Mă-ntreb cât, un titlu, poate fi de lung Ca o holşurubă făcută la strung Nimenea nu ştie care îi e rostul Şi când, Zei din Parnas, va începe postul Vara vine-agale chiar şi-n vârf de munte La stână, la mieii ce le creşte-frunte Coarne-ncovoiate cu care se-mpung. Oare cât, un titlu, poate fi de lung?
14 thoughts on “Mă-ntreb cât, un titlu, poate fi de lung Ca o holşurubă făcută la strung Nimenea nu ştie care îi e rostul Şi când, Zei din Parnas, va începe postul Vara vine-agale chiar şi-n vârf de munte La stână, la mieii ce le creşte-frunte Coarne-ncovoiate cu care se-mpung. Oare cât, un titlu, poate fi de lung?”
Poate fi, un titlu, doar asa de lung, Cam cat sa mai existe un navigator care, Citind din blog titlul la intamplare, Sa-l vada mai mic decat efectul maladiei lui hirschprung, Sa nu intunece curiozitatea din nascare A celui care vrea si yin, si yang, si Jung.
domnule psihiatru cand va moare un pacient la care tineti cat de cat( admitand printr-un salt mortal de circ ca ati tine la un pacient ca e tanar, ca e frumos, ca e destept, ca e talentat ca vai doamne, pacat de el)taceti si va doriti uitarea? a murit dl. als . si ce ma cutremura ca aci in salonasul luxos dulce mahala care sper ca n-a devenit azil inca, precum spitalele de la televizor/din tara pacientii sunt tratati aleator.
ilustrul we care se porcaieste cu mulliganoglu-banat aci ca nici dl. doctor n-avea nicio speranta de sufletul sau- si cu o fata /femeie pe vreo doua bloguri. aci vad in dreapta cu tristete vreo 200 si ceva de comentarii ale dl. als. mai sus niste banalisme ‘stiintifice’ ale lui we, tot comentarii, partial nereusite.
nu inteleg oameni mari si buni de ce taceti. si oameni mici de ce urlati. si eu urlu, dar nu a scuipat, ci a deznadejde.
d-le doctor, daca ne-ati inchide undeva pe o pluta a meduzei si ne-ati lasa un cutit n-ati mai gasi pe nimeni viu. mai ales daca sunt mulliganoglu si we acolo.
ii suspectez de necrofilie.
nu stergeti. sunt trista doar.
va este dor de oamenii inteligenti?
d-le doctor, iertare.
dvs. care m-ai impresionat cu babele care vb. singura in tocana cu sotii morti, cu crucile sotilor morti in cimitir. mosnegii aia care vb. cu nevestele moarte nu sunt mai buni decat multi dintre noi? da, babe, mosi, pahare de vin. dar cu dl. als ati fi petrecut de minune.
in sanatatea lui mulliganoglu si a lui we. sa le dorim de bine. sa se faca bine.
@lolablau: Se tace tocmai pentru că urlă alţii.
orice titlu este perfect orice urlet poate fi autentic boii degaja zorile pentru locul de joaca al mieilor frustrarea fabrica holsuruburile insectarului viu de popa hirshprunging ingenunchind ancore-credinciosi pentru pluta meduzei.
Cand sa opserv cu perspicacitate peste doua deviatii standard deasupra mediei ca postul a inceput deja, e, chiar atunci mi-am dat seama ca a posti postul si a-l posta pe dansul sunt doo lucruri iara nu unul.
DW, hihi, io numai postul ala de incepu l-am ‘cetit’.
Vladule, un titlu care nu se mai termina e naspa. Dar glossa e misto.
[…] un titlu, poate fi […]
un titlu de blogpost ar putea fi: Carême de salsifis .
( Housekeepers, butler’s assistants, and other gentlemen… might like to use Francatelli’s recipe , ‘Salsifis à la carême’. )
[“bucatarule”!]
Mă întreb: un titlu poate fi mai lung
Ca biografia unui poet ciung?
Nimeni nu mai ştie care îi e rostul,
Cum, stând în Arcadia, şi-a pierdut el postul,
Cum venea Erato pe cărări de munte
Ca să-i fure gândul dincolo de frunte.
Fabrică poetul vorbe care-mpung,
Dar al naibii titlu e prea lung, prea lung.
:)))))))
Remarca asta trebuia s-o facă Diligentreader. (Şi, Vlad, ai grijă să nu pui punct între subiect şi predicat.)
Pe mine profesoara de literatură dintr-a 10-a, m-a pus să scriu de 10 ori: “După titlu nu se pune punct.”. (Fapt în ciuda căruia eu, am ajuns să scriu pe blogul lui Vlad, iar ea nu.) O vacă, ce mai!
Of, A., niciodata nu remarci subtextul! Remarca lui Silvy rimeaza mult mai bine cu anii ei, crede-ma.Dar tu te impiedici in gramatica!Si ce gramatica fara nuante! Profa ta de literatura nu te-a invatat ca gramatica poate avea curbe, cu conditia sa fie armonioase. As putea aici deduce ceva despre curbele profesoarei, dar ma abtin.
ca şinele de tren, care trosnesc la curbe.
la curbă, şinele trosnesc
La curbă, şinele trosnesc. Hmm, sună ciudat. Hmm.. HEI!
Poate fi, un titlu, doar asa de lung, Cam cat sa mai existe un navigator care, Citind din blog titlul la intamplare, Sa-l vada mai mic decat efectul maladiei lui hirschprung, Sa nu intunece curiozitatea din nascare A celui care vrea si yin, si yang, si Jung.
lol
răspunsul e: patrujdoi
domnule psihiatru cand va moare un pacient la care tineti cat de cat( admitand printr-un salt mortal de circ ca ati tine la un pacient ca e tanar, ca e frumos, ca e destept, ca e talentat ca vai doamne, pacat de el)taceti si va doriti uitarea? a murit dl. als . si ce ma cutremura ca aci in salonasul luxos dulce mahala care sper ca n-a devenit azil inca, precum spitalele de la televizor/din tara pacientii sunt tratati aleator.
ilustrul we care se porcaieste cu mulliganoglu-banat aci ca nici dl. doctor n-avea nicio speranta de sufletul sau- si cu o fata /femeie pe vreo doua bloguri. aci vad in dreapta cu tristete vreo 200 si ceva de comentarii ale dl. als. mai sus niste banalisme ‘stiintifice’ ale lui we, tot comentarii, partial nereusite.
nu inteleg oameni mari si buni de ce taceti. si oameni mici de ce urlati. si eu urlu, dar nu a scuipat, ci a deznadejde.
d-le doctor, daca ne-ati inchide undeva pe o pluta a meduzei si ne-ati lasa un cutit n-ati mai gasi pe nimeni viu. mai ales daca sunt mulliganoglu si we acolo.
ii suspectez de necrofilie.
nu stergeti. sunt trista doar.
va este dor de oamenii inteligenti?
d-le doctor, iertare.
dvs. care m-ai impresionat cu babele care vb. singura in tocana cu sotii morti, cu crucile sotilor morti in cimitir. mosnegii aia care vb. cu nevestele moarte nu sunt mai buni decat multi dintre noi? da, babe, mosi, pahare de vin. dar cu dl. als ati fi petrecut de minune.
in sanatatea lui mulliganoglu si a lui we. sa le dorim de bine. sa se faca bine.
@lolablau: Se tace tocmai pentru că urlă alţii.
orice titlu este perfect orice urlet poate fi autentic boii degaja zorile pentru locul de joaca al mieilor frustrarea fabrica holsuruburile insectarului viu de popa hirshprunging ingenunchind ancore-credinciosi pentru pluta meduzei.
Cand sa opserv cu perspicacitate peste doua deviatii standard deasupra mediei ca postul a inceput deja, e, chiar atunci mi-am dat seama ca a posti postul si a-l posta pe dansul sunt doo lucruri iara nu unul.
DW, hihi, io numai postul ala de incepu l-am ‘cetit’.
Vladule, un titlu care nu se mai termina e naspa. Dar glossa e misto.
un titlu de blogpost ar putea fi: Carême de salsifis .
( Housekeepers, butler’s assistants, and other gentlemen… might like to use Francatelli’s recipe , ‘Salsifis à la carême’. )
[“bucatarule”!]
Mă întreb: un titlu poate fi mai lung
Ca biografia unui poet ciung?
Nimeni nu mai ştie care îi e rostul,
Cum, stând în Arcadia, şi-a pierdut el postul,
Cum venea Erato pe cărări de munte
Ca să-i fure gândul dincolo de frunte.
Fabrică poetul vorbe care-mpung,
Dar al naibii titlu e prea lung, prea lung.
:)))))))
Oricat de lung. Numai nu pune punct la sfarsit. 😉
@ silvy:
Remarca asta trebuia s-o facă Diligentreader. (Şi, Vlad, ai grijă să nu pui punct între subiect şi predicat.)
Pe mine profesoara de literatură dintr-a 10-a, m-a pus să scriu de 10 ori: “După titlu nu se pune punct.”. (Fapt în ciuda căruia eu, am ajuns să scriu pe blogul lui Vlad, iar ea nu.) O vacă, ce mai!
Of, A., niciodata nu remarci subtextul! Remarca lui Silvy rimeaza mult mai bine cu anii ei, crede-ma.Dar tu te impiedici in gramatica!Si ce gramatica fara nuante! Profa ta de literatura nu te-a invatat ca gramatica poate avea curbe, cu conditia sa fie armonioase. As putea aici deduce ceva despre curbele profesoarei, dar ma abtin.
ca şinele de tren, care trosnesc la curbe.
la curbă, şinele trosnesc
La curbă, şinele trosnesc. Hmm, sună ciudat. Hmm.. HEI!