
Ei bine da: bere cu borş! În proporţie de 70% bere, 30% borş. De consumat pe loc, foarte rece. Berea blondă, eftină, merge foarte bine, dar am încercat cu bere albă (cu emoţie, de teamă să nu stric o bere mult prea rară în România), şi rezultatul este uimitor! Ideea mi-a venit din senin, într-un moment de nebunie inspirată. La premise m-am gândit post-factum.
Pentru fanaticii ortodocşi ai berii: nu daţi cu bolovanul până nu încercaţi. Ce aveţi de pierdut? Oricum, mai rău decât berea cu sprait nu are ce să existe.
Mai rămâne problema denumirii. Denumirea comercială a noii băuturi va fi, bineînţeles, Dulce Mahala. Însă trebuie şi o denumire de specie, care să facă epocă, precum lager, pilsener, etc. Ce părere aveţi de berş?
Haaa, io tocmai sunt in cautare de retzete de bors de casa. Am in frigider husti. Deci baga si reteta borsului tau.
(salit*s e bere cu techila si rulz, dar si berea cu lemon e misto)
Salit*s rulz pentru gagici, altfel e un fel de suc cu alcool. Nu zic, şi eu îl beau, dar.
Reţeta borşului meu: mers la piaţă, cumpărat borş de la o babă care îl face.
Da tu de unde ai huşti, fată? Vreau şi io.
Haha, am baut in Mali berea lor traditionala, facuta dintr-un soi de mei (millet). Si avea exact gust de bors.
Cum e cu limonada cu bors ? Ce proportii folosesti ?
Păi din mei e şi braga autentică, de care găseşti în Turcia şi în tot Orientul apropiat. Universalii în antropologia alimentară.
Limonada de borş, aşadar impropriu numită limonadă, este un amestec variabil de borş, apă şi miere. Proporţiile variază foarte mult. Pentru cei cu gusturile încercate, merge borş cu miere, fără apă. Pentru cei cu papilele mai delicate, o limonadă uşoară şi care nu miroase ciudat (e greu să o distingi de cea din lămâie) se face cu 90% apă, 10% borş şi miere dupe gust. Între aceste extreme, orice e posibil.
Pi si io am husti de la o baba 🙂
Feriticilor!N-am nici baba, nici husti, nici bors…iar berea e buna numai cu prietenii…
ati inteles voi…FERICITILOR
Aoelooo, maică, ietete la ei dă urbani, pupa-ţi-aşi! Cumpără borşi dă la peaţă! Că greu o fi să pune doo chile dă ‘uşti, unu dă mălai, o cremguţă dă vişin cu frunzi pă ea, dupe care să toarnă apă clocotită – mai întâi niţel, cât săsamestice maclavaisu, după aia restu, până să umplă recipentu ăla dă 5-6 litri, apoi puneţ capacu şi lăsaţ o zi (da mai amestecaţ dăncândîncân). Nuncercaţ prostiea caream făcuto odată, dam pus şio lămâie să catalizez reacţiea, şi mia împroşcat pă pereţ, aşa a fiert drăciea, ptiu-ptiu-ptiu Doamneiartămă!
BINE BINE DAR DE UNDE CUMPĂR HUŞTI???
Aoleo, că ne-o fi jenă să merjem la Matache! Ne vede lumea cu plasă d-aia cu Kent pă ea, sau ce? (Eu vara trecută de-acolo luam, acum poate încă n-or fi venit babele cu pricina, poate tre’ să se mai încălzească vremea puţin. Că borşu’ băeatu’ îl făcea că să rupă dependenţa malefică de bere. Care nu mi-e de potencia, dar îngraşă!)
Haaaa, pi da undem nene, doo chile de husti?
Io am un borcan mic da husti si ma duc pa la Matache de sa iau un chil doo de taratze. Sa vaz de unde despoi s-un visin. Cica nici o creanga de leustean nu strica.
Dl.A., chiar ma muncea dilema daca sa pun si lamaie ori ba.
Vladule, daca-m ese borsu, itzi salvez si tie husti.
Dar la ce or folosi crăcile de vişin?
Cica sa dea gust bun. Sau or avea tanin d’ala de conservat.
Haaa, am gasit dovada.
Se pune 1 (un) pahar de husti, na!
Hihi, trebuie sa afum oala de lut inainte sa pun borsul. Ia sa-ncerc io jumatate de retzeta!
‘reaţi ai dreaq cu borşu’ vostru…io de unde iau huşti în Berna??? …şi cum dreaq se zice la huşti în nemţeşte??
ich suche huschti
Tapire, cică poţi să-ţi faci singur huşti, pentru că bacteriile alea lactice sunt sălbatice.
Uite de ex. discuţia de aici.
@Madelin: Scuze, scuze! Sigur că nu două kile de huşti! Vroiam să zic: un borcănel de 300 gr. cu huşti (păstrate de la borşul anterior!), un kil de mălai şi două kile de tărâţe!
Crenguţa de vişin e “potenţator de aromă”.
Madelin, lămâiea e muartea borşului. Am zix! (Poate doar “lime”…)
mdah, tre’ să mă duc la un Mühle să cer neşte Kleie, dookile. că cică nu ie bine să fie de la magazin, că e tratate. deşi în Elveţia sunt cam obsesivi cu Bio-alea.
iote şi în iengleză
@Tapirul: În germana elveţiană se zice “Hüschtli”, evident.
Multumesc Vlad, era sa mor fara sa stiu ce este husti 🙂 Când eram copil, eram trimis sa cumpar bors la Bolta Rece. Un culoar lung, intunecos, cu un pres valatucit pe jos, ce marginea gradina de vara. Sa nu va spun de aburul parfumat care domnea. Bine înteles, pâna acasa, sticla se mai golea. Adesea trebuia sa mai dau o fuga, sa mai cumpar un litru. Nu îndraznesc sa încerc sa improvizez ceva. Frica da a-mi dezamagii memoria olfactiva ma paralizeaza. Asa ca, pâna la un eventual troc : un metru de bere contra un bers, ma condamn la diverse kriekuri si lambicuri. Pentru pasionati, recomand http://www.houblon.net si în special rubrica “humour”.
PS Stie cineva ce au devenit plantatiile de hamei din zona Viscri ? Acum vre-o zece ani aratau ca un decor bun de un film SF…
Dle B.deComp, nu dati lectii de franceza online?
Vlad este specialistul în solfegiu. Eu sânt numai urechist 🙂