Guest post de la, da, ați ghicit, Blegoo.
Care este ea?
Ce e ea, de fapt?
Suntem responsabili fiecare pe poteca lui?
Suntem respnsabili în mod colectiv?
Suntem responsabili pentru păcatele altora?
E foarte ieftin să mă refer la responsabilitatea lui Vlad, bunăoară… care responsabilitate e invocată periodic în diferite certuri din mahala.
Ce responsabilitate are Vlad… de fapt?
Unii vor să li se taie macaroana altora… alții insistă pe dreptu’ de a zice orice.
Ce-i de făcut?
Cum împaci capra, varza și tapirul… ca să nu mai menționez alte personaje?
Personal… sunt convins că Vlad nu și-a dorit niciodată rolul de președinte, primar ori șăf dă târlă în mahala… el fiind fericit să-și expună micile lui intimități în speranța de a avea o reacție rezonabilă. Gen… “io așa mă simt/cred/văz/visez/alea… voi ce credeți?”
O vai… O groaznic…
Realitatea… în mahalaua virtuală… e că fiecare personaj e responsabil de propriile prostii și contribuții. Identitatea fiecăruia e delimitată de comentariile fiecăruia. Responsabilitatea urmează în mod firesc.
Un anume post aici a ajuns la maxim de comentarii… chestie care mi s-a părut tristă – considerând subiectul. Am petrecut multe comentarii făcând garagață – inclusiv eu – asta e ce vroiam să discutăm?
Încerc din nou… un dialog onest/cinstit… fără motive ascunse ori dorință de scandal.
Care e gradul de responsabilitate al fiecărui personaj… al fiecărui locuitor al mahalalei… ?
Întreb cu toată umilința, fără ascunzișuri maieutice, sofistice, ori de altă manieră.
Responsabilitatea implică în mod firesc… un anume grad de recunoaștere al greșelilor, al prostiilor postate aici precum și în alte locuri.
Psihologic vorbind… e foarte dificil să admiți greșeli personale. Pe de altă parte, e un act de eliberare odată ce admiți că ai spus o tâmpenie/prostie/aiureală.
E un act de curaj… și de încredere în concetățenii tăi; muieri și șmecheri dân mahala.
Cât curaj aveți?
@Madelin #294 și @tapirul #295: Mă rog, mă rog… dacă vouă vă place… poate-o fi ceva – poate nu știu eu cum se manâncă chestia aia.
@tapirul #296: Mișto povestea! O să încerc și io, deci… să văz cum e treaba cu pregătitu’ fripturilor… că cu sarmalele mi-a ieșit bine!
🙂
@MBadragan #297: Păi… se practică de când s-a scos sreadurile alea care deveniseră confuze. Probabil că nu e nevoie în cazul nostru… da’ eu m-am obișnuit.
Aia cu vorbitu’ de unu’ singur era un test la ideea cum să comentezi de unu’ singur – dar pe drum m-am cam pierdut și am dat-o în “madelinisme” – adică în loc s-o țin p-a mea, am început să imit pe alții.
Era o încercare – d-aia am zis că nu merită citite.
Dar acuma… că tapirul m-a luminat cum e treaba cu grătarul… posibil să reiau ideea pe un alt format – gen… articole de revistă.
Nu trebuie să te tratezi lichid pentru dezinhibare… șmecheria e să nu-ți pese ce cred alții despre tine. Tu scrii ce crezi tu… te doare undeva că alții cred că ești prost. Poate chiar că ești, mai știi? (în cazul meu, e aproape sigur).
🙂
@MBadragan și B.deComp (mai sus, așea): Ce faceți bre… comentați în spatele meu? Io mă screm cu intelectualizarea… și voi miștocăriți?
…bravos, națiune… halal să-ți fie!
:))
Si asa crezi ca-i ciupesti vreo idee ?
http://rapireadinserai.blogspot.com/2011/01/tema-pentru-acasa.html
Eu unul m-as multumii si fara idei :)))
@Blegoo #301 Pai mie nu prea imi pasa daca ailalti cred ca’s prost. O bag p’aia cu diferenta de gusturi/istorii personale/chei interpretative si m’am salvat. La mine problema e cu mine si cit de prost ma consider eu cind scriu ceva. Aia nu prea se dezinhiba cu scuze d’astea lejere. Cere combinatii etilice.
@B.deComp #300 E din Gura Humorului? Aolicaaaaa!!! Mai atiu eu pe unul de pe acolo. As indrazni chiar sa generalizez si sa zic ca de aici i se trage dezinhibarea 😀
Confirm, greerii motzaie in țiver si canta cand ti-e anotimpul mai drag…
@MBadragan #304: Păi… hai așa:
Acuma… pe bune:
1) N-ai cum să scrii mai prost decât scriu eu.
2) N-ai motiv să te consideri prost când scrii ceva.
Problema ta… (îndrăznesc să zic) e alta…
(spun fiindcă am citit ce scrii tu, aici și prin alte părți)
Anume… că tu nu ai un personaj clar definit virtual. Asta face ca orice scrii să devină rece… clinic aproape. Prea detașat.
Spune, nene, ce-ai pă suflet! Dacă te inervează ce zic eu… bagă mare! Zice tapirul ceva? Ia-l la refec… că și el își trage blugii tot ca noi… câte un crac pe rând…
Ți se pare că Vlad o dă prea tare în poezele? Pronunță-te!
Ia exemplu de la Tașa… de la Moșu… de la Madelin.
Toți avem chestii și probleme… da’ ne simțim bine, mai facem mișto, mai și râdem. Împărtășim mahalagisme… așa cum ne vin în cap… așa cum sunt zgărmănate de comentariile altora… ori de ce scrie Vlad.
Ca egzemplu: io nu m-am îndesat la posturi de musafir ca să devin faimos ori să trolez intenționat… ori astea… dar am fost PROVOCAT de ce-am citit aici…
Consideră cât de prost sunt scrise însemnările mele (lasă aia cu subiectu’ și fondul). Da’ am avut ceva de zis. Care am zis io că e de interes general… fie și doar ca miștocărie/parodie/garagață.
Dar… de rezonat, au rezonat. Poate nu la genul pe care îl așteptam, dar consider (fără falsă modestie) că am contribuit cu ceva la discuție. Plus c-am învățat cu grămada chestii.
Dulce Mahala nu e un avizier dă bloc, cu cotele dă la întreținere și anunțuri că se oprește apa; mahalaua e ce o facem noi. Avem responsabilitate, care va’zică.
Responsabilitatea ta nu se poate rezuma doar la “… bre, io-s mai inhibat, deci – alea…” astea sunt scuze. Ca și explicația cu: “…io aș comenta pă bune, da’ mi s-a terminat votca…”
Părerea mea, dân cotețu’ meu.
Peseu: Fin’că m-a inervat tapirul… io o să-ți rezerv juma de pagină în revistă, zic. Aia care o compun io dă capu’ meu… și la care o să fiți OBLIGAȚI (pân lege) să vă abonați, dacă vreți s-o citiți.
:))
Blegoo, dak vrei pentru revista, io iti trimit o “scorneala de joi” si o “cu ochii-n numarul lui Avogadro”.
@Blegoo #306 Cum am ajuns sa vorbim despre mine?
Ma rog, daca tot am ajuns… Problema personajului meu virtual este ca nu exista. Adica nu m’a interesat sa fiu ceva anume, sa’mi eliberez nu stiu ce energii in nu stiu ce directii mai mult sau mai putin cautate, sa fiu un personaj. Just me, la fel de incoerent si prins de toane ca si in viata reala. Cu, probabil, o singura diferenta data de un respect exagerat si de moda veche pentru chestiile scrise (de aici, de exemplu, citeva burzuluieli la als acu’ ceva vreme). Asta ma face scortos da’ mi’o asum.
Da’ aia cu etilicele era o gluma (n’a fost transparenta?) Nu e una dintre problemele mele existentiale faptul de a ma dezinhiba. “…io aș comenta pă bune, da’ mi s-a terminat votca…” nu mi se aplica (sau macar asa cred eu, nu stiu ce zic atunci cind s’a terminat vodca :D)
Puseu: Zici numarul de caractere si tema si ma bag si eu in seama la revista lu’ matale
@Madelin #307: Orice… e binevenit/apreciat. Altfel… o să fiu obligat să bag lorem ipsum și alea.
@MBadragan #308: Cum… de unde s-a ajuns la discuția despre tine?!?
Io-te belea, na! Așa a căzut prăjitura…
La aia cu chestii de modă veche rezonez; dar cred că se port combina… cu incoerențe curente. Io-te la mine, de egzemplu. Mă rog, ar mai fii kestii (vorba lu’ alș) da’ deja derapăm în personalități și alea.
Io am să fac așa: fac leiautu’… care o fi să fie… cum mă taie pă mine capu’… și pun lorem ipsum la … cam peste tot. O să iau numărătoare de litere și alea. O să pun ce poze cred io dă cuviință… gen… cam cum vă văz io, din cotețu’ meu. Ori alea-astea.
Dupe care… o să public leiauturile de pagini. Ca să aveți toți ce să înjurați și criticați. Luc intu mai ai, si if ai cher… cum vine vorba.
@tapirul: Vezi băh, că nu-i cum zici tu? Las’că trântesc io un editorial… sub numele tău tapiresc… de o să meargă fulgii, zic. Mai abitir decât zăpada asta din sait (care ar cam trebi oprită, zic, că se adună și nu mai putem să scoatem comentariili dân garaje, zic)
Care/cine vrea să dea matereal… dați la blegoo la yahoo punct com, alea.
Primu’ număr o să fie o ciorbă de zarzavat, gen cam ce vrea Madelin să fie, asta ca să nu avem discuții.
(îmi rezerv dreptu’ să compun coperta cum vreau io. îmi asum toate criticile inevitabiloase care vor urma).
🙂
Deci… mai cu mila… mai cu sila… mai cu frumosu’, mai cu forța… revista se face.
Asta e clar.
(o făceam singur oricum, na!)
@Toți: Am uitat ce era mai important: anume, motivul de revistă – așa cum e în capu’ meu.
Cu toții avem gloabe… ori ceva loc de depus păreri. Ocazional însă… avem cu toții (cred) gânduri și idei care nu prea se lovesc cu chestia piersonală.
Așa am ajuns eu să fac posturi de musafir. Fin’că nu se potriveau cu gloaba mea.
Dar am simțit că e ceva care merită discutat.
Adică… aș fi putut să-mi pun coada pă spinare… și să zic: “mi se rupe!”… da’ parcă nu m-a lăsat inima, zic.
Așa și cu revista… poate și alții au chestiile lor, ascunse… care vor să le zică – dar fără să fie luați la bășcălie în comentarii ori alea. Existăm, deci trebe să ne exprimăm… ori ceva gen.
Ca să nu mai pomenesc de ăia care n-au gloabă… fie ea răpcigoasă ori dă pur-sînje bleumarin.
D-aia am zis că un pidief e mai bun decât un sait. Plus că poți să faci grafică la greu, chestie care mie îmi convine.
Da, ia timp… da’ io zic că merită.
Ca extensie de mahala, zic.
Mă rog… așa mi se pare.
(peseu: probabil că o temă de fiece număr ar fi prea forțată… acuma că mă gândesc mai bine… cred că trebe publicat ce are kef fiecare să zică… mdeah…)
@Blegoo
Da, opriti zapada, ca Blegoo pare impotmolit in zapada mahalalei , or, in other (more metaphorical) words: impotmolit in atitudinea ne-colaborativa a ‘scriitorilor’ din mahala. 🙂
@Madelin
(Presupun cǎ ţiver este o aparaturǎ de alambicat ţuicǎ?)
Daca as fi greier as sta si eu la adǎpostul alambicului, mind you… nu pentru ţuicǎ, ci pentru cǎlduricǎ (si, probabil – asemeni tapirului – as canta ‘cri… cri’ de fiecare datǎ cand ar vorbi Blegoo de vreo revistǎ si dupǎ aceea ar primi ‘the silent treatment’ de la audienţǎ.) 😉
ţiver este răcitorul princare trece spirala alambicului. un fel de putină sau butoi cu apă, carevasăzică.
iote, cătaţi aci şi spuneţi-mi care-i ţiveru’.
şi nu vă speriaţi de purceaua ne-UE, a avut o moarte bună.
http://goo.gl/0rO8C
pî.sî.: în pozele 17-18 văru’ Dan reîncălzeşte ţuica fiartă cu pârlitoarea porcului
Tapire, de mare angajament ligheanul ala pe post de regulator de temperatura.
@tapirul – “pârlitoarea porcului” ! Un eufemism. Material de captura, datând din WW2. In realitate aruncator de flacari. Si mai exact, Faust-Patronen. Sigur, ca daca sapi în gradina nu dai si peste un tanc Tigru ? 😀
@B.deComp: băh… ești sigur că “faustpatrone” e aruncător dă flăcări? Că avea bunicu’ unul… adus amintire din Rusia… și nu arunca nimic… era o țeavă cu un guguloi la un capăt.
Io-l foloseam la măcelărit buruieni în grădină… deși era cam greu, așea… da’ poate eram io mai plăpând.
Herr Blegoo, aveti oarecum dreptate, “faustpatrone” nu se poate traduce cu ‘aruncator de flacari’, deaorece cuvantul ‘Faustpatrone’ este un ‘Kompositum’ (in engleza ‘compound word/noun), si este format din ‘Faust’=pumn/(sau ‘mâna inclestata’, tininad ceva (in forma de pumn), si ‘Patrone’=glont, sau ceva exploziv ca un glont (grenada?).
@Blegoo Da domnule, ai dreptate. In entuziasmul meu de a demasca “aruncatorul” – am generalizat. Mea maxima culpa. Apreciez sagacitatea adevaratului cunoscator.
@tapirul
313.
ţiver este – evident – putina aceea über-dimensionala.
Dar de ce-i zice ‘ţiver’? si nu ‘ciubar’?
[care este etimologia? Ciubar suna asemanator cu ţiver, dar ţiver… cum si de unde… ‘vine’?
@grrl #311 și #312: Lasă gîrlițo… că mă descurc io cumva. Ție ce-ți pasă… zbori deasupra… faci “gagaga” și eventual mai îmi trimiți un comentariu de sus; io… tot pân noroaie și zloată.
:))
@tapirul: Kremenalule… ai asasinat purceaua! Și ne mai mirăm că nu ne primește în spațiu’ ăla… șleghen, alea.
:))
@gîrlița #317: Ei… eu am încercat s-o dau mai pă după coteț… dar realitatea face că știu ce-i aia – nu fincă aș fi f’un deștept, ci doar fincă fac riserci pentru o scriere, alea. Faustpatrone e o bazucă primitivă. Aruncătorul de flăcări e FmW35 – mă rog… la teutonici… la un anume moment dat în timp – contemporan cu faustpatrone 30 klein.
(na, că m-am dat cioclopedic…)
Oftopic: o să fie al dreaq’ de dificil să scriu un post parodiat pe stilul tău. 🙁
@grrl #319 Probabil de la teava care trece prin el.
Ha, asta e una buna pentru Pinocchio, ca tot ne’am descoperit pasiuni comune. Pinocchio, de unde vine țiver?
@B.deComp #318: Păi… da. Cum am zis, io am spus ca să fie… că sunt pă subiect – a nu se considera “lătrătură” ci doar o “mârâială” mikă.
🙂
Identitatea… e ceva care se leagă de nume și definiț….
HO! NU SĂRIȚI iar cu toții! Da, am scris “identitatea”… promit să mă abțin pă viitor…
:))))))
Scuzoaie, alea…
Pardon, bonsuar, zic.
🙂
@Blegoo
Vedeti? Proprietaru’ (blogului) este foarte sensibil la ‘problemele’ si ‘cererile’ dumneavoastra, si a oprit acum zapada asa cum ati dorit. 🙂
@Blegoo
322.
correction:
doar o “mârâială” mică
@grrl #323: UAUUUU…!!!
Chelalauu…. alea… (mișcări vesele dân coadă)
Serios: cred că-i ceva o trompiță de tapir la mijloc… ori ceva total nerelatat la ce-am zis io.
Adică… oi fi io îngâmfat… da’ este limite la vanitate virtuală și alea.
@grrl #324: Ei… încercam să respect ortografia alșiană…
:))
@Blegoo
320.
I would say, incercati sa nu beti tuica during the ‘riserci’ process’ 🙂
Boonsoiiirr !!!
http://www.youtube.com/watch?v=4sNZokwWEPE
😀
@grrl #327: Ce-are una cu alta? Poți să te iei de mine cu băutura fiind detrimentală la condus vehicole… dar la riserci?!?
Hai… că to mă acuzați toți că trag la băuturică:
Subject: FW: Bancuri de betivi !
La un proces plictisitor din cale-afara, cand toti aproape ca
adormisera, un betiv cercetat pentru tulburarea linistii publice se intoarce catre procuror:
– Sa ma pupi in fund !
– Afara ! zice judecatorul .
– Nuuu ! Aici, sa vada toata lumea !
Miezul noptii. Un betiv se leagana din gard in gard, cand e oprit de un politist.
– Actele la control, va rog si sa-mi spuneti unde mergeti! Betivul se uita lung si raspunde:
– Ma duc la o conferinta despre efectele nocive ale alcoolului si despre riscul betivilor de a deveni ratati. Politistul se uita la el fix si intreaba:
– La ora asta? Cine tine o conferinta despre asa ceva la miezul noptii?
– Nevasta-mea si mai mult ca sigur si soacra-mea.
– Sa-ti fie rusine Mitica, zice nevasta. Iar ai venit beat acasa!
– Ca sa respectam adevarul nu eu am venit, m-au adus vecinii.
Doi betivi scot un om pe jumatate inecat dintr-un lac.
– Vezi, asa patesti daca bei apa.
Un betiv, in drum spre casa, se impiedica si cade. Se ridica cu greu, porneste si iar cade.
– Daca stiam ca o sa mai cad o data, nu ma mai ridicam.
Un politist da tarcoale unui bar, unde se cam consuma mult alcool, in scopul de a prinde cativa soferi piliti. Un client al barului iese, se impiedica si incepe sa isi caute cheile cam vreo cinci minute. Dupa ce le-a gasit, se taraste si le incearca la vreo patru, cinci masini pana ce o gaseste pe a lui. Pana ce a ajuns in masina toti ceilalti s-au carat. Politistul il
asteapta bucuros sa iasa in strada. Evident il opreste pe sofer, ii pune fiola si stupoare 0,00 alcool. Politistul complet buimac. Soferul in schimb ii spune:
– Teapaaaa…in seara asta eu am fost momeala.
Un betiv intra intr-un bar, se opreste in fata unui cuplu si ragaie. Tanarul, furios:
– Cum indraznesti sa ragai inaintea prietenii mele?
– Scuze nu stiam ca e randul ei!
Un tip la un bar, mort de beat, cu paharul in fata, plangea de rupea pamantul. Vazandu-l asa de dezamagit, barmanul il intreaba:
– Dar ce s-a intamplat?
– Pai, acum trei luni, a murit mama si mi-a lasat 10.000$.
– Condoleantele mele.
– Acum doua luni, a murit tata si mi-a lasat 25.000$.
– Imi pare rau, domnule, foarte rau.
– Luna trecuta a murit frate-meu si mi-a lasat 50.000$.
– Vai, trei persoane dragi, in asa scurt timp.
– Si luna asta nu mai pica nimic. nimic. fir-ar sa fie.
Un betiv care raspandea un miros ingrozitor de bautura ieftina si care avea un sac si un ziar vechi se urca in autobuz si se aseaza langa un preot cu un aspect foarte onorabil. Apoi scoate din sac o sticla de bautura aproape goala din care bea pana la ultima picatura, dupa care incepe sa citeasca din ziar. La un moment dat i se adreseaza preotului:
– Scuzati-ma, parinte, stiti cumva din ce motive se ajunge la spondiloza?
– Desigur, raspunde preotul, care simtea o neplacere crescanda, pe un ton de o politete rece si sarcastica. Factorii care duc la spondiloza sunt: o viata dezordonata, tovarasia unor femei de calitate indoielnica, consumul exagerat de tutun si alcool, betii care se termina cu nopti petrecute in bordeluri, toate astea duc la spondiloza.
– Uuuaaauuu! N-as fi crezut niciodata. raspunde betivul si se intoarce la ziarul sau.
Preotul, milos de felul lui, dupa ce se gandeste la cele spuse, se adreseaza din nou betivului, de data asta pe un ton bland si impaciuitor:
– Scuza-ma, n-am vrut sa te jignesc, de cand suferi de spondiloza, fiule?
– Eu? Nu, parinte. eu niciodata n-am suferit de asa ceva, tocmai am citit in ziar ca Papa are spondiloza.
Un suparat intra intr-un bar:
– Care vrea bataie?
Toata lumea terorizata. In sfarsit, se ridica un tip de 2 m pe 2 m si mai suparat decat primul si spune:
– Eu!
– Ei, atunci du-te dupa colt, ca de acolo am luat si eu!
– Nu po’s’nteleg de ce am fost adus la pol .. politie! exclama un betiv, plin de indignare!
– Pentru bautura! ii raspunde ofiterul de serviciu.
– Pai, de ce nu zici asa? Adu-mi un coniac!
Un betiv se intorcea intr-o seara acasa si se opreste in fata unui felinar si incepe sa bata in el. La scurt timp trece un alt betiv care ii spune :
– Insista, insista, ca e lumina aprinsa!
Un betiv iese impleticindu-se dintr-o crisma si se ciocneste de o
prostituata.
– Ce faci, fa?
– Fac trotuarul, ce nu se vede?
– Pai atunci fa-l. hic.! .. mai lat!
Trei betivi bat la usa unei doamne. Femeia deschide usa , dar ramane surprinsa! Unul dintre betivi raspunde:
– Am venit sa-l conducem pe sotul dvs. acasa dar nu stim care dintre noi
este.
Doi betivi intr-un bar, unul dintre ei zice:
– De 2 saptamani nevasta ma tot da afara din casa cind vin beat. Ce sa fac?
– Cand ajungi in fata usii te dezbraci, si ea nu poate sa te lase afara ca doar vecinii ce or sa zica?
– OK
Zis si facut. Dupa cateva zile se reintalnesc la bar:
– Ba, am facut cum ai zis tu.
– Da, si?
– Stai sa-ti zic, am ajuns in fata usii, m-am dezbracat, s-a deschis usa , am intrat si am auzit ‘Urmeaza statia Piata Sudului, cu peronul pe partea dreapta’.
Intr-o seara un betiv trece pe langa o casa cu demisol. La un moment dat, betivul se opreste sa faca si el pipi. In timp ce.o femeie iese la geam si exclama:
– Doamne, ce grosolanie !!!
– Ei, da ! Da’ de lungime ce zici?
Coada la racoritoare! . Ultimul este un negru. Se apropie de el un betiv.
– Tigane, tu esti ultimul?
– Eu nu sant tigan, eu sant negru!
– Doamne, Dumnezeule, imi inchipui cat sunt de negrii la voi tiganii!
@Blegoo [326.]
Da, am obervat acea ‘incercare’. Again and again… I can see your ‘Untertanenmentalität’, or the ‘Untertanengeist’ (subservient spirit), orthographically speaking! 😉
@Toți: Bre… mai vine omu’… mai stă… da’ mai și pleacă!
Vă las deci, precum v-am găsit.
Că mi-e somn.
Bancuri v-am spus… garagață am făcut.
Alea-alea… la toată lumea.
Un scrinșot:
http://twitpic.com/3pimlw
Grrl, imi place avatarul!
:)))
gagaga, zic 🙂
țiver suna nemțesc in urechile mele
@Madelin #333 De unde si afectiunea pentru Konrad Lorenz :)) http://carnets.de.grenier.blog.free.fr/index.php?post/2010/03/06/l-ethologue-l-evangile
Băi nene, azi de dimineaţă, pe când îmi turnam cafeaua în ureche, am dat drumu la imed, să văd ce mai e pe acolo. Acuma, eu mai pierd vremea pe imed, dar a rămas un cerc foarte mic de useri nărăviţi, plus câţiva mai noi, în fine, e un mediu radical diferit de mahala.
La prima lectură a mesajelor noi, nu m-a surprins nimic, nu mi-am dat seama, timp de cca 2 sec. După aia am căzut de pe scaun. Cine postase proaspăt pe imed? BLEGOO.
Dr. Blegoo, I presume ?
http://www.flickr.com/photos/skatterbean/1487478290/
@Vlad #336: Păi… tu…
“credeai c-ai scăpat?”
:)))) …
Nu, acuma serios – există topice bune pe imed… relativ interesante. Mai învăț și io chestii… poate ajung ajutor de brancardier, mai știi?
🙂
După cum exită și topice uimitor de distractive, cum ar fi unele postate la “Cum plec din țară (că nu se mai poate)”.
Diplomă nu mi s-a cerut să arăt… nu scria nicăieri că trebuie să am rezidența făcută… șpagă n-a trebuit să dau… deci, am zis să fiu și io acolo… în rând cu restu’ lumii.
Acuma… ca să mă devoalez de tot… sunt membru și la http://www.psychiatrictimes.com... strict ca maidanez amator, nimic altceva.
Deci… zic… să nu exagerăm importanța evenimentului… trebe tratat cam cum e vorba aia:
“…Situation is desperate, but not serious.”
@B.deComp #337: :-)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))….
(mi-au dat mucii de râs… și-am împrăștiat scrum pă toată masa…)
În altă ordine de idei… vreau să remarc lipsa totală de responsabilitate a lui Vlad, în ce privește postarea de posturi noi.
Ca să folosesc o expresie… “îl doare-n pix!”
Asta e atitudine profesională binevenită, cred… dar nu gâlgâie bine în mahala, cred.
Adică… deja s-a ajuns că io sunt animatoru’ mahalalei… chestie pe care nu mi-am dorit-o și refuz să mi-o asum. Adică… până când?
Deja dujmanii și reacțiunea scrâșnește dân dinți pân colțuri… și pune la cale acțiuni anti-blegești furibunde… otrăvuri, alea.
Să le dăm o șansă, zic.
Să se dea un post filozofico-poetic… un “vlădism” vintigi, cum vine vorba… ceva biciclete, parfum dă Levant și usturoi….picături de apă mioritică din țurțurii dân streașină…. (care veșnic picură pă după guler, fix în ceafă, mniezăii…fix când sun la sonerie…) promit că nu mă bag… o să stau în coteț, unde-i locu’ meu… și unde concoctez reviste și alte alea.
Hai, să fim serioși, zic.
@Vlad 336: Asta e catel neplimbat!Sau proaspat pensionar ( nu sari, Blegoo!)
@diligentreader: #341: Spune tu… serios vorbind… unde greșesc eu, în ce-am zis… la comentariul #340.
Nu sar… nu latru… întreb și io… ca maidanezu’.
Adică… nu e clar că o mulțime de mahalagioaice și mahalagii se feresc de gloaba asta ca dă ciumă?
Și cârcotesc pân colțuri?
Și așteaptă extincția maidanezului… ca să-și reia pseudofilozofia iubită?
Încerc să le dau intrare… oportunitate, care vaz’ică… d-aia cer și caz la picioarele tronului… și cer post nou, nu?
Unde deja am promis că nici măcar nu scutur purici… dară-mi-te lătrat și mârâieli.
Dau, Blegoo, dau, doar că zilele astea am fost din cale afară de hocupat. Pe imed e spălare de creer, aici e altceva, trebuie să aduc conţinut. Şi mi-e teamă că săptămâna viitoare e concediu, plec în Patagoria, dar mă întorc eu.
Dar până atunci, mai am vreo cinşpe articole pe tun, trebuie doar să găsesc unul cât de cât acceptabel. Uite, aş putea să povestesc cum m-am întâlnit cu Nusitatu într-o cârciumă englezească.
Deci asa, Vlad, Patagoria, da? Bineeee…
Io ma duc la Tusnad, na!
Ca am castigat concursu’ cu povestea in care am amintit-o si pe Tasha.
Creca i-o trimit lui Blegoo pentru “Scorneala de joi” (Blegoo, crez ca nu-i nici o problema dak a mai aparut prin netosfera, nu?). Si ii facem si Tashei un advertaizing.
Iar “Cu ochii-n numarul lui Avogadro” e aproapepe tzeava.
Felicitări, dar noi unde o citim?
io ma duc în Japonia, na!
@Vlad #343: Aoleooo… altu’ la rând… de care să empatizez necontrolabil… crez că mă las de internet, mă apuc de sudură dă sârme fine, ceva.
@ #345: O să citești când o să fie… dacă o să te abonezi. O să fie ceva viral, netratabil cu antibiotice și alea… 🙂
@Madelin #344: Merge orice, c-a fost, că aia ori ailaltă. E revistă, nu-i submitere la premiu’ Nobăl…
Dacă tu te duci la Tușnad… cred că-mi fac curaj și io, să mă duc la buticu’ dân colț… că mi se cam termină țigările, zic. Fiecare cu ce poate, zic.
@tapirul #346: Oi, Doamne… și io nu-s în stare să mă ridic dă pă canapeu…
348 Maidanez pe canapea?!?!Gata, te-ai deconspirat. Esti un caine de companie, cu o stapana care te neglijeaza.
@diligentreader: Eh… dac-ai știi… nu s-ar mai povesti…
În general, zac pă canapea
http://twitpic.com/3ov6hq
Mai mârâi colea… la imed… la zoso… dar mai am și trebi.
Ca noi toți.
Măcar… io îmi faqc datoria de mahalagiu… canin, cum vine vorba… voi… restu’ o frecați pă intelectualisme – care este ele lipsite dă importanță. Că ce-a zis cutare neamț… că ce zice Buddha, că care e rostu’ nostru pă lumea asta care este ea.
Fleacuri… mofturi.
Suntem ce suntem… și încercăm din răsputeri să ne ferim de ce suntem… să fim altceva.
De ce? Întreb cu humilință cuvenită… că asta văz tot timpul… peste tot.
Dorința de a fi altceva decât ești/suntem.
UAIII???
…și iar mă înrotc la identitatea… fiecăruia… care este.