frumoase pozele, mai ales cea cu ruinele si cea cu tine, evident. 🙂 eu as fi numit postul… inorogul traznit. 🙂
a se remarca, stimati telespectatori, aparitia unei anumite benzi pe mana dreapta, degetul inelar. va rog comparati a 15-a poza de sus cu poza cu motanul la paralele.
asa ca, fetelor, va sugerez o sedinta privata de ohtaturi si recuerdos mai mult sau mai putin inlacrimate. vlad este om insurat, serios, la casa lui (?). si nu cred ca cu motanul.
on the other hand, tinand cont de obiceiul locului, masculului e cu cat mai alpha cu cat…vlade nu da!:)
felicitari, domnule! casa de piatra si copii dashtepti si frumosi. si cuminti. dar nu foarte. etc.
le: mana stanga, in partea drt a pozei, you get it…
🙂
Mulţumesc frumos!
sint meseriase, nu zic, da ce-i cu culorile alea de panoramic tehnicolor?!
venezia are patina, fatadele au o paloare bolnava, culorile serenissimei sint stinse de park toate felinarele ei abia mai pilpiie… 😉
ia chiar, astia mai priceputi in ale pozelor, impartasiti si voi din secrete
😀
Multă lume îmi zice că pozez prea colorat. Eu cred că aleg subiecte colorate, deci e un selection bias. Ultima poză e din Burano, unde fiecare casă e colorată altfel. Nu prea e o atmosferă venețiană, ci de sat pescăresc meridional. Mai e o poză intens colorată, cu Canal Grande de la piciorul podului Rialto: tocmai plouase, era după amiaza târzui, și lumina ambiantă era ireală, aproape de prost-gust.
Oricum, cineva mi-a zis, la începuturile blogului că sunt un fotograf nașpa, și mie tare mult mi-a mai plăcut. Așa și e!
we, te asigur ca fetele au spirit de observatie dezvoltat, da ce nu pricep io e de ce sa se inlacrimeze, ca doar aici e mahala, nu agentie matrimoniala. Eu asa credeam… tu??? 🙂
Dar nu ati observat ca ‘we’ are ‘resedinta’ (virtuala) la http://cotcodac/ ? Acolo se vorbeste cucurigu-cotcodac_speak. 🙂
bagă frate saturaţea la -1 că plezneşte ochiu mulţumesc
casa en pierre, siouplait!
bafta!
Casa de piatra, multa sanatate, fericire si noroc!
@tapir: chiar, e unii pe aici artisti vizuali cica. consacrati, cu poze in diagonale curbate si culori si mai turbate. care cand ii intrebi de apertura sau timpi de expunere, sau macar ce scula au, nu pot a zice. dar ce vad ei cu ochiul, pe hartie digitala lasa imprimeu.
culorile exista bre. asa, ca merele perele si alte franzellelle.
Glop, glop! Mulţumesc mult!
fraieru de ´we´(ruda/duda buna cu ´m´, altminterli) crede k dk nu-i spun ce scula folosesc & altele se keama k ´nu pot´…
lol; nu, se keama k NU VREAU! 😛
“…Ganja…Marijuana…”
burano, murano, astea-s k niste sorcove – nu mi-au placut!
recomand insa torcello, mai ales ‘locanda cipriani’ unde se manink divin… 😛
Cipriani…asta nu e pentru oricine. Pe mine presupun că m-ar da afară un bodyguard în şuturi. Dar patronul a fost fotograf profesionist.
da, e cam scumpishor, k sa folosesc un eufemismitzel :))
nu stiam k era fotograf! ce-i drept, e plin de poze de vedete de cinema pe pereti in locanda; nu stiu dk le-a facut kiar el…
Încă una tare, tunarilor! Deci, de unde facem rost de recomandări, tunarilor? Aveţi tovarăşi de activitate? Allez, bonne santé, mes canonniers!
“Cipriani…asta nu e pentru oricine.”
Dac-ai merge şi tu la Festivalul de film de la Veneţia pe banii sponsorilor, să freci blazat menta dup-aia prin reviste culturale, ţi-ai putea permite şi tu.
mA.estre, vezi ca acum îti trage un dispretuitor kk. Intre noi, fara reviste culturale, un film bun, nu ideal, Privirea lui Ulise. Daca nu l-ai vazut, pot sa ti-l trimit când vrei. Acolo sa vezi imaginatie, delir si valsul iluziilor
@a.: da, ala da partid! este crestin si democrat. da si cu “Doamne Ajuta”. in mod sigur ca o sa ii placa lui Plesu. “inca un credincios, asa ca Becali”
Da.
Anghelopulos a urmat clandestin cursurile la IDEHC. Nu l-au primit la concurs asa ca s-a angajat tehnician de “suprafata” 🙂
daca la Burano n-ai aratat nicio dantela, ti-am furat un pandant de la Murano 🙂
thx, 😉
nice journey and picx !
‘privirea lui ulise’ = horror!
grandilocventa aia de mucava, scena aia cu capu lu lenin pe vas & oamenii ingenunchind pe mal… yuk! e pandantul la fel de ‘monumental’, dar fara haz al lui kusturica :))
dl theo (angelopoulos) a fost un regizor bunicel mai pe la-nceputuri, asa – vezi ‘pasul suspendat al berzei’, ‘calatoria comediantilor’, ‘apicultorul’…
Mustele nu se prind cu otet :))))
cu excepţia drosofilei melanogaster – pe fiecare’l prinzi cu ce-i place mai tare
Exact. Dar, sincer, de la un fin cunoscator, de la un specialist, ma asteptam la ceva mai mult. Personajul principal, fara a fi numit, în scenariu aparea sub numele… A.. A.muzant, nu ?
Ce-aveti voi cu A. pina la urma? E cel mai fain comentator din mahala.
pai tocmai, k NUMAI ‘un fin cunoscator, un specialist’ poate sa fak distinguo-uri atit de pertinente in filmografia unui cineast!
(pe linga faptul k gustul meu, cum e de notorietate faptul, este perfect…)
da ma rog, k unii l-au ‘descoperit’ pe musiu theo a. abia odata cu acest ororoso ‘privirea lui ulise’ e similar cu ‘descoperirea’ – cam de catre aceiasi – a lui wong kar-wai abia odata cu ‘in the mood for love’ :))
ps don’t state the obvious, pls, imi insultati inteligenta! STIU k sint arogant & obnoxious! 😛
Doamne fereste, vorba de tunar. M-a facut sa descopar o multime de lucruri, are o privire lucida si un verb prompt. Sunt convins ca toti profitam cumva de pe urma lui. SA.lut 🙂
PS Cred c-as fi exagerat daca as fi spus “cuvântul noastru este sanatate” 🙂
ouf, m-am linistit 🙂
singura calitate a lui ‘A.’ este k mi-a fost odata, cindva, demult, fan…
dar eu nu mai am nevoie de fani, ergo nici de ac. ‘calitate’ a lui 😛
Am vazut acum de-abia cate comentarii nu mi-au aparut!!Si eu, care credeam ca sunt inca o “mahalagioaica sonora”!Acum am avut timp sa citesc tot. Eu nu-s. Dintr-un accident al computerului meu. Goood!!Leo, stii cine e Apunct.??? Wow! Fara mister, mister Apunct. ar mai avea curaj? Just curious.
als nu stie cine e A., dar chestia cu misterul e pertinenta: de ce atata mister, domnilor, de ce nevoia de anonimitate? ce aveti de pierdut daca stie lumea cine sunteti si ce faceti? o gramada de taraboaie pe internet se datoreaza misterului si violarii acestui mister. iote, vlad e cu cartile pe fata si n-a patit nimic. nici eu nu am patit nimic, dealminteri.
dar in schimb multa lume (aceeasi?) iti spune(a) ca vorbesti prea necolorat.
Colin din “L’écume des jours” obișnuia la toaleta de dimineață să-și teșească cu foarfecuța colțurile pleoapelor ca să-ș încarce privirea de mister. (Problema era că pleoapele lui s-au obișnuit cu tratamentul și creșteau repede la loc.)
“vlad e cu cartile pe fata si n-a patit nimic. nici eu nu am patit nimic, dealminteri.”
Iar eu sunt cu cărţile pe spate, şi nici eu n-am păţit nimic! Ce concluzie se poate trage de aici? Păi, tot aia de demult: ~((p -> q) -> (~p -> ~q)) (ca să adâncim misterul!). Hai, v-am pupat!
A. Rîstotel
..iar altii care au vrut sa stea cu cartile pe spate tot au patit cateceva care poate ar fi fost evitat daca nu era atata mister in jur
concluzia ce se poate trage? – bufnitele nu sunt ce par A. fi
alta concluzie – un stres mai putin e bun ca un vin. Rosu.
~((p -> q) -> (~p -> ~q)) pare a fi o tautologie, nu-i asa?
mai degraba traumatologie
In alta ordine de idei mica e simina, asa ca trebuie recalculati vorbaretii.
gata
@tapire, fiecare face cum vrea. vrea sa fie anonim, fine, respecta-i dorinta. daca A. vrea sa se semneze A. si sa nu spuna cine este, atunci care e pb. noastra de fapt? trebuie sa completam un tabel de prezenta?
cu vlad nu e chiar asa cu cartile pe fata. vad ca si-a sters postul ala in care zicea de virtual vs/rl. sa nu intram, zic eu, in amanunte despre “cartile pe fata”, ce inseamna etc.
nu zic că trebuie, Doamne fereşte, fiecare face ce vrea, nu’i vorba de respectat sau nerespectat dorinţe aici, zic numai (aşa ca blegoo de pe margine, latru) că nu prea văd beneficii mari în chestia asta cu anonimatul – e mai mare spaima decât problemă reală. E o mare paranoia propăvăduită pe net, identitate, alea, feisbuc, vai – ce rău mi se poate întâmpla dacă ştie lumea că tapirul este ics igrec de la instituţia igrec zet? Dacă’s tâmpit şi pun numărul de card pe net sunt tâmpit, alminteri ce? Şi înainte eram uşor de găsit în cartea de telefon, cu nume şi adresă.
De Vlad, ce vrei să zici? nu’ş ce post zici tu că a şters, nu de asta e vorba (repet) ci de faptul că e el, Vlad Stroescu, aşa îl cheamă, acolo lucrează, acolo stă, da şi? A păţit ceva din cauza asta? Am păţit io ceva din cauza asta? – asta e observaţia mea, nu că “trebuie”, “tabel de prezenţă”. Din punctul meu de vedere, personal şi stingher, e mai mare daraua decât ocaua.
tapire, nu-i vorba de tine si nu generaliza cazul tau la toti.
depinde de “stakes” – apropo de spaima reala au ba.
era un post de-al lu’ vlad inainte sau dupa alifie secundo. in care se lamenta ca e unii rai si ca pe el il cheama Vlad Stroescu.
păi ori e vorba numai de mine şi nu e okay, ori generalizez şi nu e okay, hotărăşte-te
problema cu anonimitatea pe net şi stakes nu e problema de anonimitate de fapt, e problemă de comportament, de ce faci şi cum te prezinţi (anonim sau nu) şi ce ţi se trage de la asta. De AIA întreb, ce a păţit Vlad? – nimic, pentru ca nu a derajat pe nimeni, nu a aruncat cu nimic în stânga sau în dreapta, şi nu are nimeni nimic cu el şi cu stakes-urile lui. Problema (alta) e că anonimitatea are un fel de efect eliberator aşa, mulţi, în spatele anonimităţii (tu inclusiv) cred că sunt protejati şi se pot defula (în capul altora) de stresurile zilnice, un soi de fight club aşa, defulări pe care nu şi le-ar permite in viaţa reală sau sub numele real. Şi DE AICI problemele, stakes, nu de la anonimitate per se.
frumoase pozele, mai ales cea cu ruinele si cea cu tine, evident. 🙂 eu as fi numit postul… inorogul traznit. 🙂
a se remarca, stimati telespectatori, aparitia unei anumite benzi pe mana dreapta, degetul inelar. va rog comparati a 15-a poza de sus cu poza cu motanul la paralele.
asa ca, fetelor, va sugerez o sedinta privata de ohtaturi si recuerdos mai mult sau mai putin inlacrimate. vlad este om insurat, serios, la casa lui (?). si nu cred ca cu motanul.
on the other hand, tinand cont de obiceiul locului, masculului e cu cat mai alpha cu cat…vlade nu da!:)
felicitari, domnule! casa de piatra si copii dashtepti si frumosi. si cuminti. dar nu foarte. etc.
le: mana stanga, in partea drt a pozei, you get it…
🙂
Mulţumesc frumos!
sint meseriase, nu zic, da ce-i cu culorile alea de panoramic tehnicolor?!
venezia are patina, fatadele au o paloare bolnava, culorile serenissimei sint stinse de park toate felinarele ei abia mai pilpiie… 😉
ia chiar, astia mai priceputi in ale pozelor, impartasiti si voi din secrete
😀
Multă lume îmi zice că pozez prea colorat. Eu cred că aleg subiecte colorate, deci e un selection bias. Ultima poză e din Burano, unde fiecare casă e colorată altfel. Nu prea e o atmosferă venețiană, ci de sat pescăresc meridional. Mai e o poză intens colorată, cu Canal Grande de la piciorul podului Rialto: tocmai plouase, era după amiaza târzui, și lumina ambiantă era ireală, aproape de prost-gust.
Oricum, cineva mi-a zis, la începuturile blogului că sunt un fotograf nașpa, și mie tare mult mi-a mai plăcut. Așa și e!
vladule, tre’ sa le raspunzi “te resping, io ma respect, nu comenta (nu comenta)…“
we, te asigur ca fetele au spirit de observatie dezvoltat, da ce nu pricep io e de ce sa se inlacrimeze, ca doar aici e mahala, nu agentie matrimoniala. Eu asa credeam… tu??? 🙂
Dar nu ati observat ca ‘we’ are ‘resedinta’ (virtuala) la http://cotcodac/ ? Acolo se vorbeste cucurigu-cotcodac_speak. 🙂
bagă frate saturaţea la -1 că plezneşte ochiu mulţumesc
casa en pierre, siouplait!
bafta!
Casa de piatra, multa sanatate, fericire si noroc!
@tapir: chiar, e unii pe aici artisti vizuali cica. consacrati, cu poze in diagonale curbate si culori si mai turbate. care cand ii intrebi de apertura sau timpi de expunere, sau macar ce scula au, nu pot a zice. dar ce vad ei cu ochiul, pe hartie digitala lasa imprimeu.
culorile exista bre. asa, ca merele perele si alte franzellelle.
Glop, glop! Mulţumesc mult!
fraieru de ´we´(ruda/duda buna cu ´m´, altminterli) crede k dk nu-i spun ce scula folosesc & altele se keama k ´nu pot´…
lol; nu, se keama k NU VREAU! 😛
“…Ganja…Marijuana…”
burano, murano, astea-s k niste sorcove – nu mi-au placut!
recomand insa torcello, mai ales ‘locanda cipriani’ unde se manink divin… 😛
Cipriani…asta nu e pentru oricine. Pe mine presupun că m-ar da afară un bodyguard în şuturi. Dar patronul a fost fotograf profesionist.
da, e cam scumpishor, k sa folosesc un eufemismitzel :))
nu stiam k era fotograf! ce-i drept, e plin de poze de vedete de cinema pe pereti in locanda; nu stiu dk le-a facut kiar el…
Încă una tare, tunarilor! Deci, de unde facem rost de recomandări, tunarilor? Aveţi tovarăşi de activitate? Allez, bonne santé, mes canonniers!
“Cipriani…asta nu e pentru oricine.”
Dac-ai merge şi tu la Festivalul de film de la Veneţia pe banii sponsorilor, să freci blazat menta dup-aia prin reviste culturale, ţi-ai putea permite şi tu.
mA.estre, vezi ca acum îti trage un dispretuitor kk. Intre noi, fara reviste culturale, un film bun, nu ideal, Privirea lui Ulise. Daca nu l-ai vazut, pot sa ti-l trimit când vrei. Acolo sa vezi imaginatie, delir si valsul iluziilor
@BdC: Ulysses’ Gaze? asta?
http://www.imdb.com/title/tt0114863/
@a.: da, ala da partid! este crestin si democrat. da si cu “Doamne Ajuta”. in mod sigur ca o sa ii placa lui Plesu. “inca un credincios, asa ca Becali”
Da.
Anghelopulos a urmat clandestin cursurile la IDEHC. Nu l-au primit la concurs asa ca s-a angajat tehnician de “suprafata” 🙂
daca la Burano n-ai aratat nicio dantela, ti-am furat un pandant de la Murano 🙂
thx, 😉
nice journey and picx !
‘privirea lui ulise’ = horror!
grandilocventa aia de mucava, scena aia cu capu lu lenin pe vas & oamenii ingenunchind pe mal… yuk! e pandantul la fel de ‘monumental’, dar fara haz al lui kusturica :))
dl theo (angelopoulos) a fost un regizor bunicel mai pe la-nceputuri, asa – vezi ‘pasul suspendat al berzei’, ‘calatoria comediantilor’, ‘apicultorul’…
Mustele nu se prind cu otet :))))
cu excepţia drosofilei melanogaster – pe fiecare’l prinzi cu ce-i place mai tare
Exact. Dar, sincer, de la un fin cunoscator, de la un specialist, ma asteptam la ceva mai mult. Personajul principal, fara a fi numit, în scenariu aparea sub numele… A.. A.muzant, nu ?
Ce-aveti voi cu A. pina la urma? E cel mai fain comentator din mahala.
pai tocmai, k NUMAI ‘un fin cunoscator, un specialist’ poate sa fak distinguo-uri atit de pertinente in filmografia unui cineast!
(pe linga faptul k gustul meu, cum e de notorietate faptul, este perfect…)
da ma rog, k unii l-au ‘descoperit’ pe musiu theo a. abia odata cu acest ororoso ‘privirea lui ulise’ e similar cu ‘descoperirea’ – cam de catre aceiasi – a lui wong kar-wai abia odata cu ‘in the mood for love’ :))
ps don’t state the obvious, pls, imi insultati inteligenta! STIU k sint arogant & obnoxious! 😛
Doamne fereste, vorba de tunar. M-a facut sa descopar o multime de lucruri, are o privire lucida si un verb prompt. Sunt convins ca toti profitam cumva de pe urma lui. SA.lut 🙂
PS Cred c-as fi exagerat daca as fi spus “cuvântul noastru este sanatate” 🙂
ouf, m-am linistit 🙂
singura calitate a lui ‘A.’ este k mi-a fost odata, cindva, demult, fan…
dar eu nu mai am nevoie de fani, ergo nici de ac. ‘calitate’ a lui 😛
Am vazut acum de-abia cate comentarii nu mi-au aparut!!Si eu, care credeam ca sunt inca o “mahalagioaica sonora”!Acum am avut timp sa citesc tot. Eu nu-s. Dintr-un accident al computerului meu. Goood!!Leo, stii cine e Apunct.??? Wow! Fara mister, mister Apunct. ar mai avea curaj? Just curious.
als nu stie cine e A., dar chestia cu misterul e pertinenta: de ce atata mister, domnilor, de ce nevoia de anonimitate? ce aveti de pierdut daca stie lumea cine sunteti si ce faceti? o gramada de taraboaie pe internet se datoreaza misterului si violarii acestui mister. iote, vlad e cu cartile pe fata si n-a patit nimic. nici eu nu am patit nimic, dealminteri.
dar in schimb multa lume (aceeasi?) iti spune(a) ca vorbesti prea necolorat.
Colin din “L’écume des jours” obișnuia la toaleta de dimineață să-și teșească cu foarfecuța colțurile pleoapelor ca să-ș încarce privirea de mister. (Problema era că pleoapele lui s-au obișnuit cu tratamentul și creșteau repede la loc.)
“vlad e cu cartile pe fata si n-a patit nimic. nici eu nu am patit nimic, dealminteri.”
Iar eu sunt cu cărţile pe spate, şi nici eu n-am păţit nimic! Ce concluzie se poate trage de aici? Păi, tot aia de demult: ~((p -> q) -> (~p -> ~q)) (ca să adâncim misterul!). Hai, v-am pupat!
A. Rîstotel
..iar altii care au vrut sa stea cu cartile pe spate tot au patit cateceva care poate ar fi fost evitat daca nu era atata mister in jur
concluzia ce se poate trage? – bufnitele nu sunt ce par A. fi
alta concluzie – un stres mai putin e bun ca un vin. Rosu.
~((p -> q) -> (~p -> ~q)) pare a fi o tautologie, nu-i asa?
mai degraba traumatologie
In alta ordine de idei mica e simina, asa ca trebuie recalculati vorbaretii.
gata
@tapire, fiecare face cum vrea. vrea sa fie anonim, fine, respecta-i dorinta. daca A. vrea sa se semneze A. si sa nu spuna cine este, atunci care e pb. noastra de fapt? trebuie sa completam un tabel de prezenta?
cu vlad nu e chiar asa cu cartile pe fata. vad ca si-a sters postul ala in care zicea de virtual vs/rl. sa nu intram, zic eu, in amanunte despre “cartile pe fata”, ce inseamna etc.
nu zic că trebuie, Doamne fereşte, fiecare face ce vrea, nu’i vorba de respectat sau nerespectat dorinţe aici, zic numai (aşa ca blegoo de pe margine, latru) că nu prea văd beneficii mari în chestia asta cu anonimatul – e mai mare spaima decât problemă reală. E o mare paranoia propăvăduită pe net, identitate, alea, feisbuc, vai – ce rău mi se poate întâmpla dacă ştie lumea că tapirul este ics igrec de la instituţia igrec zet? Dacă’s tâmpit şi pun numărul de card pe net sunt tâmpit, alminteri ce? Şi înainte eram uşor de găsit în cartea de telefon, cu nume şi adresă.
De Vlad, ce vrei să zici? nu’ş ce post zici tu că a şters, nu de asta e vorba (repet) ci de faptul că e el, Vlad Stroescu, aşa îl cheamă, acolo lucrează, acolo stă, da şi? A păţit ceva din cauza asta? Am păţit io ceva din cauza asta? – asta e observaţia mea, nu că “trebuie”, “tabel de prezenţă”. Din punctul meu de vedere, personal şi stingher, e mai mare daraua decât ocaua.
tapire, nu-i vorba de tine si nu generaliza cazul tau la toti.
depinde de “stakes” – apropo de spaima reala au ba.
era un post de-al lu’ vlad inainte sau dupa alifie secundo. in care se lamenta ca e unii rai si ca pe el il cheama Vlad Stroescu.
păi ori e vorba numai de mine şi nu e okay, ori generalizez şi nu e okay, hotărăşte-te
problema cu anonimitatea pe net şi stakes nu e problema de anonimitate de fapt, e problemă de comportament, de ce faci şi cum te prezinţi (anonim sau nu) şi ce ţi se trage de la asta. De AIA întreb, ce a păţit Vlad? – nimic, pentru ca nu a derajat pe nimeni, nu a aruncat cu nimic în stânga sau în dreapta, şi nu are nimeni nimic cu el şi cu stakes-urile lui. Problema (alta) e că anonimitatea are un fel de efect eliberator aşa, mulţi, în spatele anonimităţii (tu inclusiv) cred că sunt protejati şi se pot defula (în capul altora) de stresurile zilnice, un soi de fight club aşa, defulări pe care nu şi le-ar permite in viaţa reală sau sub numele real. Şi DE AICI problemele, stakes, nu de la anonimitate per se.