De ce nu port eu pălărie

Astăzi m-am hotărât să răspund cititorilor care m-au asaltat cu un curier abundent, întrebându-mă de ce nu port pălărie.

În scurta mea şedere în Franţa, am vrut să-mi cumpăr o pălărie. Acolo încă se poartă, şi destul de mult. Eu nu mai purtasem un acoperământ de cap din copilărie, recte căciula albă de lână care îmi pica mereu pe ochi, când mergeam cu sania. De îndată ce am fost suficient de mare ca să-mi pese de ridicolul ei, am abandonat-o, şi de atunci am stat doar cu capul gol.
Aşa că mă tenta o pălărie. Aici nu mi-aş mai lua, aş fi un papiţoi, probabil. În Franţa însă ar fi mers.

Şeful meu de atunci, un psihiatru ce nu purta niciodată pălărie dar abuza de pulovere roşii cu reni albi, m-a avertizat că nu îmi pot alege couvre-chef-ul oricum. Mi-a explicat că, în Franţa, pălăria semnifică apartenenţa la un anumit grup social, şi transmite un mesaj foarte clar. Mi-a arătat (eram la cantină) nişte doftori bătrâni, toţi purtătorii aceluiaşi tip de pălărie, toţi membri ai lojei masonice locale, unde se întâlneau periodic pentru ritualuri specifice, un şpriţ şi o belotă. În general, e valabil pentru toată vestimentaţia. (Nu mi-a spus ce semnificau renii albi.)

M-am simţit dintr-o dată ciudat: cine ştie ce transmitea vestimentaţia mea? (După cum aveam să aflu mai târziu, vestimentaţia mea transmitea mai ales faptul că sunt român, şi era subiectul glumelor infirmierelor care se îmbrăcau foarte şic de la Şanel.)

Aşa că am înţeles că nu voi putea purta niciodată o pălărie. Cu toate astea, eram foarte ataşat de ideea mea de a-mi acoperi capul. Până la urmă, mi-am luat o şăpcălie dintr-un magazin de grădinărit. E făcută din petice. Îmi dă un aer de tractorist, şi îmi place foarte mult. Când mi-o pun, nu mai sunt eu, ci eu cu şapcă!

About The Author

58 thoughts on “De ce nu port eu pălărie

  1. ăia făcură mişto d tine şi u fusăşi botanist rău la fază. masonii într-adevăr poartă anumite însemne, da’ nu şepci. iar vestimentaţia lor nu e că tre’ identificată, ci la reuniunile lor e necesar 1 cod vestimentar, da’ s nu îţi închipui vre1 “eyes wide shut” scenario…
    iar eu sunt aşa cunoscătoare că am citit în “Bravo”.
    sper că te-am lămurit. over. 🙂 …

  2. “făcură” e cuvânt obscen? 🙂 sau oi fi scris io rpd şi mi-a alunecat mâna pe o alăturare obscenă d litere… şi de când ai u grijă să nu s înjure pe-aici, dacă tot e mahala? întreb şi eu…

  3. La Maison Chanel (ca mai toate marcile de haute couture ) are si collections prêt-à-porter, care sunt accessibile si unor cercuri mai putin… ‘milionare’.

  4. Aveti o şăpcălie care vă dă “un aer de tractorist”?
    Ca să faceti o impresie si mai autentică ar trebui să vă cumpărati un tractor (că si asa bicicleta este un mijloc de locomotie prea ‘lejer’ acum pe timp de iarnă).

  5. Adevărul e că franțuzoaicele (ca și italiencele, cel puțin unele din ele) se îmbracă cu stil — în orice caz sînt mai stilate decît nemțoaicele. În singura mea excursie la Paris mi s-a întîmplat o chestie foarte curioasă: Era 1994, fusesem în vizită la Aanonim ca să vad expoziția Brâncuși. La plecare, mi-am luat la drum o revistă de la un chioșc, vorbind în franceză cu vînzătorul, sau în ceea ce am învățat eu la școală în România și numesc franceză. Am luat revista, am plătit și am plecat. În urmă l-am auzit pe tip cum îmi spune: Danke schön. Pe moment nu am sesizat schimbarea de limbă, 50 de metri mai încolo m-am oprit și m-am întrebat: Stai puțin, de unde știa…?

    Ei Vlad, nu mai știu ce purtam atunci drept couvre-chef (era de Paști și era destul de rece), dar acum îmi dau seama că asta trebuie să fi fost cauza și semnul de recunoaștere. Vezi, ce bine că mi-ai deschis ochii.

  6. Apropo… am la facultate un coleg din specia “hipstăr cu pălăriuță”; poartă zilnic-zilnic-zilnic pălăriuța pe cap,și la cursuri, și la seminarii, nu contează… când eram îl liceu ne ziceau profii, dacă nu ne descopeream capul “dă-ți josm băi, șapca de pe cap, că nu plouă!”.Acum se presupune că suntem adulți responsabili- și nu-i mai zice nimeni nik…

  7. “Adevărul e că franțuzoaicele (ca și italiencele, cel puțin unele din ele) se îmbracă cu stil”

    Confirm italiencele, infirm franţuzoaicele. Deşi depinde mult de oraş. La Aix-en-Provence, oraş burghez, dacă eşti bărbat mai sensibil trebuie să iei un cardio-protector înainte de a ieşi pe stradă…

  8. Medice, iar am făcut-o; e a doua oară! Am scris și eu, odată cu tine, despre pălărie și de ce nu (prea) port. Da’ io m-am hotărât și mi-am luat una; acu’ tocmai caut pe net conotațiile, grupurile de apartenență ș-alte alea (și ce dacă-s de la coada vacii?, btw).

    @Tapirul: la mine nu merg săgețile și tastele End, Home etc. în fereastra de comentarii; o fi tot de la pălărie?

  9. @Pinocchio: Am pățit-o și eu în Franța, i-auzi:
    Eram cu niște prieteni, dintre care unul zicea că vorbesc ca un nativ (aveam ureche muzicală, deh, că nici io nu ieream străin de mahalaua Rahovei, îm’ făcusem un fel de taraf rocâ-n-hol cu niște băieți de dincolo de șină). Văzând el că nu țin la periaje și ca să mă convingă, m-a dus să vorbesc cu un necunoscut, după care l-a întrebat dacă crede că sunt francez sau străin. Ăla m-a măsurat lung, din creștet până-n tălpi, s-a scărpinat ardelenește-n creștet a globalizare și-a zis că nu-s franțuz; ‘ce el spre noi: ”după pantofi…” Na! Că n-am șuntat nici io codu’!

  10. Arhitecte, eu suspectez de mult că noi doi suntem armonizaţi după vreo coardă comună, aflată în hiperspaţiu. Da’ cre că ţie îţi stă mult mai bine cu pălărie decât mi-ar sta mie.

  11. Tocmai am citit că Oliver Hardy era mason. În “Sons of the Desert” se face aluzie la o reuniune masonică, și acolo semnul distinctiv era un fes. Mda, și Ollie purta de obicei pălărie, era un obiect vestimentar important și reprezentativ.

  12. shapk nu tbuie sa fie neaparat ‘de tractorist’ – dar, din pacate, nici in cele mai bune magazine nu gasesti altcva decit ACELASI tip de shapk: relativ micutza, cu cozoroc tare…
    eu am una ‘vintage’ (are peste 35 de ani, o purtam si-n liceu), de velur verde-inkis, stil gavroche – adik mai mare & cu cozoroc moale. tot incerc sa gasesc cva identic, sau macar asemanator, dar este in vain. probabil k va tbui sa mi-o fac de comanda

  13. Printr-o coincidenţă, azi vorbeam cu vecinul meu, bătrânul gentleman B. Tocmai îşi comandase o caschetă de lână. Învăţase el însuşi croitoreasa cum să i-o facă, fiindcă nimeni nu mai ştie.
    “Lumea habar n-are, zice că e şapcă. Şapca e rusească, cascheta e franţuzească. Când intri într-o casă, păstrezi cascheta. Şapca ţi-o dai jos.”

  14. als, iti vine super bine(nu o spun ca sa te flatez), am mai vazut cateva poze cu tine si in toate mi s-a parut ca te imbraci cu mult bun gust… :))

  15. In anturajul psihiatrilor din Franta primele impresii trebuie corectate de-a lungul timpului. Mult timp… Am vrut sa ma bag înca de pe vremea teribilei “siluete” a frantujilor, datorata vezi Doamne, unei alimentatii sanatoase, sportului etc. M-as baga si acuma à propos de spritzuri (în Franta, spritzuri??), de infirmiere si Sanel (când aici constat de multi ani ca nevestele de psy sefi de sectie, bogate si frumoase asteapta soldurile ca pe aer!!), dar nu ma bag. Trebuie foarte mult timp ca sa fii total dezamagit de Franta… Vorbim mai încolo…

  16. Dan 🙂

    Poate ca depinde de anturaje?!

    Dar goana dupa solduri, oh, Doamne! Numai un barbat n-o poate intelege. Sau o femeie care n-o sa fie nici dram innebunita dupa o buleandra, vorba colegei Irene.

    Io sunt dezamagita de Franta si nici macar n-o conosc personal (prea mult…)

  17. Dan, pai ce, e rusine la solduri? Ca doar nu furi pe nimeni. Uneori 50% off e inca de 5 ori pretul normal. Cine pe cine fura, deci? Eu iti spun de aici din miezul problemei, din LA. In Franta o fi altfel… :))

  18. Madelin zice:

    …Dar goana dupa solduri, oh, Doamne! Numai un barbat n-o poate intelege.

    ………

    ….goana dupa solduri poate fi inteleasa de catre un barbat doar daca pui o virgulita sub “s”

  19. Una dintre diferente :
    Un barbat intra într-un magazin. Daca-l intereseaza ceva, poate plati de doua ori mai scump.
    O femeie intra într-un magazin. Nu vede nimic interesant dar daca se soldeaza 50%, cumpara tot. 🙂

  20. corect. si exista si o explicatie: shoppingul e un fel de agricultura a erei postindustriale, iar, evolutionar, specializarea in agricultura a fost a femeilor.
    sau, ca o contra-remarca a lui “let us oggle; we’re gonna do it anyway: it’s genetic”, se poate spune “let us buy sales; we’re gonna do it anyway: it’s genetic”

  21. merci, cora, dar stii cum se zice: u gotta have (good) taste to recognize (good) taste 😉
    (prietenul tau [we] e de alta parere, poate-i dai niste taste-tips…)

  22. da, da’nfasuratul fularului cu bucla aia (dai fularul in doo si faci un lat).. nu zic ca e de prost gust, da’ prea e uniforma la toata lumea. prea conformist.

  23. tapire, hai sa nu intram in amanunte cu sisteme de sunet/tv/ instrumente muzicale, masini sau chiar jocuri video la 40 de ani, da??? Sa mai zic? :))

  24. Primite azi pe email:

    Apropo de oggle a lu’ Tapiru’:

    O femeie poate admira un barbat frumos fara sa fie observata. Barbatii ,pur si simplu, se holbeaza la o femeie frumoasa.

    Altele:

    Cand trebuie sa ansambeze ceva, barbatii nu citesc niciodata instructiunile de folosinta. In schimb, pierd vremea citind tot felul de prezentari de masini, motoare si biciclete pe care, oricum, nu si le pot permite.

    Barbatii pot sa aleaga si sa si cumpere in 3 minute o pereche de pantofi pe internet. Femeile umbla prin magazine trei saptamani, probeaza sute de pantofi, compara preturi, dupa care nu isi cumpara nimic. (nota mea: pentru ca toate sunt naspa, domne)

    Numarul mediu de obiecte din baia unei femei este de 437. Un barbat nu ar putea identifica majoritatea dintre aceste obiecte. Un barbat are in general 6 articole in baie: periuta si pasta de dinti, crema si lama de ras, un sapun si un prosop luat de la vreun hotel.

    Apropo de ce zice Cora:

    Fetitelor le place sa aiba jucarii. Apoi, pe la 11-12 ani, le dispare interesul. Barbatii nu isi depasesc niciodata obsesia pentru jucarii. Pe masura ce inainteaza in virsta, jucariile devin din ce in ce mai scumpe si mai nepractice. Exemple: televizoare miniaturale, telefoane de masina, storcatoare de fructe sofisticate, egalizatoare grafice, jocuri video si orice clipeste, bipaie si are nevoie de cel putin sase baterii pentru a functiona.

    Si, in sfarsit, egalitatea intre sexe:

    Barbatii pot tine minte informatii inutile ca viteza unei masini pe care nu o vor conduce niciodata. Femeile tin minte toate preturile din magazine, cu toate ca nu au de gand sa-si cumpere ceva.

  25. @cora, pai mai zi, ca ce zici e f. interesant:) noi te ascultam:))

    da, jocuri video la 40 de ani!:) sunt fan(atic) al WoW:) tocmai s-a lansat “Cataclysm” expansion.

  26. “rebuie foarte mult timp ca sa fii total dezamagit de Franta…”

    Aici vă înşelaţi. Pentru un om atent, câteva ore sunt suficiente…

  27. presupun k nu l-ai mai vz de mult pe fl piersic – el nu-si ‘infasoara’ fularul, il arunk peste umar 😉

  28. da, aşa. şi musai să fie alb.
    acum, tehnic, dacă fularul e prea lung, varianta “laţ” e cea mai inestetică, mai fain e să îl înfăşori aşa îmbulfoiat ca şapca ta

  29. he he, eu nu raspund de gusturile nimanui iar prietenii(aia pe care-i am) i-am acceptat cu defecte si calitati… desi nu despre asta e vorba aici. 🙂
    Eu nu ma bag in relatia voastra speciala(a ta cu we), dar sa inteleg ca ti-ar placea sa te gaseasca “cool”??? 🙂

  30. tapire, eu n-as purta fularul ala gros “imbulfoiat” precum zici, oricat de chic ar parea… mi-ar fi frica de torticolis. As incerca asta poate cu unul de matase. :))

  31. pai as mai aminti doar colectiile: de masini, masinute, avioane, aparate foto, ceasuri, arta, mobilier/ obiecte design, vinuri, instrumente muzicale, discuri, filme, jocuri video. Si toate astea se impart in subcategorii… :))

  32. păi deja vorbeam de fulare lungi, nu de ăla anume al lui alş. eu unul nu aş lua un fular gros, ci unul lung. probelma e că nu prea port fular. nici mănuşi, dealminteri

  33. Să mor io dacă nu am citit “ȘOLDURI” !!!
    Deja scosesem limba și mișcam din coadă…

  34. păi vorba lui we, hai să intrăm.
    iezistă o diferenţă, totuşi, sistemele alea le lom nu pentru că au eticheta de 50% off, ci aşa pentru că ne trebuie (ne trebuiesc? alş? A.? gardienii blogului, that is).

    (“trebuie” ăsta are definiţii subiective, da? să nu intrrăm într-o polemică pe tema asta).

    cum zice şi madelin mai jos, diferenţa între copii şi bărbaţi e preţul jucăriilor lor. asta doar aparent – tot mai jos zice madelin de cele 438 de obecte din baia femeii, şi se pot adăuga şi cele 30 perechi de pantofi, cele 20 de bluze cu sau fără anchior, etc. ca să nu mai vorbesc de bijuuri şi alte baubles şi paciuli de le puneţi voi pe televizorul nostru super-tare de ne enervaţi (noroc că LCD-urile şi plasmele astea noi sunt aşa înguste că nu mai poti pune nimic pe ele)
    una peste alta tot cam acolo ajungem.

  35. trebuie, k e invariabil (‘trebuiesc’ e o forma invekita)
    cit dspr dilema cu supa: e supa de ceapa, pt k se ia leguma generik (vezi si ciorba de sfecla, crema de sparanghel etc); dar, evident, fiind vba de lba romana, exista exceptii: crema de morcovI, ciorba de cartofI, supa de castravetI etc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.