Odată ce-ți intră un gărgăune în cap… e greu să scapi de el.
Mie mi-a intrat d-aici:
http://lebada.wordpress.com/2011/09/21/miercurea-fara-cuvinte-sa-ne-amintim-de-dumnezeu/
Ar fi ieftin să ridic subiectul ortodocsiei de rit răsăritean… ce e biserica ortodoxă și ce vrea ea de la noi.
“Căcălău Măria Ta” (vorba lu’ Kogălniceanu) de posturi anti-religioase prin internețul mioritic.
Problema e diferită.
Diferența între “credință” și “religie”.
Poți să îndeși “credința” în “religie” oricând – se practică zilnic.
Dar e dificil să lipești “religia” în “credință”.
Problema e una de confuzie de termeni: “credința” nu-i tot aia cu “religia”.
Religia implică ritualuri, cântece, chițibușuri.
Chestie de organizare.
Nu că e ceva rău… în sine… organizarea.
Precum o armată… o oștire religioasă nu se poate baza pe “credem fiecare ce vrem fiecare…”.
Nu nene… trebuie să credem fix ce se dă de la comenduire.
Să postulezi o credință bazată pe “fiecare cu aia a lui și toți cu aia a mă-sii” e o rețetă de zăpăceală socială, cred eu.
Revenind în spațiul mioritic… carpato-danubian… eu remarc o confuzie socială:
1) Democrația e egală cu Anarhia.
2) Credința e egală cu Religia.
3) Și tot așa…
De la politică la economie… și de la intelectualism la sfertodoxism.
Suntem incapabili să definim ce suntem.
Ca să definești ce ești… trebuie să ai o credință… în ceva; în tine, in ce zice Băsescu… în ce se propovăduiește de la Mitropolie.
Credința te definește.
Noi n-avem.
Credință, zic.
Iu hev tu biliv… bla-bla-bla.
Hai… A., lektor, Dragos B, doru, Vlad, tapirul și restu’ haitei… liber la mișto. Uuups, l-am uitat pe CST-Link.
Să fie primit.
Minutu’ 5, zic, apropo de credință.
Coada mea… ori io presimt chestii, ori el simțea ceva:
http://www.youtube.com/watch?v=UF8uR6Z6KLc
@ Blegoo:
Blegoo a zis:
http://www.dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/5772-ani
Radu COSAŞU | Din vieaţa unui extremist de centru… – După 5772 de ani
Dragos B a zis:
Mișto la liber!
🙂
………….
Nu, n-am închis discuția… deși Madelin mă cam împunge la idee;
Chestia e… că topicul ăsta e cu dus-întors.
De călătorie spirituală mai lungă… decât… să zic, mersul pe bicicletă la servici, cu o pisică neagră în coș.
Nu pretind că am răspunsuri clare… (sunt doar un maidanez, nu?) dar cred sincer că când și când… face bine la ficat… să discuți d-astea… incomode.
Purificare neutronică/neuronică, alea.
Mai pă românește… credem ori nu credem?
Dacă credem… în ce credem?
Dacă nu… de ce nu?
Credința… care o fi aia… e necesară?
Ori e nevoie doar să ai colecția complectă de revista Pif?
(recunosc spășit… că dădeam șpagă la chioșcu’ dă ziare din bariera vergului… ca să-mi țină piful; mă rog, nu io… personal, da’ ce contează… eram pifangiu. Once pifangiu… always pifangiu! There is no turning back).
Total offtopic… de curiozitate, am scotocit MULT timp… să aflu cine desena ce… și cine scria textele; dezamăgire totală… io credeam că autorii este nește zei olimpici, alea; când colo… eh, nu mai elaborez.
Oare există credință în PIF?
(dincolo de Vlad, zic…)
doru a zis:
Intre “unii dintre noi”, cum ati spus dvs si “Si mai cred ca noi, ca bobor, in majoritate […], cum am zis io, nu e nici o contradictie.
PS
Nu, nu sunt bucuresteanca, traiasca vigilenta! (viza de flotant, alea)
PPS
Io propun sa facem un timbilding cu mahalagii. Clonele pot purta masti, ofcors.
Blegoo a zis:
Mișto la liber!
🙂
Yaratılış Animasyonu – L’Animateur – The Animator – Der Trickzeichner
http://www.youtube.com/watch?v=elH_BhWSmFw&feature=player_embedded#!
Un preot şi un cantor stăteau pe marginea unui drum cu o pancartă în mâini pe care scria: “SFÂRŞITUL E APROAPE, POCĂIŢI-VĂ !” Pe lângă ei treceau numeroase maşini şi după fiecare maşină care trecea, se auzea o bubuitură şi o explozie. După o vreme, cantorul întreabă: – Părinte, n-ar fi mai bine să scriem pe pancartă: “PODUL DIN FAŢĂ ESTE RUPT?”
tare! :)))
Am să deviez nițel discuția.
Scuze tuturor, dar cred că e (oarecum) relevant.
Încep să cred că caterinca cu “credința” e de nedezlegat de factorul național.
………..
Să exemplific: personal, îmi plac americanii.
Știu, sunt burtoși, proști, nu știu geografie și alea.
Dar au credință – religioasă sau de orice fel – nu contează… chestia e… O AU!
Altfel… n-ar fi ajuns pe Lună…
(aici tapirul o să obiecteze: “Da’ pă ce te bazezi? Ai fost tu acolo… să vezi?”)
Ofer așadar… o opinie despre credință:
………….
“I am not going to talk about religious beliefs but about matters so obvious that it has gone out of style to mention them. I believe in my neighbors. I know their faults, and I know that their virtues far outweigh their faults.
Take Father Michael, down our road a piece. I’m not of his creed, but I know that goodness and charity and loving kindness shine in his daily actions. I believe in Father Mike. If I’m in trouble, I’ll go to him. My next door neighbor’s a veterinary doctor. Doc will get out of bed after a hard day to help a stray cat—no fee, no prospect of a fee. I believe in Doc.
I believe in my townspeople. You can knock on any door in our town, say “I’m hungry,” and you’ll be fed. Our town is no exception. I found the same ready charity everywhere. For the one who says, “The heck with you, I’ve got mine,” there are a hundred, a thousand, who will say, “Sure pal, sit down.” I know that despite all warnings against hitchhikers, I can step to the highway, thumb for a ride, and in a few minutes a car or a truck will stop and someone will say, “Climb in Mack. How far you going?”
I believe in my fellow citizens. Our headlines are splashed with crime. Yet for every criminal, there are ten thousand honest, decent, kindly men. If it were not so, no child would live to grow up. Business could not go on from day to day. Decency is not news. It is buried in the obituaries, but it is a force stronger than crime.
I believe in the patient gallantry of nurses, in the tedious sacrifices of teachers. I believe in the unseen and unending fight against desperate odds that goes on quietly in almost every home in the land. I believe in the honest craft of workmen. Take a look around you. There never were enough bosses to check up on all that work. From Independence Hall to the Grand Coulee Dam, these things were built level and square by craftsmen who were honest in their bones.
I believe that almost all politicians are honest. For every bribed alderman, there are hundreds of politicians—low paid or not paid at all—doing their level best without thanks or glory to make our system work. If this were not true, we would never have gotten past the Thirteen Colonies.
I believe in Rodger Young. You and I are free today because of endless unnamed heroes from Valley Forge to the Yalu River. I believe in—I am proud to belong to—the United States. Despite shortcomings—from lynchings, to bad faith in high places—our nation has had the most decent and kindly internal practices and foreign policies to be found anywhere in history.
And finally, I believe in my whole race—yellow, white, black, red, brown—in the honesty, courage, intelligence, durability, and goodness of the overwhelming majority of my brothers and sisters everywhere on this planet. I am proud to be a human being. I believe that we have come this far by the skin of our teeth—that we always make it just for the skin of our teeth—but that we will always make it, survive, endure.
I believe that this hairless embryo with the aching oversized braincase and the opposable thumb—this animal barely up from the apes—will endure, will endure longer than his home planet, will spread out to the other planets—to the stars and beyond—carrying with him his honesty, his insatiable curiosity, his unlimited courage, and his noble essential decency. This I believe with all my heart.
Robert A. Heinlein won four Hugo Awards during his 50-year career as a science fiction writer. Born and raised in Missouri, he graduated from the U.S. Naval Academy in 1929 and did aeronautical engineering for the Navy during World War II. Heinlein’s books include “Starship Troopers” and “Stranger in a Strange Land.”
………………
Problema cu credința nu-i ceva ce am inventat io…
http://thisibelieve.org/
Diferența e că unii chiar discută subiectul.
Enervat că noi românii… nu participăm, am decis să fac gălăgie.
Știu că noi n-avem… da’ măcar putem să pretindem, zic.
Și ca să răspund la ce-a zis Madelin mai devreme – apropo de politică și politicieni:
Madelin e o “hippie” întârziată – categoria “question authority” – zic asta cu tot respectu’.
Chestia e… dacă nu crezi în aleșii boborului (cei de azi) și te cam îndoiești de cei de ieri… ca să nu mai pomenim de ăia împușcați – fie ei de rit comunist ori capitalist – că s-au împușcat unii pe alții fără milă… în ce dreaq’ mai poți să crezi?
În vecini? Ca nenea Heinlein?
Devenim o țară de triburi?
De bloc… de stradă, de etaj?
Lasă aia cu “nu mai avem încredere în politicieni, în viitor, în Ăl de Sus”… am ajuns să nu mai avem încredere nici măcar în propria persoană.
Dezintegrarea unei nații începe cu pierderea credinței – și nu mă refer la Sfântu’ Sisoie aici.
Blegoo a zis:
Cam mult SF, totusi.
Apropo de credinta americanilor, cred ca si Hitler avea credinta, ca si el era ferm convins ca face bine si lucruri bune. Ce-i drept, pe Luna pe americani tot un credincios i-a dus. Unul de-al lui Hitler.
http://www.timesnewroman.ro/politic/5583-un-extremist-musulman-a-ars-steagul-american-de-pe-luna
@Dragos B: Tocmai ai pierdut argumentul… (Godwin’s Law).
Evident că și Adolf avea credință – ăsta e punctul meu.
Că credința duce încolo ori încoace… nu contează.
Ce contează, e că DUCE.
Mișcă munții, alea.
Că mi-am adus aminte… să nu uit:
CST-Link zicea că îndoiala e ce avansează societatea, omenirea, lumea, alea.
Io zic că nu-i așa.
Îndoiala… frăsuiala… frecatul de mentă duce la stagnare; credința… în CEVA – aia e ce îți dă un șut în fund.
………..
Zic și io, dân cotețu’ meu, unde io am credință că oasele pe care le-am îngropat… o să fie acolo unde o să le amușine alții.
Bleggo, tu gresesti. Nu intentionat dar orisicatusi.
Bineinteles ca indoiala e aia care misca muntii, si nu neaparat indoiala ca ar exista Dumnezeu. Indoiala de a chestiona jurimprejurul.
Un adevar nu exista numai fiindca asa zice cineva.
Daca n-ar exista beneficiul indoielii, am sta si azi convinsi ca Pamantul se invarte in jurul Lunii iar toti omuletii in jurul buricului propriu.
Tu probabel vorbesti de credinta in sensul de credinta in tine, credinta in adevarul pe care-l cauti si care-ti da aripi (no intention of commercials) sa perseverezi.
Credinta aia absolutista nu te impinge la nimica, poate doar la meditatii, zen si alea. Dar nu la progres.
Madelin a zis:
Dar cã câinele se-nvarte-n jurul cozii e indubitabil. Sau nu. 🙂 Wag! Wag!
Mă inervați, mă-nțelegi!
Vorbesc de Madelin și Dragos B, acuma…
Cum e posibil ca 2 oameni cu ceva liceu la bază… să nu vază evidența:
Ca să te îndoiești de orice… trebuie mai întâi… să crezi că dogma existentă e cu găuri!
Nu te îndoiești fără credință în altceva… ce dreaq!
(a se slăbi cu răspunsuri gen: “…ia zi blegule… atuncea… ce-i mai întâi: oul sau găina? Credința ori îndoiala? – că e prea ieftin ca să răspund la d-astea.)
Văz că nu prea vă convine poteca discuției care duce la “naționalismu’ credinței”… dac-aș fi neam prost, aș zice QED;
da’ nu-s… așa că doar fac o notiță scurtă, în carnețelu’ cu coperți negre… dă vinilin.
În comentariul următor… o să demonstrez națiunea mioritică ca fiind un popor fără credință, în derivă filozofico-manelistă.
Credința în revista PIF.
Credința în valoarea manelelor.
Credința în bicicletă – fie ea elvețiană, franțuzească ori de Tohan.
Nici măcar n-o să mă căznesc cu argumente… alea le aduceți voi; precum pă iutub, așa și în realitate.
Mai aveam ceva de zis… da’ mă autocenzurez; și nu fin’că cititorii ar fi proși, iar eu deștept.
Exact invers.
(mă inervați toți!)
(mai puțin Cora)
🙂
Blegoo a zis:
🙂 Ne crezi fraieri, nu? Pai ai ales doar chestii cainesti… Pif e caine, manelele-s cu hau inima mea iar despre bicle ca sa mai zici… prada preferata a maidanezului… poate ca Tohanul sa aduca a caprã neagrã din Piatra Craiului… 🙂
@ Dragos B:
Clar, nu te pui cu mahalagiii… că ăștia ți-o trage scurt… cu electoralul.
Miau, zic.
nah, c-o vazui si p-asta: Blegoo mieunand! vai de penele mele!
@bleego
eu crez ca lui madelin i-a ramas ceva din puterea unei flori..si nu vezi ca ea se actualizeaza mult mai repede decit intirziie?
Madelin e ca ghioceii.
prevestitoare si imaculata, nu…insa o cred in stare de un dezabie pe un balcon dechis in februarie.
Ma simtz un pic ciudat cand se vorbeste despre mine la persoana a 3-a, cu mine de fata. Mi s-a mai intamplat, atuncea l-am bagat scurt pe preopinent in aia masii canadiene si am plecat. Acuma nu stiu cum sa procedez. Ca io nu poci baga in aia masii decat pe cineva despre care stiu cat de cat de unde sa-l iau. Cum nu este cazul, nici pt Blegoo, nici pt Doru, si cum suspicionez si cate ceva neortodox (ontopic!) in spatele username-urilor respective, o sa ma retrag in varful picioarelor, jurand pe rosu ca gata cu conversatiile cu necunoscuti care-ti ofera bomboane in parc.
cei bagati din nou in aia ma-si o sa intirziie la reincarnare..de fapt, de-aia se tot amina reincarnarea.
@ doru:
Ca la loz în plic – mai tragi o data 🙂
Mârâi degeaba, Blegoo!
Avem cu ce, mã!
“Dumnezeu şi Banca Naţională ajută băncile româneşti” în faţa crizei, a declarat, astăzi, la Antena3, consilierul guvernatorului Isărescu.
http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/economie/adrian-vasilescu-bnr-dumnezeu-ajuta-bancile-romanesti-in-fata-crizei-240443.html
🙂 🙁
@ Blegoo:
ba, blegule, te poți îndoi de ceva fără a avea neapărat credință în altceva, nici măcar în faptul că dogma are găuri. a crede că dogma are găuri înseamnă a fi sigur că dogma are găuri – condiție neesențială îndoielii. habar nu am daca dogma are gauri sau nu, nici nu ma intereseaza, eu ma indoiesc de aia si ailalta
pe cale de consecință, nu credința duce la progres neapărat, ci îndoiala. dacă acceptăm că îndoiala implică o anumită credință (aia că dogma ar fi cu găuri), credința asta nu are nevoie să fie prezentă în această afirmație, din moment ce îndoiala produce această credință
QED
și evident că, ca de obicei, tot de la semantică pleacă totu’. “credință”, “a avea credință”, etc.
și la fel de evident că mă va lua blegu la mișto cu definițiile mele.
si, blegule, poci sa te rog ceva? foarte serios. si anume, sa nu ma mai tot pomenesti la tot pasul, “la asta tapirul o sa zica ca..”… unul din motive (principal) fiind ca de regula o dai in balta.
ceea ce nu stiu eu (inca) este daca o faci intentionat – o subtila campanie de imagine – sau nu. credinta mea este ca o faci intentionat, pe ideea ca daca ridiculizezi pe cineva suficient de des in absentia, in mentalu’ colectiv ala o sa fie perceput ridicol si in presentia, ca sa zic asa. daca nu am dreptate prove me wrong and stop mentioning me. lasa-ma sa zic daca crezi tu ca o sa zic.
initorcandu-ne:” credinte au toti oamenii, inclusiv retardatii mental si autistii. asa functioneaza creierul, altfel nu poate. credinta inseamna reductionism. daca extindem definitia asa, este pierdere de vreme sa discutam daca ics si igrec cred in ceva – este ca si cum am discuta daca ics si igrec (oameni) folosesc oxigen in corpu’ lor.
daca nuantezi definitia, pai atunci incepe cu ea, cu definitia. ce pu..a mea inseamna credinta? convingeri? convingeri bazate pe ratiune? nu pe ratiune? pe experiment direct? nu pe experiment direct? ce? am vazut, de pilda, o gramada de romani dandu-se cu creama pe plaja – ei, asta inseamna ca au o credinta, aia ca soarele e daunator. si-ti pot da nenumarate exemple, care nu fac decat sa duca discutia la nesfarsit.
spune-mi, rogu-te, in ce cred americanii si romanii nu? da-mi doo exemple. unul, hai. in afara de “I’m the best and fuck the rest”, “america is the center of the universe” and such.
@Blegoo, te mai dor dintii? 🙂
@Doru& @BdeComp, sunteti extrem de spirituali, domnii mei. Si subtili. 🙂
@Madelin, asigura-ma ca nu e vorba despre mine, te rog. Nu de-alta, dar ar fi trist…
Madelin… zău că n-ai motiv să fii suspicioasă.
Io nu m-am gândit la nimica urât, și sunt aprope sigur că nici doru.
Am zis de ghiocei că mi-a rămas subliminal niște poze de iarnă de la tine de pe blog; în mintea mea… tu ești ca ghioceii… înfloresc primăvara… plante perene… chestii d-astea.
Știu că nu face sens… da’ cam așa a funcționat mintea mea la momentul respectiv – citind replica lui doru.
………………………
B.deComp are un punct bun la faza cu loz în plic. O fi cum zice el… crezi în reîncarnare… pățăști!
……………………….
@Dragos B: Daaa… :-)) … pân’la Dumnezeu și Isărescu… o să ne mănânce sfinții.
Mă mir că nu s-a sesizat nimeni la faza asta… adică la aroganța lui Isărescu; benereu’ e la nivel de Ăl de Sus?!? Trivializarea credinței religioase… dacă mă întrebați pe mine…
………………………..
@tapirul: Bre… da’ ești chiar mai sensibil decât Madelin! Poate chiar mai suspicios…
Că te pomenesc… e parte din stilul literar… îl pomenesc și pe Vlad… și poate și pe alții. Nu-i nimic INTENȚIONAT (cu scopuri mârșave, ascunse, cățelești).
Desigur, fiindcă obiectezi, n-am s-o mai comit.
Cât privește “ridiculizarea”, zic că mergi prea departe:
Ai să râzi, dar în timp, am ajuns să dau atenție la definiții de termeni – și asta fiindcă tu ai dreptate – în special când folosim limba română. Am zis undeva mai sus că termenul “credință” nu are același sens cu “faith”, de exemplu.
Expresia “Have faith” nu se referă neapărat la religie… la români e “Să ai ÎNcredere (în tine)”… așa mi se pare mie.
Deci da, definițiile sunt esențiale în discuții d-astea.
Definiția mea de pomenire a cuiva e ceva gen semn de carte, îndoit colțul paginii la un pasaj interesant, ori caracteristic; înțeleg că definiția ta diferă drastic, d-aia am și scris aici definiția mea, ca să se știe clar definiția de “pomenire” a blegului.
“…te poți îndoi de ceva fără a avea neapărat credință în altceva…”
Și:
“…te poți îndoi de ceva fără a avea neapărat credință în altceva…”
Acuma… care din afirmațiile astea două are preponderență? Ce-i mai ‘nainte? Pelicanul sau babița? Trivializez de dragul de a simplifica, desigur.
Dacă creierul (fiziologic vorbind) nu funcționează fără “credință”… cum poți să te îndoiești? Musai să ai credință… în altă credință, că altfel nu funcționezi.
Oricum, eu vorbeam de “credință” într-un sens mai larg al cuvântului… și oricum mă legam de “credința” din spațiul socio-cultural mioritic.
Americanii, ca națiune, profesează credința la un nivel practic – indiferent că e religioasă ori de altă natură. Asta nu înseamnă că ei joacă teatru apropo de credință; însemnă doar că valorile morale date de credință sunt mai importante decât ritualul.
Pe scurt… americanii cred în ce crede și Heinlein – d-aia eseul lui e atât de cunoscut și citat – fiindcă rezonează la nivel de nație.
Citind ce scrie el, e ușor să recunoști în ce NU cred românii.
……………………..
Cora… da. 🙁
“ridiculizarea” era un exemplu de cum-poate-fi-interpretat. tot in piticii mei cu definitiile.
PS afirmatiile d-tale sunt identice, cre’ ca ai vrut alta afirmatia, a doua
lista lui Heinlein e duioasa. eseul lui este atat de citat pentru ca americanilor le palc chestiile duioase, genul asta de “cred in embrionul micut si vecinul de la trei” te pune intr-o lumina extrem de favorabila, si cum americanii sunt inebuniti dupa lumini favorabile si se cred extrem de buni-si-sensibili fiecare dintre ei, bineinteles ca endorese asftel de afirmatii duioase. ma indoiesc insa ca majoritatea americanilor ii impartasesc credinta, deep-deep inside, pentru ca nu se potriveste cu virtutea – in definitia lor – legata de “a fi individualist”
dar chiar si asa, lista lui Heinlein este o lista extrem de concreta, iar daca vrei liste concrete, discuta concret, nu general, “cred romanii in ceva” – in “ceva” cred, penru ca orice om crede in ceva, si asta nu are nici o incompatibilitate cu capacitatea (si actiunea) de a te indoi. poti crede in ceva si te indoi de altceva in acelasi timp, cu brio. ba chiar crede in ceva in timp ce te indoiesti de acelasi ceva – omul nu e fiinta rationala numai, ci una paradoxala (dpdv al logicii formale sau matematice sau cum vrei)
deci, intreba concret. cred romanii in onestitatea politicienilor? – nu. cred romanii in oraselul lor? depinde, unii da unii nu. depinde de “cred in ce vis-a-vis oraselul lor? ca iti descide cineva usa daca bati si ceri malai? ca te ia cineva daca faci cu ‘ia-ma-nene’? cred romanii in rasa umana? – depinde, unii da, unii nu, habar nu am de procente.
etc
Madelin este o îngeriţă. Una care se implică în toate.
Ingerinţa îngeriţei.
Buey, din doo una, or io nu mai sunt in stare sa ma iesprim (n-ar fi exclus, o fi astenia de pre-iarna), or voi nu (mai) sunteti capabili sau nu vreti sa intelegeti.
Cora, habarnam despre ce vorbesti.
Io vorbeam de unu’ Russomano, fost ceva sefulet prin Cernavoda, care avea prostul obicei sa vb despre romani, in prezenta lor, la persoana a III-a. Probabil luase de buna recomandarea superiorilor ca a fost debarcat in lumea a IV-a, avand in vedere ca la salariu avea, intr-adevar, spor de deplasare pt lumea a 3-a (10 mii de coco lunar).
Blegoo, nu vb despre fondul comentariilor cu ghioceii. Ceam doar ca mi se pare nepoliticos sa vorbesti despre cineva la persoana a III-a, cu ea de fata. Si mai ceam ca nu poci sa zic: “ia blegule mars d’acia!” sau “dorule, step your mind!” pentru ca voi doi sunteti neste personalitati intentionat pur virtuale. Si io cu personalitatile construite-anume-pur-virtuale nu (mai) stau de vorba.
Scuze, mai bine de atat nu am cum sa iesplic.
Doru:
Dar va ramane clonarea, asa ca nu disperati. Nu?
@A.
Domnule A., cu dvs o sa mai conversez, ca pe dvs stiu de unde sa va iau.
Eu am observat ca exista cel putin 2 blegi, unul care ma aproba, si altul care nu. Dar nu stiusem-pana la postul asta- ca se succed atat de repede. Aveam impresia ca fiecare sta ceva mai mult in pielea cainelui. Dar iata ca nu.Asta-i ca-n Harap- alb, numai ca-n loc de urs, e caine.Madelin, si eu l-as jupui nitel pe blegul asta. Nu de alta, dar cand e ala care face pe desteptul, e ” inervant” rau. Ocupa spatiul cu latraturi la propria coada.
@madelin
mii de scuze, nu esti doar o femeie frumoasa.
Madelin a zis:
De un’să știu că erai de față?
Și chiar așa fiind… ce e nepoliticos în a zice: “Madelin e un ghiocel…” chit că ea e de față? În context, replicam la ce-a scris doru… ar fi fost stângaci să zic: “Madelin, ești un ghiocel!”.
… mă rog, nu știu… zic și io…
Faza cu “ia blegule mars d’acia!” eu n-o iau la modul jicnitor… consider ceva gen… “ești aiurea”… ori “mă plictisești”… ori ceva gen.
Simte-te liberă oricând să folosești ecspresia… io nefiind supărăcios.
……………….
tapirul a zis:
Huh?!? Care… a doua?
tapirul a zis:
Am să replic că evaluarea ta se bazează pe credința ta mioritică; cu alte cuvinte, tu nu crezi că ei cred. Individualismul american nu e echivalent cu ce credem noi – fiecare pentru el și Ăl de Sus cu mila pentru toți. Individualismul american reprezintă încrederea în capacitatea oricui să devină ce e mai bun prin forțe proprii, și nu prin ajutor necerut de la alții.
Mă rog, e mai mult de zis, dar chestia e că ei cred în țara lor… în legile lor… în constituția lor… în faptul că sunt unici.
Credințele astea definesc caracterul american, cred eu.
tapirul a zis:
În contrast cu americanii (că tot vorbim de ei), românii cred și ei; credințele românilor însă, sunt cu trimitere la negativ: Românii cred că ceilalți sunt proști, mincinoși, inculți, burtoși, fraieri, etc.
Românii cred că România e de kkat (mai puțin apartamentul lor, casa lor, satul lor).
Practicarea credinței la români e ilustrată de următorul citat aproximativ:
diligentreader a zis:
Unde-am făcut io pe deșteptul?
🙄
……………
Astea fiind zise, o iau din loc, că am nițică treabă.
Vreau să zic totuși ceva:
Io nu-s mare scofală de filozof; ocazional, nu exprim ca lumea ce vreau să zic.
Da’ cred că românii n-au credință.
Madelin, pai nu mai cunosteam nici-unul de prin Canada pe aici(sigur mai sunt, dar or sta ascunsi) si ma gandeam ca oi fi zis eu ceva vreodata fara sa vreau… ca am memoria scurta cand e sa le zic eu si lunga cand mi le zice altu’… 🙂
Blegoo – “Trece un om pe uliță.
Bună seara, nea Moromete!
Bună să-ți fie inima – răspunse Moromete… și-n gândul său: ‘te-n cur pă mă-ta de zbanghiu!”
apoi spre Ion al lu’ Miai (parca): “Ai vazut ma cat e de urat asta?”.(citat din memorie, fara legatura cu credinta). :))
@ Blegoo:
blegoo, deci așam, carevasăzică.
pi zi, omule, specifică: nu ie vorba că românii nu cred în nimic (cum afirmi ‘mneata în postul ăsta ghest), ci că nu cred în lucruri pozitive, frumoase, floricele pe câmpii, vecinul de la trei și activități de caritate. vezi că se poate clarifica/concretiza până la urmă?
cât despre restul afirmațiilor, pot să îți răspund și eu fix cu propria-ți exprimare: evaluarea ta (despre americani) se bazează pe credința ta mioritică. una de altă factură, nu aia negativistă de care vorbești, ci alta, da’ tot mioritică și aia. aia a lui furculision, ca să zic așa (sau exprimată foarte umoristic în AngelA de Luc Besson – deși nu vorbea despre români). o practică și elful, evaluarea asta, el deja vorbește despre “la noi în america”, “noi”, etc.
la mine însă nu prea e vorba de credința aia mioritică. nu faci decât să aplici un clișeu convenabil. de exemplu, dintre neamurile de le cunosc mai îndeaproape, despre japonezi și elvețieni am lucruri bune de spus, de “evaluat”. despre americani nu (pentru că – să clarificăm – individualismul lor are la bază filozofia “I’m the best and fuck the rest” sau, ca să te citez, “… e de kkat (mai puțin apartamentul lor, casa lor, satul lor)”; treaba aia cu “forțe proprii” e citată direct din manualul “Dummies’ guide to ics, igrec, zed”), iar despre români și așa, și așa – fix negativismul ăsta mă scoate din sărite la ei. dovadă, deci, că eu nu îl pracic (credința asta mioritică)
Hehehe… ce deschidere…!
Credința negativă (mioritică) e egală cu lipsa credinței.
Zii că nu-i așa!!!
Credința… e prin orice definiție posibilă… POZITIVĂ.
Nu poți spune… “io nu cred…” și să pretinzi că asta e credința ta.
Prin definiție… e lipsa credinței.
A încercat și apostolu’ Toma… și nu i-a ieșit… ca să bag o referință religioasă.
Cât despre credința japoneză… nu cred că ai avea curaj să faci aceeași bășcălie de ei… precum de ce zice Heinlein de americani.
cum adică bre pozitivă? hai că mă faci să râd, “credința nu poate fi decât pozitivă”. pozitivă adică ce, prezența versus absență?
credința românilor, în manele (și mesajul lor, haur, dujmani si dolari), în prostia tuturor (inclusiv a lor înșile, a românilor), ESTE, EXSISTĂ, se găsește carevasăzică. că vrei tu să definești drept “pozitivă” credința gen Heinlein-cel-duios în frumuseți și vecinul de la trei, balene și pace-pă-pămânr, și drept negativă pe aia mioritică, “toți e proști”, sunt alegerea ta și definiția ta proprii și personale, nu au vro valoare absolută de adevăr. sau de adevăr absolut, uatever
de japonezi nu fac bășcălie pentru că nu am motive. îi respect, respect un japonez mai mult decât pe toți americanii puși la un loc, de la uașington încoace. asta e de gustibus. da’ nu poți spune că sunt nihilist negativist mioritic, “toți e proști”, asta voiam să zic.
ba iote ca zic, atâta timp cât nu vrei să definești, clar si cu cuvintele tale, ce înțelegi tu prin “credință”. cam reiese din ce spui tu aici, credință ar fi ceva bun și frumos, “nu mai rupeți flori copii că și ele este vii” (iar ne-credința aia a românilor, în “toți e proști, nimic nu merge”), da’ nu ai iecsplicat clar. până atucni spun numai că trebi gen “credința negativă e egală cu lipsa credinței” e un clișeu ieftin. nici mie nu îmi place această filozofie mioritică, da’ nu o să spun ca nu există. ar fi paradoxal să-mi displacă ceva ce nu există. tu o descrii foarte frumos, dar spui ca nu există (ca industria românească a lu’ Caragiale)
și apropo de românii-negativiști și americanii-pozitiviști, Țuțea spunea că el preferă pesimiștii optimiștilor, optimiștii sunt cam plăvani așa, spunea el. și’s de acord cu el. optimismul ăsta debordant al americanilor, pe lângă că e artificial și spălat pe creer, e și grețos de dulceag.
iar din nou, credință în ceva avem toți, români, maghiari, germani și alte naționalități. cum judecăm aceste credințe, e altă mărie cu altă mâncare de pește
@tapirul
ar fi paradoxal sa-mi displaca ceva ce nu exista.
de aici deriva
ar fi paradoxal sa condamn ceva ce exista.
asta daca nu cumva onestitatea intelectuala e o variabila perversa.
tapirul a zis:
Tocmai ai dat dovadă de “mioritism”.
Al dreaq’ de dulceag ce e ei… da’ de ce “…nu ne dă viză, ‘mniezeii lor de burtoși…”
America… e singura nație unde se indeasă lumea să intre; nu Japonia… nu Elveția… nu Franța… nu Anglia (mă rog, nu țiganii)… nu Malta… nu Italia… nu rusia… nu Brazilia… nu China… nu Groenlanda.
În nici un caz România.
Ceva gen credință colectivă în ceva, zic.
…știu… boboru’ e prost, alea…
Propun să definim termenul de “credință” în contextul acestei discuții din mahala.
(io am acumulat ceva idei și opinii deja… deci, sunt în câștig oricum)
Liber la definiții… orice părere contează!
Să zicem că o să avem nevoie de arbitru… eu zic să fie Cora, na!
Fin’că… vor apare inevitabil… propuneri negativistice; cineva trebuie să tundă perciunii, zic.
Așadar?
Hai… să vă văz! Că la dat cu pietre de la balcon… sunteți de neântrecut!
Serios, zic… hai să încercăm să defim “credința”… gen, într-o propoziție ori frază. Gen… “credința” mă face să mă scol din pat… să mă spăl pă dinți… și să mă duc dreaq’ la servici!”
Ceva interior, intim, alea… nu vorbesc de copulație!
Cred în pneumothorax. (Norman Béthune)
“Fin’că… vor apare inevitabil… propuneri negativistice; cineva trebuie să tundă perciunii, zic.”
hă hă hă, domnu’ blegoo, ai ghicit, eu o tund pe catelusha mea Mishcka. nu vreau sa fiu io negativisticoasa, da’ nu stiu sa tund decat cu scari. :))
credința” mă face să mă scol din pat… să mă spăl pă dinți… și să mă duc dreaq’ la servici!”
si io tot asa… maine-mi dau demisia. pe bune. 🙂
Nu alerg duminica (Eric Liddell)
http://www.youtube.com/watch?v=TLbWBlB2aWA
A. a zis:
Iezapt. Si de’aci inainte tot asa. But this is your problem, not mine.
PS
Bai, nasol si cu imaginea (reputatia) pe care o avem, fiecare din noi, si pe care ne-o aparam oarecum prosteste. Naspa sa nu poci sa iesi din piele de “ingerita” si sa comentezi oleaca a la ‘lupoaica din insule’ (copirait pt nume impricinatului de corn). Groh, na!
îndesatul să intre nu are nimic în conradictoriu cu dulcegăria americanilor, blegule. ba dimpotrivă, “american dream” e tot o spălătură pe creier. unii l-au obtinut, alții nu, iar americanii sunt the best and fuck the rest tocmai din cauza ăstora de au intrat.
și, de fapt, nu prea se mai înghesuie nimeni să intre – ai rămas cu idei optzeciste în cap. să-i vedem în dooj’ de ani ce-or să mai fie.
și, pentru că tu ai început discuția (cu verdictul, de fapt), blegu, ar fi politicos să începi tu cu definițiile, în loc să ne bagi pe gât convingerile tale
doru, io nu văz pardoxul acolo. mi-a displăcut ceaușescu, ce e așa antiintelectual aici?
PS blegu, apropo de Tocmai ai dat dovadă de “mioritism”. – mare branza sa aruncam cu espresii unu’ntraltul. iote, tocmai ai dat dovada de spalat-pe-creierism (io prefer mioritismul)
Blegoo a zis:
Hă, hă, hă, ce dă sofisme.
Adeca dak in loc sa zic: “nu crez in potabilitatea acestei ape” zic ” crez cu tarie ca apa asta nu ie buna de baut” inseamna ca am credinta. Altfel nu.
Hă, hă, hă!