Prin 1961, Stanley Milgram, psiholog la Yale, a condus un experiment devenit clasic. Experimentul venea în contextul capturării și procesului lui Adolf Eichmann, “arhitectul Holocaustului”. Eichmann se apărase susținând că tot ce a făcut a fost să îndeplinească ordine, abdicând de la propria conștiință (și deci responsabilitate). Eichmann a fost spânzurat pentru crimele împotriva omenirii. Pentru Milgram, în schimb, problema conflictului dintre conștiință și obediență față de autoritate merita să fie investigată. În acest scop, a recrutat voluntari pentru un studiu psihologic. Voluntarilor li se conferea rolul de “profesor”. Ei trebuiau să pună întrebări “de memorie” unor altor voluntari, “elevii”. Dacă răspunsurile elevului erau greșite, profesorul avea sarcina să administreze câte un șoc electric, de intensitate crescătoare, până la a fi etichetată “periculoasă”. Elevul electrocutat țipa de durere. Dacă profesorul ezita să administreze șocul, era încurajat cu ordine din ce în ce mai ferme de către cei care efectuau studiul.
Ceea ce “profesorii” nu au aflat până la final era că șocurile nu erau reale, iar “elevii” erau actori plătiți să simuleze suferința.
Cam ce proporție dintre “profesori” credeți că au îndeplinit până la capăt ordinele? Înainte de experiment, Milgram a pus aceeași întrebare colegilor lui psihologi. Răspunsurile date atunci au variat între 0 și 3 la sută. Procentul real? 65 la sută. Majoritatea au protestat, au devenit anxioși, furioși, dar au făcut ce li s-a spus. Interesantă concluzie despre natura umană, nu?
Nu toate cuplurile profesor-elev și-au desfășurat activitatea în aceleași condiții. Unii au fost față în față. Alții în camere diferite, dar profesorul putea auzi reacțiile de suferință ale elevului. În sfârșit, unii dintre profesori au fost complet izolați de elevi. Bineînțeles, aceștia din urmă au avut cele mai puține probleme în a îndelpini ordinele sadice. Acest lucru este important, pentru că a dovedit că feed-backul non-verbal, empatia bazală, primară, joacă un rol important în relațiile între oameni. (De aceea se consideră, de exemplu, că întâlnirea față în față dintre medic și pacient, nu va putea fi niciodată înlocuită de alte forme de contact terapeutic. Ca să fie pe deplin responsabil, medicul are nevoie de acel feed-back empatic, pe lângă propriile lui cunoștințe și principii axiologice.) Dacă fenomene ca nazismul au fost posibile, a fost și din cauză că oamenii, prin natura lor, se supun autorității, și o fac mai ușor dacă nu-și văd victimele, dacă persecuția este sistematizată, dezumanizată cât mai mult.
La aproape 50 de ani distanță, experimentul lui Milgram e din nou actual. Asta pentru că, în anul 2010, legăturile dintre oameni au fost mai lipsite de contact fizic, de schimb empatic, ca niciodată în istorie. Limitele în a avea relații cu altă persoană, ce țineau de timp și spațiu, au fost abolite. Numai Paulo Coelho are peste un milion de amici pe facebook (sau cel puțin așa am citit pe undeva). Natura acestor relații e discutată intens și de toată lumea, din toate perspectivele. Ceea ce vreau eu să zic în postul ăsta este că trebuie să ne aducem aminte că, fără contact fizic, este mult mai ușor să faci rău. La limită, ne putem imagina înflorirea unui nazism online, și nu mă refer la unul ideologic (din astea avem deja cu nemiluita), ci la unul real. Nu numai spațiul și timpul sunt șuntate online, ci și mecanismele, dezvoltate filogenetic, de compasiune și întrajutorare, mai vechi decât limbajul, și care la un moment dat au decis superioritatea lui Homo sapiens.
Cum combați un asemenea pericol? Cum te aperi de desființarea frânelor care ne împiedică să sărim uni la beregata altora, însetați de sânge? Din fericire, H. sapiens, incapabil să sufere pentru fiecare viață pierdută și pentru fiecare rău făcut semenilor lui, a inventat un mecanism de siguranță: etica. Principiile morale, sub toate formele lor, de la conștiința individuală la legea comună. Trebuie să fim recunoscători legilor și deontologiei nu numai pentru faptul că ele ne protejează și mențin ordinea, dar și pentru că, zice Martin Hoffman, ne permite să rămânem egoiști, să ne bucurăm de viața proprie și să suportăm fără probleme faptul că știm că în același timp, altundeva în lume, alți oameni sunt persecutați, înfometați, bolnavi, nedreptățiți.
Ceea ce internetul va trebui să dezvolte în viitor, e o deontologie reală, care să compenseze abolirea empatiei primare. Avem deja niște legi, pe care nimeni nu le poate aplica, și o “netiquette” care vizează lucruri neimportante. E nevoie de mult mai mult de atât.
Și între timp? Între timp nu ne rămâne decât imaginația. Ziceam în altă parte că e funcția psihică cea mai vitregită în Occident. Însă ea ne permite să umplem golul cu care Facebook, blogurile și forumurile ne presară noile vieți sociale. Ea ne dă voie să fim, măcar aproximativ, altcineva: interlocutorul de la capătul celălalt al cablului de fibră optică.
va rog sa nu o mai suparati pe doamna, Doamna doctor Sultana Banulescu…pentru mine e un model de disciplina, de calm rational. sper ca n-am suparat-o si imi cer scuze anticipat. o citesc cu mare interes. cristina mares( nobody important).
imi place si doamna Madelin, as vrea sa fiu catelu’ strafulgerica 🙂
spor la treburi, urasc gatitul la scara industriala. si singura:(
ca sa citez dintr-un mare clasic in viata” va iubesc pe toti”.
scuze.
revelion vesel.
Si tu ai dreptate!
Si io am drepatte, ca rabinul :))
Altfel raspunz aproape imediat si epidermic:
Sa avem o trecere intre ani lina si petrecareatza!
Sa ne cetim (cel putin) cu bine si la anul.
Sa avem un 2011 belea!
Belea am. 2011 – n-am încotro. Ramâne fistichiu. Daca am înteles bine – ciudat, bizar, extravagant. Si nu uita “Simon’s cat” :))))
Nu a fost vreo intenţie sarcastică în ce am scris. Am fost pe cât am putut de sincer. Nu ştiu cine eraţi prin Vizuină, dar am fost sincer plăcut surprins că aţi dat pe la mine pe blog. Cum spunea la un moment dat Zaza, marea minune cu blogurile astea sunt cititorii, că adesea mă minunez şi eu de ce cititori am: mult, mult peste nivelul meu. Să ai cititori care îţi sunt superiori e o onoare rară.
Despre superioritate şi egalitate, altădată. Ştiu că semnele > şi < sunt mereu inexacte, dar semnul = e de 1000 de ori mai inexact. Cel mai bine e să nu pui niciunul, însă trebuie să recunoşti când cineva e într-o ligă cu trei ordine mai sus decât a ta. Eu cel puţin o fac şi îmi ştiu locul.
Din nou, nicio intenţie sarcastică. Sper că relele produse nu sunt iremediabile, şi dacă pot să fac eu ceva să le remediez, vă stau la dispoziţie.
Dacă dau search pe google cu numele meu, găsesc şi pasaje, hm, care nu mă flatează deloc. Nu pot să fac nimic ca să le înlătur, şi nici nu vreau neapărat. Dar pot să empatizez cu dr. Sultana Banulescu.
Nici eu nu m-am referit la statutul social de medic, iar scriitor nu sunt.
Eu nu am inteles nimic. Nu-mi aduc aminte sa fi avut vreun schimb de replici cu domnia voastra. Poate. Dar eu nu stau sa fac sapaturi. In fine, ce doriti de la mine, de fapt? Nu o sa ma legitimez pentru domnia voastra, pentru ca mie imi place asa, sa ma pot juca si cu Blegoo, si cu Pinocchio, si cu Madelin, si cu disparutul A. Daca ne intalnim in viata profesionala, o sa va dau cartea mea de vizita.
Uitasem. Scuze, daca v-am ofensat in vreun fel.
Si va doresc un an mai vesel. La multi ani!
Vlad, scrie mare la intrare in Mahala: cine nu are simtul umorului, aici sufera rau.Asa ca ori pui o locuitoare de Ferentari sa vanda umor, in loc de seminte, la poarta, ori le spui bietilor oameni sa stea cuminti pe la casele lor.
Pardon, I stand corrected:
Un 2011 de belea!
(as in: tipa e de belea frate, doar ştii că am gusturi – courtesy dictionarurbanpunctro)
“fistichiu” e mai mult decat un atribut, e o stare! In sensul bun. Ca un bal mascat :))
Diferenta este ca dvs. ati aplaudat progresul discutiei a trei oameni iar eu am aplaudat “cu o placere nebuna” ca sa va citez, era sa zic Schadenfreude, progresul discursului de la Diligentreader din octombrie la Diligentreader din decembrie. Cat despre versurile acelea cam innoroite, ce sa facem, e zloata cam peste tot in perioada asta a anului si daca nu sapi te infunzi. Daca din maslinii cu ulei dvs. ati inteles butoiul cu melancolie si poate chiar o punga de seminte, poate chiar n-ati inteles nimic. Poate nici eu sa nu fi inteles toti maslinii ci numai pe unii insa acel gand eu nu vi l-am adresat.
…păi… cam așa:
http://test.blegoo.com/?p=176
Haaaa, ce frumos!
Abea astept coperta aia din intai or paishpce Brumar, ca nu mai tiu minte, na! :))
Păi… nu se poate. Cum zicea Tapirul… avem fațete, na!
Treaba interpretatorilor e să interpreteze.
(aici e nevoie de alș, să mor dacă nu!)
Orice imagine în oglindă e pe dos – deci, nu corespunde cu realitatea. Cum ar veni… eu am o tăietură de la bărbierit pe stânga bărbiei, dar in oglindă e pe dreapta.
Indiferent de gradul de sinceritate, personajul e doar o proiecție, o făcătură… în raport cu autorul.
Zic și io… dân banalitatea mea. :))
…Haaa, crezi că-i jicnitor?
Să n-am parte de oase de revelion dacă n-am încercat să esplic cum se vede din cotețu’ meu… că asta s-a cerut, nu?
Io nustiu, sa vedem ce zice Diligentreder.
Mie mi-e si frica sa intreb cum ma vaz din cotetzul lui Blegoo. Frica as in “ca poate ma recunosc” :)))
…păi, dacă ți-e frică, nu întreba, nu?
🙂
Da’ pot să spun că Madelin e foarte secsi, foarte deșteaptă, foarte cu simțu’ umorului… mă rog, tut a legu… o mahalagioaică adevărată.
:))
@sb: chapeau! ma simt razbunat!
[note to myself]: in anul asta tre sa iau niste cursuri de concizie/comunicare, ca nu mai tine.
[/note to myself]
@diligentr: poate ca ar tb. sa cititi more diligently…
si daca e de card, eu vi-l cer. ca sa stiu si eu cine isi permite sa imi spuna ca mi-am ales meseria gresit.
Of, Doamne!Sau, altfel spus, honi soit qui mal y pense. Eu am aplaudat, frenetic, e drept, actul cavaleresc al celor 2. Si am facut-o sincer. Lui Blegoo i-am cerut sa-mi scrie o scrisoare similara pentru ca, atunci cand eu eram mai filozoafa, el m-a trimis sa fac sarmale. Doamna draga, luati-o mai putin personal, zau asa. Eu nici macar nu citisem toata tarasenia care a condus la scuze. Mi-au placut scuzele, am admirat stilul jucaus, dar perfect civilizat al celor 2, fara sa ma intereseze prea mult cui si de ce ii erau adresate. Pai mie Blegoo mi-a ridicat piciorul drept pe persianul covor!!!Si m-a amuzat, nu m-a revoltat. Nici cu numele nu am inteles ce aveti. Daca in locul pseudonimului de cititor aplicat, era numele meu, nu m-as fi rusinat o clipa de ceea ce am scris sau mi s-a scris p-aci. Si se intampla sa fi facut in domeniul profesional mult mai mult decat sturlubaticul meu fost coleg(iarta-ma, Leo, vorbesc de specialitatea noastra).
De ce vi se pare ca v-ar ironiza cineva,sau ar vrea cineva sa atenteze la reputatia dumneavoastra? Dar asta, poate, ar explica-o Vlad mai bine.
@cora, nu doresc sa extind acea discutie, care e totusi interesanta, pentru ca as vorbi din pdv-ul meu, al altuia oricum nu as avea cum, m-as referi la cases in point (unii stiu despre ce vorbesc si prefera sa fluiere) si de aici riscul de a intarata iar viesparul.
dar vorba ta – daca nu eu, atunci cine!?:) o sa ma gandesc la ceva pt. blogul meu, mai incolo. poate pana se sfarseste anul.
daca nu ma tin de cuvant pana maine, la multi ani si toate cele bune tie si alor tai.
@cst-link, o sa iti raspund la ce ai scris, nu am uitat, sunt doar in meandrele concretului, unii folosesc perioada asta pt. lucru…
sunt o purcea ca ma bag( cuvant de trecere guitz) dar partea asta putea sa lipseasca:
” Si se intampla sa fi facut in domeniul profesional mult mai mult decat sturlubaticul meu fost coleg(iarta-ma, Leo, vorbesc de specialitatea noastra).
De ce vi se pare ca v-ar ironiza cineva,sau ar vrea cineva sa atenteze la reputatia dumneavoastra? Dar asta, poate, ar explica-o Vlad mai bine.”
sunteti niste doamne, nu ca mine, o tzatza, adica acest mic conflict imaginar va dura si la anu’?
si mie imi placea blogul asta, era un model de…si de… si de… credeam ca numai baietii se cearta, doamnili sunt niste duamne( unele cu altele, pa iei puteti sa-i certati).
empatie online.
Lolablau, cand am zis eu ca mi-s doamna? Dar, lasand gluma, nu ne certam, lamuream. De ce crezi tu ca numai domnii au orgolii sonore? Un toc insurubat in parchet e un mod de a marca ritmul dezbaterii.
Cand incepem cu retetele alea, ca s-ar putea sa incerc maine pe bune niste sarmale.
Ha,ha. Stiam ca cineva pandeste la cotitura!:))
Ce frumos! Cum ai ghicit ca fac parkour si-mi place rosul???
N-am ghicit nimic… așa se proiectează personajul tău în una din pozele găsite pe net.
🙂
MAHALAGIOAICO!
:)))))))))))))))) …
De fapt Madelin e supranaturala, superponderala, subponderta, suprashashie, are 111 ani, capul romboidal, sanii plati, 14 coate si 23 de glezne, parul mov valvoi, un ochi de sticla de Murano, scrie cu stangu-n-dreptul, are mintea creatza si secsi pe-ntuneric.
Mahalagioaica poate, tzatza nup.
Deci… într-un cuvânt… cum ziceam… secsi!
:))
Peseu: “Țață” nu e ceva peiorativ… serios vorbesc.
@dgr: cred ca timpul glumelor a fost anulat de judecatile dvs. de acum cateva zile. eu am intrebat la modul cel mai serios.
dvs. ati fost serioasa in acele afirmatii, eu nu fac decat sa respect tonul impus de judecatile dvs.
iar daca nu ati fost serioasa, atunci: ne cunoastem de undeva, de va permiteti glume de acel calibru? avem ceva de impartit, despre care eu ori nu stiu, ori am uitat?
Sultana Banulescu – “Singura avere a fiecaruia e un nume bun”.
Sultana, am o curizitate, ca am priceput ca traiesti in afara Romaniei. Cat de mult conteaza – acolo unde locuiesti – ca te numesti Benulescu si nu altfel? E doar curiozitate. Merci,
Si pentru ca ne aflam la cumpana dintre ani, va doresc tuturor, oriunde v-ati afla, un 2011 linistit, plin de bucurii si impliniri, alaturi de cei iubiti!
La multi ani!
“Benulescu” nu cred ca are vreo importanta:)
Nu da!:)
@diligentreader: nu te supara, dar mi se pare cam de prost gust sa strecori asa, nitam-nisam, in comentariile tale, kestii gen ‘se intampla sa fi facut in domeniul profesional mult mai mult decat sturlubaticul meu fost coleg(iarta-ma, Leo, vorbesc de specialitatea noastra).’ pe linga k it smacks of invidie profesionala (adik, vezi doamne, NU DOAR ‘leo’ e cunoscut, sint SI EU ‘fruntasa in ramura’) & k eu nu prea mai am tangente cu ‘meseria de baza’, dupa 89 virind-o spre altcva, dar eu tot nu m-am lamurit cine esti & dk am fost, cum zici, colegi (SI de liceu, SI de facultate!). iar acum, k zici k esti/ai fost atit de tare in parcare pe anglistik, ma bagi si mai tare in ceatza… pt k, in anglistik, nu poti ‘make a mark’ in domeniu decit in 3 ipostaze: 1 traducatoare, 2 lingvista, 3 profesoara.
o sa iau k etalon un teoretic ‘top 3’, considerind eu – fara nicio modestie deplasata & coroborat cu poll-urile publicului & parerile confratilor – k in domeniul MEU (= critik de film) eu, ‘als’, am fost mereu 1 sau 2, niciodata 3…
deci:
1 antoaneta ralian u ain’t, k o cunosc bine; nici radu paraschivescu sau george volceanov 🙂
2 lingvista (academik) iarasi nu esti pt k acolo, in top 3, sint intr-adevar fostii mei colegi larisa & andrei avram
3 ramine eventualitatea k oi fi fiind o mare profesoara la vreun mare liceu, caz in care ma scuzi k n-am auzit de tine, dar mie (e de notorietate!) copiii (deci incl. adolescentii) mi se par obnoxious…
voila!
k atare, ti-as fi recunoscator dk mi-ai scrie pe adresa alexleoser@yahoo.com k sa ma lamuresti si pe mine cine esti
ps e clar k n-ai facut SI franceza, altfel n-ai fi scris ‘honi’ (soit qui mal y pense) in loc de ‘honni’ 😛
Aici mă bag eu ca tzatza. În timp ce ortografia franceză actuală e “honni soit…”, motto-ul ordinului jartierei e cu un singur “n”, conform francezei de secol XIV (care de fapt nu avea o normă, precum cea actuală.) Pe armele ordinului şi pe cele ale Casei Regale e aşadar scris “honi soit…”
Nu ma supar. Si ma bucur sa va vad pe tine si pe WE uniti in ceva,chiar daca e impotriva mea. Dar o merit. Ce m-a apucat??
Primiti amandoi scuzele mele. Sunteti amandoi niste oameni foarte speciali.
La multi ani !
mersi, dar eu nu sint ‘unit’ cu [we] in nimic – iar dk el e ‘special’, atunci eu, sigur, nu sint!
(oricum, tot e mai bine ‘om special’ decit om ‘deosebit’ :))
@vlad: i stand corrected; nu pot spune decit k placerea de a prinde un ‘agramatism’ a fost mai puternik decit cunoasterea istorik, eclipsind-o 😛
Oare o fi fost decorat vreun român cu ordinul jartierei ?
PS Ceci n’est pas une pipe 🙂
http://www.troisiemevoie.com/troisiemevoie/2008/02/la-pipe-de-watz.html
@Toți: Bre… da’ aveți cu toții pasiunea asta în comun… să vă numărați steagurile unii altora… ceva dă speriat, zău!
C-or fi virgule, c-or fi litere lipsă ori în plus… regula e… “dai cu linia la palmă!”
Io subscriu la canpania: “DA LASĂNE FRATE S-Ă SCRIM CU-M AVEM KEF”… că poate face parte dân identitatea fiecăruia, mai știi?
Unde vă ie iempatia aia, care este ia?
🙁
@blegoo: et l’empathie, bordel! :))
http://www.youtube.com/watch?v=rur0hoebk1s&NR=1
@alș si B.deComp: :)))))))))…
j’adore ces ballons…a helium:)
la multi ani :
Vlad (2176)
tapirul (1089)
Madelin (924)
Pinocchio (846)
we (555)
A. (540)
Blegoo (470)
diligentreader (294)
doru (271)
simina (239)
als (207)
nusitatu (165)
grrl (155)
MBadragan (120)
Zaza (119)
Eva (110)
गांधी (108)
B.deComp (99)
B.deComp. (93)
sprite (87
la multe comentarii vesele si inteligente precum blogul asta!
Întâiu Gerar, DouăMiiUnșpe
PROCLAMAȚIUNE!
Cătră mahalagioaice, mahalagii și alș:
Pân prezenta observându-se dân tribune că lipsa dă respect pentru autoriâțilii constituiete iele legal a cam început să dea pă dinafară; trolismu’ animalic canin depâșind granițilii lătrăturiliilor cuviincioase cauzând astfeliu lipsa dă soamne și odihna binemeritată a locuitorilor; absenția vizibilă dă umor în garagațe; acreala unora și prea-îndulceala altora; atacurilii la pirsoane aka adhominâm alea; etc.
Deci, băh!
Se decretează dupe cum urmează:
Hai Mitzule, nu ma lasa palpitant ! La fel si tie !
(bighin serios) La fel și ție, toate alea și alelalte: să ai parte de tot ce n-ai, și îți dorești; precum în viața reală, așa și pre gloabe și comentarii… (sfârșit serios).
(bighin miștocărie) Comitetu’ dă conducere a Mahalalii™© (care este ea un feliu dă democrație prost înțeleasă mioritic) suntără acuma în ședință închisă în sala dân dos de la Crâșma Tapirului (vizavi dă primărie, alâturea cu croitoria dă lux “ALȘ” (sereleu, pă bază dă programare onli – deviza “Vă Forfecăm Bine!™©” – numa’ cu materealu’ clientului).
Idei, fabulații, aiureli, prostii, cereri și reclamații se primesc doar sub formă scrisă, neapărat anonimă, ca s-o știm cu toții, carele suntem cetățeni, fără osibire de grad dă împropietările, aca, număr dă comentarii afișate precum se vede la afișieru’ dân dreapta paginii, zic.
(mântuit miștocărie, alea)
deci acuma sa va zic io voo tutulora acelora care citeste aceste randuri ce crez io ca-l mana in lupta pe blegoo: germana, domle..
blegoo, esti suspect de germana.. tu vorbesti nemteste blegoo.. te caut io.. te gasesc.. la 2011 adica..
Ce inseamna catelul patit! Ne-a zis frumos cand incepe si se sfarseste gluma.
La multi ani!
@diligentreader.. esti o filo-nemtoaica.. te simt dupa ip..
HEIL! TBFKL, HEIL, zic!
Erika!
Stalingrad!
Alea…
Ih bin aine claine niht lătrat (la cererea ascultătorilor)… ce mai era acolo… iavol, hârț-mârț.
Kelalauuu…
(end miștokăreală)
Serios: asta… comentariul tău, zic… se poate interpreta de către acriturile mahalalei ca și cum mă dau la gârrlița – ori kestii gen… – ceea ce io resping cu mânie canină (deși îmi rezerv dreptu’ [și juma’ din stângu’] de a amușina orice dame bune, printre care enumăr (listă incomplectă, în curs dă reviziune) Madelin, Lolablau, Diligentreader – precum și alte personaje mahalagești – întâmplător muierești – deși nu neapărat sou… că d-aia avem personaje și fațete și steaguri, cum bine zicea polițaiul mahalalei.
(…coada mea… pierd șiru’ la liniuțe și fraze, parc-aș fi președinte dă țară est-europeană, zic – scuzoaie, deci -alea, fiind prima zi dă după rebeliune, așadar – pupici la cine se simte și nu vreau să zic ce la restu’)
Peseu: am prestat rețeta dă sarmale Tapirul™© – arată ca și cum ar fi pă bune – încă n-am gustat, vă țin la curent, alea – am făcut poze/luat notițe.
deci blegoo.. doar o urma de dovada am lasat pe mahala cum ca esti filo-nemtesc si ca vorbesti germana in vise, si te vad ca ai pierdut somnul.. nu mai dormi.. esti terminat.. acum vezi cum e.. termina domle cu mistoul.. esti filonemtesc domle.. si mananci paine.. bei apa.. folosesti pahar.. furculita.. chiar lingura si cutit.. totul e pe net daca nu stiai.. las ca vezi tu.
Abia aștept.
🙂