Azi, dis-de-dimineaţă, înfipt în noroiul de pe fundul lacului Herăstrău (golit iarna), stătea un stârc cenuşiu. Semăna cu cheia sol. Trebuie să mă credeţi pe cuvânt, pentru că n-am avut aparatul de pozat cu mine. Ultima dată când am văzut stârci, eram la Murighiol. Înainte de asta, îi văzusem pe iazurile de pe Moselle. Ce-or face pe aici, atât de departe?
About The Author
Sint martora, am vazut si eu. In zona lacului de la stavilar/ ambasada Chinei. Sint tot felul de pasari! Pescarusi, milioane de ciori, cocostirci, rate, becate, gainuse de balta…iarna mai trec si giste salbatice. Ma bucura nespus sa le vad.
Vreau și eu în Delta Colentinei!
Ştii, Pinocchio, mă gândeam într-o zi ce anemică e biata noastră Dâmboviţă pe lângă Sena, sau Tamisa, ce să mai zic de Dunărea la Budapesta. Apoi mi-am dat seama: adevărata aortă de apă dulce a Bucureştilor e Colentina. Nu am văzut oraş care să aibe ceva comparabil cu lacurile de pe Colentina. Dacă malurile ar fi amenajate cum trebuie, să poţi să te plimbi, de ex, de la cap la coadă cu bececleta, ce mişto ar fi!
‘… mă gândeam într-o zi ce anemică e biata noastră Dâmboviţă pe lângă Sena, sau Tamisa, ce să mai zic de Dunărea la Budapesta.’ – asta pt k n-ati vz Tejo la Lisboa sau Rio de la Plata la Buenos Aires!
k sa va dati seama ce anemice par Sena, Tamisa & Dunarea fata de acestea… 😛
“un rio grande como el mar”
forget Rio de la Plata!
“Small Is Beautiful”
daca acel stârc nu este ‘locuitor’ permanent al habitatului Herăstrău, deci a aparut ‘dintr-o data’, poate ca a facut un popas pe traiectoria lui de migratie spre sud (spre Murighiol? venind de undeva mai din nord)? Probabil ca daca ‘malurile ar fi amenajate’ stârcii s-ar muta acolo permament? Ce frumos! (btw, stârcii nu ataca bicicclistii?)
Stârcii sunt bestii foarte timide. Nu prea poţi să vezi unul de aproape. Totuşi, sunt carnivori, aşa că presupun că bicicliştii de talie mai mică sunt într-un oarecare pericol.
Le place apa mică, în care se pot preumbla în picioare, aşa că mă aştept să plece la primăvară, când lacul va fi iar plin.
@grrl: ‘small is beautiful’ INdoors; OUTdoors, big is beautiful 🙂
Expresia
small is beautiful se refera de fapt la economic & social issues – fie ele INdoors sau OUTdoors, si sta in opozitie cu un asa zis ‘cult of bigness’. Acesta din urma aminteste de prefixul megalo- care, pus inaintea oricaror notiuni (artistice, economice, sau de alt fel), le da mai intotdeauna un iz negativ, ca de exepmlu in ‘megalomanie’. Ca sa nu mai amintim de pejorativul ‘mai mare’ ca in fraza ‘a lor e mai buna/mai frumoasa fiindca e mai mare’ (adica apa lor – Rio, sau, ma rog, Sena, in comparatie cu Colentina – ca sa nu cumva sa credeti altceva, ca am observat din comentariile dumneavoastra la posturi anterioare ca sunteti foarte inclinat sa intelegeti altceva… 🙂
… eu stiam k se refera la design, fiind un fel de deviza a minimalismului; exista minimalism (si) in ‘economic & social issues’?!
& oricum, n-am facut decit sa continui comparatia lui vlad, dind o referinta (hai, 2) ‘mai mari’ 😛
(vezi ‘less is more’, din care deriva – de fapt – ‘small is beautiful’…)
da’ diferenţa între Dunăre şi Dâmboviţa o ştiţi?
(nu vă spun ca se supără Vlad)
Citat:
“…Expresia
small is beautiful se refera de fapt la economic & social issues – fie ele INdoors sau OUTdoors, si sta in opozitie cu un asa zis…”
Apăi… dacă ar fi așa… România ar fi cea mai grozavă, nu?
Că mici suntem… și economic, și social, nu?
Taci, băh, nu vezi că lumea nu pricepe ce zici tu?
Încearcă în potugheză… poate doar așa…
Aia cu micțiunea?
Err… ‘diferenţa între Dunăre şi Dâmboviţa’?
Ia stati putin *se duce si cauta info pe google*… Sigur ca stiu! E o diferenţa de 53 m.
I mean…din punct de vedere hidrografic, intre Dâmbovița si Dunare este o diferenţa de nivel de 53 m.
Bineinteles ca sunt foarte interesata sa o stiu si pe cealalta diferenta – pe aia cu ‘mictiunea’ de care zice Blegoo (sigur ca o puteti exprima prin termeni medicali, sau in orice caz intr-un limbaj prin care sa nu socati cititorii de genul feminin? … 🙂
“micțiune” ESTE un termen medical… ce dreaq’…
Ce-i aia… “să nu șocăm feminitatea”?
Pentru posteritate, declar aici că toată lumea face pipi.
Acuma… e o diferență între creșterea nivelului Dunării (măsurat la Cernavodă) și creșterea nivelului Dâmboviței… socotind aceeași contribuție… produsă prin micțiune proprie și personală.
Mă rog… așa știu eu, din experiență, zic.
Înainte să vă repeziți cu replici contrare, vă invit să faceți ecsperimentu’… că așa e științific, nu?
🙂
‘small is beautiful (pentru care am dat si link-ul in wikipedia, pentru cei care nu sunt teoreticieni economi…) a fost introdus de economistul E.F. Schumacher, si el rezuma intr-un fel ideea ca economia moderna, desfasurata pe scara globala, este – pe lunga durata – ‘unsustainable’, de asemeni oarecum ‘asociala’, in sensul ca valorile umane si sociale sunt neglijate in favoarea profitului ‘on a big scale’. Resursele pentru care se ‘lupta pe plan global’ sunt limitate, si prin making the society bigger and bigger totul devine opusul lui ‘beautiful’. Intr-un cerc mai mic (economic) de poate face o economie mai transparenta, mai umana, mai sociala.
Expresia ‘small is beautiful’ a fost preluat si de alte ‘discipline’, si se foloseste de multe ori si in alte domenii decat economia.
domnule Blagoo, eu as face ecsperimentu’, dar stiinta statisticii spune ca ‘cu o floare nu se face primavara’ , si nici ‘cu un pipi de la o grrl nu creste Dambovita’
Dar daca il puneti pe ‘als’ sa faca experimentul- adica sa renunte o data la pisoirul lui Duchamp si sa faca pipi in Ciorogârla, atunci cred ca se poate verifica ipoteza.
Antispamul este ‘iha’. O avea vreo semnificatzie quelconque?
Nu am intzeles nimic cu mictziunea, blegoo fuse prea abscons pentru mine. Si creierul meu confort doi, si si la ora aceasta din noapte.
Doar vreau sa zic de serendipity, ca habar nu am de concepte economice, dar ma confesasem eri lui dl. lektor (cred, dar poate ca lui suzi), zicindu-i ca mie imi place “less is more” si acu, cind am vazut “small is beautiful”, m-am gindit ha! e acelashi concept, ce chestie!
Citat:
“… in sensul ca valorile umane si sociale sunt neglijate in favoarea…”
Acuma… depinde de cine definește “valorile”, nu?
Brigitte Bardot definește confortul și bunăstarea maidanezilor mai presus decât ocazionale accidente mușcăcioase la adresa oamenilor.
Alții poa’ să vină cu ideea că n-ai nevoie de mai mult de o pereche dă pantofi… ori opinci.
Când se strică, faci cerere la primărie și îți dă altele.
Ce-i aia… să aibe fiecare dormitoru’ lui?!?
Hai, toți la grămadă… într-o singură cameră… că “small is beautiful”, nu?
Și tot așa… până se ajunge la ideea că nu e nevoie de douăj’ dă meleoane de românaches… foo… 5-6 mii e destul.
Nuș’ dacă mă exprim științific… da’ io ridic picioru’ dreapta-spate și micționez pă conceptu’ filozofic … ăla “mic, da’ frumos”…
Acuma… dacă discutăm și de mărimea organelor genitale masculine… zic că n-o să ai vreun partid numeros la lozinca : “mică, da’ frumoasă”.
Că aia nu e bibelou de pus în vitrină, zic.
🙂
(“groh”, ca un porc de câine ce sunt)
Don’șoara… doamna… madam! Aloo…grrl!
Chestia e cunoscută: e de la ăla care micționa în Olt… la Râmnicu-Vâlcea… în timp ce barcazu’ fiului se împotmolise la Silistra, pă Dunăre. N-ai de unde să știi ce și cum.
Fiecare picătură ajută…
🙂
Deci… e simplu” principiul vaselor comunicante…
🙂
Schumacher a formulat numai o teorie (care nu trebuie neaparat sa fie teoria teoriilor, cea mai buna si adevarata de pe lume, care stim noi ca nu exista) – si el avrea desigur alt ‘punct din care privea’ lucrurile, si va dau dreptate ca depinde de cine definește “valorile”. Atata timp cat dumneavastra (sau Romania, ca sa vorbim pe o scara mai mare) inca nu ati ajuns la punctul in care ‘globalizarea’ va face sa experimentati pe propria piele ce inseamna ‘big’ (in termeni economici, si sociali). ‘Big’, in sensul lui Schumacher este o scara de actiune in care lucrurile/procesele nu mai sunt transparente, resursele sunt ‘ale celor care au mijloace’, si in acest fel vine fasolea sin China si ceapa din Spania, iar daca acolo nú se mai face ceapa…
Citisem undeva nu chir demult ca producatorii din Dambovita lasa merele sa se strice neculese pentru ca angrsistii nu le cumpara doearece merele de import sunt mai ieftine (in timp ce producatorii de mere locali nu au nici un venit, si dv. trebuie sa-i alimentati prin ajutor social) – Asta inseamna ‘big’ – dpv. economic, social, uman (cu repercursiuni chiar culturale). Daca ar fi sa mearga dupa ‘small’, atunci dv. ati ccumpara merele de la locali, ei ar avea un venit, dv. ati avea niste mere despre care stiti cum s-au produs, transportul n-ar polua environmentul asa de mult, etc – deci situatia ar fi ceva mai ‘beaautiful’. Sigur ca acesta este un exemplu dat pe fuga, penreu ca nu am timp sa dau un ‘curs’ mai amanuntit, dar ideea cred ca va este (oarecum) clara (daca nu va este clara, atunci este desigur vina mea).
Dupa cum am spus la inceput, aceasta este o teorie – probabil in cateva decenii, cand ‘big’ est si in Romania o realitat, atunci poate veti avea mai mult interes pentru ‘small is beautiful’.
‘Big’nu inseamna neaparat ‘rich’ – este numai un nivel operational, sau organizatoric.
as ajuta, de fapt, dar sunt cam departe de barcaru din Silistra, desi, cam toate bazinele hidrografice de aici (austria) sunt ‘vase comunicante’ cu dunarea – cu alte cuvinte, tot tot pipi de aici vine spre dumneavoastra… 🙂
…cum era aia… “small is beautiful”?
Ei… câțiva stropi mici… frumoși… vienezi…
:-)))))))))
Citat:
“…‘Big’nu inseamna neaparat ‘rich’ – este numai un nivel operational, sau organizatoric…”
Aha.
Ei… ce să zic… dacă o luăm la nivel operațional-organizatoric… atunci concluzionăm că guvernele oricăror state sunt “BIG”…
Ce urmează?
Devenim o națiune de triburi?
Divizate în gășcuțe?
Fiecare cu guvernu’ său?
:-))
Dar… serios acuma… momentul în care spui “e doar o teorie”… te declari susținător la ideea reântoarcerii la primitivism neolitic, fie și numai prin faptul că ai considera așa ceva la modul serios.
Istoria e pavată cu teorii de care acuma “ne râdem”, nu?
Ia să vedem… de nenea Ehrlich mai știe cineva? Cu bomba lui populațională? Io-te că nu am devenit canibali… cum zicea el.
Fiindcă:
Cât de “mic” crezi că ar trebui să fie… să zic… programul de explorare al cosmosului?
Ca să fie și “frumos”, desigur…
Oare ar fi mai bine să avem un nene care fabrică hârtie igienică la fiecare cartier? Ori stradă?
Ori mai bine avem 2 fabrici MAAARI… naționale… și urâte?
O mulțime de lucruri nu pot să existe DECÂT dacă-s “BIG”.
Nu există un pod “mic și frumos” peste Dunăre.
Nu există un internet “mic și frumos” la Viena, altul la Caracal și altul la Paris.
Da, nenea ăla (Schumacher) o mai scaldă… când o bagă pe aia cu “descentralizarea” organizațiilor mari.
Da’ tot el e ăla care își dă singur cu ciocanu’ în… (nu vreau să zic ce) când spune:
“…The way in which we experience and interpret the world obviously depends very much indeed on the kind of ideas that fill our minds. If they are mainly small, weak, superficial, and incoherent, life will appear insipid, uninteresting, petty, and chaotic…”
Small ideas, small theories, small thinking, small results, small life… și tot așa.
“Teoria” lui e contrară evidenței: chestiile naturale tind să crească, să se dezvolte, indiferent dacă vorbim de copii care cresc mari, ori de compania lui Bill Gates, ori de imperiul austro-ungar.
Schumacher vrea să devenim o rasă de pitici cu creiere mici și gândire limitată… că așa e “mumos”.
Ete… (nu pot să zic ce) …Marioară!
(rimează cu “bula”)
Ori cum zicea Bulă: “… teoria ca teoria… practica ne omoară!”
🙂
@vera: de unde se poate forja si formula ‘lessmall is moriutiful’ 🙂
(altfel, eu big fan minimalism, cum stii – nu degeaba am scris o ‘dietetik’ & ma semnez cu minuscule…)
@grrl: bun, acum (crek) am inteles cum e cu ‘small is beau’ din pdv economic &, implicit, social – mai ales k sint la lisboa, indragostit fiind de ‘smallness’ul locului de cind ma stiu. adik, fireste, si-aici au ajuns ‘bigii’ (mcdo, starbucks etc), dar INK majoritatea restaurantelor & cafenelelor sint small & cosy, exista pravalioare cu de toate – de la fermoare la cismarii & la ‘reparam/stopam artistic’ -, ‘comertul de proximitate’ (bacanie + aprozar etc) e din 10 in 10 m a.s.o.
presupun k conceptu asta cu ‘small’ include si ideea de ‘slow food’, nu? deci ‘small is slow’ – ceea ce ar putea fi good news pt cei/cele care se ingrijorau de dimensiunile ‘necorespunzatoare’ ale penisurilor 😛
e aia că Dunărea împarte Budapesta în Buda şi Pesta, pe când Dâmboviţa împarte Bucureştiul în două bude.
Ce sa faca? Simplu: se stîrcea. Doar asta fac stîrcii, nu? Se stîrcesc. Stă scris în fișa postului.
😉 :muu:
PS: Neah. Small is pitiful. Asa mi-a spus mie odată cineva, uitîndu-se cu atenție la obiectul afecțiunii vizuale
Ciudat, mi se pare logic, bine argumentat, bine explicat efectul nefast al mondializarii. Tot odata nu stiu de ce, dar am impresia, ca în cazul României (si nu numai) se încearca sa se explice cuiva caruia îi este foame, virtutile unui regim alimentar echilibrat si binefacerile unei cure de slabire 🙂
Sigur ca teoria ne omoara – mai ales daca o folosim ca un ciomag. 🙂
De cand ne-am dat jos de pe arbori si am reusit sa vorbim si sa scriem life is full of theories, you know – also of economic theories.
Teoriile nu trebuie neaparat intelese ca prescriptii, desi exista si o ramura numita ‘normative economics’, adica “what ought to be”.
Teoriile aplicate sunt ceea ce ‘ne omoara’, depinde de caz, adica de ce teorie alegi.
Ca sa folosim o figura de stil, teoriile sunt ca pantalonii – iti alegi ce iti place, sau ce crezi ca ti se potriveste. Sigur sa poti sa-ti iei si unii cu trei numere mai mari, si cand mergi pe strada te tii de brau ca sa nu-ti cada pantalonii in vine si sa te impiedici.Pe de alta parte, poti sa-ti iei si unii cu trei numere mai mici, si atunci ei vor crapa la fund cand te misti.
Deci:
‘theory’ = ‘pantalonii’
‘applied theory’ = ‘purtatea pantalonilor’
🙂
@ “sa se explice cuiva caruia îi este foame, virtutile unui regim alimentar echilibrat”
Probabil ca cei care au facut deja o experienta, sau au observat anumite lucruri (ca Schumacher) incearca sa le ‘explice’ celora care nu au facut inca dar sunt pe drumul de a face o anumita experianta, sa nu mearga pe drumul acela care ei – autorii teoriei – cred(speculeaza) ca nu este bun.
Un detaliu important in orice teorie cu pretentie predictiva este ca nu toate experimentele se desfasoara in aceleasi conditii care au fost considerate/presupuse in formularea teoriei initiale. Deci nu este um ‘musai’ ca teoria sa fie perfecta (si neaparat buna de aplicat).
Schumacher a ‘ticluit’ teoria in condintiile critice ale impasului de energie (cand arabii au inchis putin robinetul de petrol, si era criza energiei, prin anii 70, cred…dar nu mai am timp sa caut acum exact ), deci a avut alte conditii de plecare(premise) pentru teoria lui, conditii care nu sunt identice in momentul de fata (sau numai partial identice).
Variantele moderne teoriei ‘small is beautiful’ sunt putin modificate, in sensul ca o administratie, economie, (si chiar cultura) pe o scala mai mica este mai adecvata fiintei umane (average individual, nu acela care este ‘destept’ si stie sa se descurce la orice scala), este adresata catre ‘average individuals’ carenu au un potential nelimitat de adaptare la ‘nivel global’.
Nu trebuie sa uitam ca o societate nu se compune numai din ‘tipi si tipe’ cleveri ca noi (*grrl se ingamfa si isi umfla pieptul in asa fel incit pieptul iese putin din sutien*) – este vorba de o societate unde majoritatea persoanelor sa aiba posibiltatea sa se bucure de well-being, fiecare pe masura lui. Aceasta include si considerarea celor mai slabi economic, care sunt mai bine ajutati de o comunitate mai mica in care se pot integra mai bine si cu care se pot identifica mai usor – ca membri ai comunitatii X, si nu membri ai unei societati mega-globale unde nu cunosc pe nimeni, nimei nu-i cunoaste, si la o adica la nimeni nu-i pasa de ei, si sunt nevoiti sa vegeteze in saracie, nimeni nu vrea sa cumpere merele sau perele pe care le produc ei, pentru ca – life is a bitch, you know.
De fapt, Schumacher argumenteaza in favoarea unei “smallness within bigness” – adica ‘for a large organization to work it must behave like a related group of small organizations’, unde accentul se pune pe ‘small organizations’.
Cand the small are ‘beautiful#, atunci si ‘big organizations’ are beautiful. In directie inversa nu functioneaza: daca ‘big organization’ is beautiful nu inseamna ca unitatile mici care o compun sunt si ele ‘beautiful’. There is no ‘vice-versa’.
Intregul lah-blah de mai sus(prea lung, de, dar am cam uitat ca vorba lunga este saracia teoriei – I promise to improve!) se refera la ‘teorie’, cum am spus. (vezi definitia ‘teoriei’ in raport cu ‘applied teory’ la exemplul cu pantalonii, pe care l-am dat lui Blegoo – erm… I mean… domnul Blegoo… :-)…)
afecţiune vizualǎ = boalǎ de ochi
Citat:
“…Blegoo – erm… I mean… domnul Blegoo…”
Ete, fleoșc! zic eu…
Aici suntem la mahala… la porțile internețului oriental… unde toate nu sunt chiar așa de serioase…
(deși we o să zică altfel)
🙂
Dacă îți place ceva ce zic, te adresezi cu: “…cuțu-cuțu… vino-n coace, blegule, prăpăditule… ia și tu un os dă ros…” alea-alea.
Dacă nu-ți convine ce spun, fă ca zoso… (citez): “…Blegule, marș d-aici, băh!”
Io nu-s supărăcios, sunt doar pisălog…
Acuma… la subiectul pe care l-ai deschis tu… ăla cu “mică, da’ frumoasă”, recunosc că am “tapirizat”™© nițel subiectul, de dragul de a-l răsuci pe toate axele.
(da, tapirule, de la tine am învățat, fi-ți-ar semantica să-ți fie ea, cultivată în grădină și stropită din belșug cu sofisme și bălegar calitate no.1 de platonisme.)
În realitate, chestia cu “Small is Beautiful” e o extrapolare de la chestii strict biologice – gen, numărul lui Dunbar (150) ori media Bernard-Killworth (231) – unde mărimea unui grup social eficient se învârte între 100-300.
Întâmplător, numărul e verificat ca valabil în istorie, de la marimea unui sat la numărul de soldați dintr-o companie – de la imperiul roman până în zilele noastre.
Unii se referă și la insecte… cică albinele roiesc dacă se depășește un anume număr de.
N-am verific, așa se zice, cică.
Are de-a face cu limita cognitivă, rețele sociale, capacitatea neocorticală de procesare al creierului și alte bălării d-astea pe care doar we și tapirul le pot pricepe.
Nu-i dă nasu’ ori dă coada mea, zic… astea-s chestii grele, cu-cuvinte latinești și alea.
În esență. treaba stă cam așa: orice grup de oameni are o limită superioară ca număr, dacă vorbim de organizare socială. Dunbar zice 150, alții zic mai mult.
(nu-ți țin lecții aici, doar recunosc că există argumente valabile pentru teoria “Small is Beautiful”, deși eu aș zice mai degrabă “Small is Efficient”)
Organizarea socială stă la baza oricărei alte structuri, economic, politic, alea-alea.
Maximum de grup de bază fiind de 150 (să zicem), e clar că anumite structuri vor fi compuse din o multitudine de grupuri de 150.
Problema la care am lătrat eu e o perversiune a conceptului – anume, că “… vaaiii, dar ce frumos e la Lisabona, unde sunt multe cafenele mici, și magazinașe mici, și toate este ele mici și frumoase…”
Adică… așa ar trebui să fie orice!
De la sateliți de comunicații la armament nuclear, de la transporturi internaționale la mărimea armatelor.
Fiecare cu satelitu’ lui, cu bombița lui, cu croitoreasa lui, cu internețul lui, cu fermoaru’ lui.
(cine vrea o extrapolare a conceptului, îl invit să citească Vernon Vinge – “The Ungoverned” ori “Conquest by Default” – ambele chestii tratează frecția cu “mică, da vioaie”)
…………………………………….
Nu nene! (ori “lele”, că tu ești feminină, deh)
Nu ne facem că nu știm că în dosul chestiilor “mici, da’ vesele” se află o organizare complexă, care, ca să dau exemplu… colecteză taxele ori distribuie navetele de madera, nu?
…………………………………….
În ce privește teoria pantalonilor, dacă tot vorbim de teorii… io te direcționez la “Legea Consecințelor Neintenționate” – care e ea un fel de lege, nu teorie.
Aplicând în realitate fel de fel de teorii… cum ar fi asta a lu’ Schumacher… fără să gândim bine… (da, cu capu’) șansele sunt că o să ne luăm dupaci după ceafă la gros.
Ia să vedem… cum era teoria eugeniei? Și nu mă refer la biscuiți colea…
🙂
Peseu: deci, care-i număru’ de la sutien? Dacă tot ai menționat?
:))))))))))))
Bah. Hanlon’s razor :))) Vad eu pe unu’ care o s-o dea cu Oca(m)ua mica…
Cine, băh… io?
Sunt vaccinat, vere…
🙂
muamaaa, da ce le mai stie blegoo nene, zici k e we2! (unde ‘w’ vine de la wikipedia of course :)))
dk asa e, cum zici (‘orice grup de oameni are o limită superioară ca număr, dacă vorbim de organizare socială. Dunbar zice 150, alții zic mai mult.’), in ce categoria intra facebook-u, eh? 😛
ps la lisboa iz really beautiful coz it’s small
păi feisbucu nu e un contraexemplu deloc. oamenii cu care cineva interacţionează cât de cât pe feisbuc sunt tot atâţia, ba chiar mai puţini. lista şi numărul de “friends” nu are nici o relevanţă.
coincidenţă, ieri a fost declarată de unu, de fapt, “National UnFriend Day”
http://goo.gl/9XoAm
Eh… aș vrea io să le știu ca el… da’ mă simt onorat de asemuire…
(we o să se simtă jicnit, evident – “ce, băh, mă compari cu maidanezii?”)
Cum am mai zis… când o să mă fac mare, vreau să mă fac muliganog.
🙂
Da, Lisabona e frumoasă… că e mică… oare cum ar fi dacă ar fi și mai mică… cam cât Cișmigiul, să zic… ar fi și mai “mumoasă”?
Da’ dac-ar fi cât dormitoru’ tău?
Ori bucătăria lu’ Vlad?
Alea frumuseți mici….
Da, unii au rezonat la aia cu “minimalist”… chit că nu s-a lătrat pe temă.
Adică, da, e un punct valid.
Mi se pare foarte tare că ne referim la Schumacher fără prenume, de parcă toţi l-am cunoaşte. Ar fi interesant numele întreg şi cărţile relevante, ca să ştim ce să citim.
Acum sunt pe grabă, dar mâine o să revin cu contra-teoria economică a lui Popescu.
Când citesc comentariile lui alş îmi aduc aminte de reforma ortografică propusă de Mark Twain.
Ernst Friedrich “Fritz” Schumacher
nascut 16 August 1911 mort 4 Septembrie 1977 .. toate astea din memorie 🙂
e simplu: nu le mai cititi; de cite ori sa spun k nu vreau sa ma citeask oricine?!
care dintre dormitoare? – k am si unul la etaj… 😛
ps probabil k ‘infinitul mic’ e al mai mumos
blegule, uite ce ti se poate intampla: http://www.nytimes.com/2010/11/19/us/19dog.html?src=ISMR_AP_LO_MST_FB
daca umbli lelea.
sa nu zici ca nu ti-am spus: cine stie pe ce strada te trezesti…si dupa aia ma cert cu hingherul sa nu bage acu’n tine.
Ăla de sus, evident.
:))
Ei… și tu acuma…
🙂
Aia era o cățea… și oricum a fost o greșală.
Da’ apreciez că ții un ochi pă mine… să nu mă ia hingherii… ori… Doamne-Ferește… să i se pună pata lu’ unchiu’ alș pă coada mea, zic, gen.
🙂
……
Acuma… că tot veni vorba de el… auzi, alș?
Aia cu minimalismu’ e valabilă… oriunde?
În lumea artistică?
Gen… “The Arts and Croissants Crowd”?
Merge și la comentarii?
Ori la cronici dă filme?
:))
Melania de pe imed ne pune şi muzică minimalistă. Ce părere aveţi? Mie mi se pare interesant.